Sunteți pe pagina 1din 123

Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol

Davila”
Departament Clinic II
Disciplina Epidemiologie

Curs: Epidemiologia bolilor


infectioase

Conf. dr. Adrian Bancescu

1
Cuprins

1. Epidemiologia bolilor infectioase


2. Procesul infectios (PI)
3. Focarul epidemic (FE)
4. Procesul epidemiologic
5. Vectori
6. Formele de manifestare ale procesului epidemiologic
Epidemiologia bolilor infectioase

Particularitati majore

• Un caz poate fi de asemenea o expunere (SI)

• Infectiile subclinice influenteaza epidemiologia (FM)

• Modelele (patterns) de contact (CT) joaca un rol major

• Imunitatea

• Uneori este nevoie sa se actioneze de urgenta

3
Epidemiologia bolilor infectioase

Epidemiologia bolior Epidemiologia bolilor


netransmisibile infectioase

 Se ocupa de o populatie  Doua sau mai multe populatii

 Factori de risc  caz  Un caz este un factor de risc

 Evidentiaza cauzele  Cauza este adeseori cunoscuta

4
Epidemiologia bolilor infectioase

 Doua sau mai multe populatii


• Oameni

• Agenti infectiosi
helminti, bacterii, fungi, protozoare, virusuri, prioni

• Vectori
tantari (protozoare-malaria),
melci (helminths-schistosomiasis)
muste (microfilaria-onchocerciasis, bacterii)
capuse (Borrelia)

• Animale
caini, oi/capre – Echinococcus
soareci – Borrelia

5
Epidemiologia bolilor infectioase

 Un caz este un factor de risc


Infectia de la o persoana poate fi transmisa la altele.

6
Epidemiologia bolilor infectioase

 Cauza este adesea cunoscuta


• Un agent infectios este o cauza necesara
pentru o boala specifica

• o cauza un efect

BNT
determinanti / favorizanti

simultan / succesiv Factri de risc efect

ponderi diferite

7
Utilitatea epidemiologiei bolilor infectioase

• Identificarea cauzelor infectiilor noi,


 emergente e.g. HIV, vCJD, SARS
 reemergente
• Supravegherea bolilor infectioase
• Identificarea sursei de infectie
• Studierea cailor de transmitere
• Descrierea istoriei naturale a bolii
• Identificarea unor noi interventii

8
 Procesul infectios (PI)

• definitie

• factor cauzal

• factori conditionali (principali)

• factori secundari

 Focar epidemiologic

• definitie

• caracterisitici

9
Procesul infectios (PI)

Rezultatul interelatiei dintre

• agentul infectios,

• gazda si

• mediu

intr-un sistem dinamic.

10
Caracteristici
• clima
• structuri fizice/geografice
• densitatea populatiei
• structura sociala (ocupatie)
Caracteristici
• infectivitate Interventii
• patogenitate • locuinta (calitate)
• virulenta Agent Mediu • sanitatie (apa)
• toxigenitate • servicii preventive
• imunogenitate (calitatea aer)
• stabilitate
antigenica boala
• susceptibilitate
la antibiotice
• supravietuire in
mediul extern
Interventii
• eliminare /eradicare Gazda Caracteristici
• modificare genetica • varsta
Interventii • factori genetici
• tratament • expunere anterioara
• izolare • susceptibilitate
• imunizare • statusul sanatatii (coinfectie )
• nutritie • raspuns imun
• comportament
• status nutritional
expusi

susceptibili
infectivitate
Toate
infectati
depind si
patogenitate de factorii
bolnavi
gazdei
decedati virulenta

 Infectivitate (abilitatea de a infecta)


(numar infectati / numar susceptibili) x 100

 Patogenitate (abilitatea de a cauza boala)


(numar persoane cu forma clinica / numar infectati) x 100

 Virulenta (abilitatea de a cauza deces) - fatalitate


(numar decese / numar bolnavi) x 100
12
Masura de baza a Rata de atac (attack rate) este
infectivitatii este  incidenta cumulata a infectiei
rata de atac  intr-un grup observat
 pe perioada unei epidemii

Rata poate fi determinata


 empiric identificand cazuri clinice si/sau
 prin mijloacele seroepidemiologiei

numarul de cazuri
Rata de atac a unei boli
=
(aceeasi definitie cu riscul)
numarul susceptibililor expusi

Rujeola Varicela Oreillon

Nr. copii expusi la un frate bolnav 251 238 218

Nr. copii bolnavi 201 172 82

Rata de atac 201/251 172/238 82/218


bolnavi/expusi = 0.8 = 0.72 = 0.38
13
Exemplu
• 7 cazuri de hepatita A

• au aparut printre cei 70


de copii ai unei gradinite

• fiecare copil infectat


provenea dintr-o alta
familie

• numarul total de persoane


apartinanad celor 7 familii
afectate a fost 32

Rata de atac (Attack rate) in gradinita:


x = cazuri de hepatita A printre copii din gradinita = 7
y = numarul copiilor din gradinita = 70

Rata de atac = x / y x 100 = 7 / 70 x 100 = 10%


CDC. Principles Of Infectious Diseases Epidemiology.
14
Rata de atac secundar (Secondary attack rate)
• numarul de cazuri ale unei infectii
• care apar printre contacti
• in perioada de incubatie
• dupa expunerea la un caz primar
• in relatie cu numarul total al contactilor expusi;
 numitorul este restrans la contactii susceptibili
cand pot fi determinati.
C3 C2

incubatie
Rata de atac secundar este
 o masura a infectivitatii
C4
(contagiozitatii)
Caz C1
 utila in evaluarea Primar
masurilor de control

Contact C5
infectat
C7
Contact
C6
neinfectat
15
Exemplu
• 7 cazuri de hepatita A
• au aparut printre cei 70
de copii ai unei gradinite
• fiecare copil infectat
provenea dintr-o alta
familie
• numarul total de persoane
apartinanad celor 7 familii
afectate a fost 32
Dupa perioada de incubatie
• 5 membrii ai familiilor
carora le apartineau cei 7
copii infectati
• au facut hepatita A

Rata de atac secundar:


x = cazuri de hepatita A printre contactii in familie
ai copiilor cu hepatita A = 5
y = numarul persoanelor la risc in familii (numarul total
al membrilor familiilor – copiii deja infectati) = 32 – 7 = 25

Rata de atac secundar = x / y x 100 = 5 / 25 x 100 = 20%


16
Masuratori ale Morbiditatii Frecvent Utilizate

Exprimate per
Masura Numarator (x) Numitor (y)
Numar la Risk (10ⁿ)
Rata cazurile noi ale Media populatiei in Variaza:
Incidentei unei anumite boli intervalul de timp 10ⁿ unde
raportate intr-un n = 2, 3, 4, 5, 6
interval de timp dat

Rata de cazurile noi ale Populatia la De regula procentual:


Atac unei anumite boli inceputul perioadei 10ⁿ unde
raportate intr-o epidemice n=2
perioada epidemica

Rata de cazurile noi ale Marimea populatiei De regula procentual:


Atac unei anumite boli de contacti la risc 10ⁿ unde
Secundar aparute intre n=2
contactii cazurilor
cunoscute
Relatiile microorganism - gazda

unu
severa

Parazitism
• beneficiu unilateral
• celalalt boala
Comensalism

beneficiu
• mo. beneficii
afectarea gazdei

- adapost
- hrana
• celalalt
- fara beneficii
- fara prejudicii
Mutualism
• beneficiu reciproc
Simbioza
(colonizare)

de loc ambii

partiala dependenta totala


Procesul infectios
Proces infectios Proces infectios
existent la un
anterior ulterior
moment dat

Procesele infectioase
• se reproduc continuu in natura
Factorii procesului infectios • in mod stabil si specific
• Factor cauzal
 agentul patogen
• Factori conditionali (principali)
 abordarea gazdei de catre mo. patogen
 susceptibilitatea sau rezistenta gazdei
• Factori secundari
 conditii de mediu
19
Expunerea la un agent infectios

Fara infectie F.Clinica F. Sub-clinica Purtator

Deces Purtator Imunitate Fara imunitate

Rezultat

J. Giesecke. Modern infectious disease epidemiology.1994.


20
Intervalul seriei / Dinamica bolii /
timpul generatiei
dinamica infectiozitatii
Momentul
infectant
debut

Perioada Perioada Remisiunea


de incubatie simptomatica bolii
Pacient 1 timp
Perioada Perioada de Ne
de latenta contagiozitate contagios

debut

Perioada Perioada Remisiunea


de incubatie simptomatica bolii
Pacient 2 timp
Perioada Perioada de Ne
de latenta contagiozitate contagios

Pacient 3
Focarul epidemic (FE)

Locul unde se afla sursa de infectie


• cu teritoriul din jurul ei
• in limite in care aceasta gaseste
conditii favorabile
• sa transmita agentul patogen si
• sa dea nastere unei noi imbolnaviri.

22
Focar epidemic

Focar epidemic

Un focar nu duce totdeauna la aparitia de noi focare.

• cazuri de infectie subclinica


Desfasurarea tempopro-spatiala intercalate cu cele manifeste
a focarelor nu este identica cu • purtatori
cea a cazurilor de boala • agenti infectiosi care supravietuiesc
mult timp in mediul extern
23
Focarul epidemic
Cazuri

 Primar – cazul care aduce infectia in populatie


 Secundar – infectat de la un caz primar
 Tertiar – infectat de la un caz secundar
 Index – primul caz identificat

T
S
Susceptibil P
S
Imun
S
T
Sub-clinic

Clinic

24
 Procesul epidemiologic

• definitie

• factori determinanti

• factori favorizanti

• forme de manifestare

25
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC INFECTIOS (PE)

FE FE

PI PI PI PI

FE

Fenomenul complex
• extindere a infectiei in masa populatiei
• bazat pe un lant continuu de PI
• exprimate natural sub forma de FE.

26
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC INFECTIOS (PE)

Factori determinanti

• Sursa de infectie
• Calea de transmitere
• Populatia receptiva

Factori favorizanti

• Naturali
• Economico-sociali

27
PE FACTORI FAVORIZANTI

FACTORI ECONOMICO - SOCIALI


• ocupatia
• locuinta FACTORI NATURALI
• alimentatia • meteo-climatici
• igiena individuala si colectiva • cosmici
• asistenta medicala • geografici
• cultura si educatie pentru sanatate • telurici
• aglomeratie: nivel micro/macro
• perturbari economico-sociale

FACTORI DETERMINANTI

SURSA CAILE DE POPULATIA


DE INFECTIE TRANSMITERE RECEPTIVA

28
PE FACTORI FAVORIZANTI

FACTORI ECONOMICO-SOCIALI FACTORI NATURALI

FACTORI DETERMINANTI

CAILE DE
SURSA DE INFECTIE
TRANSMITERE
Omul POPULATIA
Directa
• Bolnav RECEPTIVA
Indirecta
• Infectat inaparent
• aer
• Purtator Susceptibilitate
• apa
Animale Rezistenta
• sol
• domestice  mamifere • nespecifica
• alimente
• salbatice  pasari • specifica
• obiecte
• sinantrope  artropode
• mana
 acvatice
• vectori

29
SURSA DE INFECTIE
 organismul viu uman sau animal
• care adaposteste sau
• creeaza conditii de dezvoltare si inmultire agentului patogen si
 de unde pe o cale de transmitere se infecteaza indivizii receptivi

Rezervorul de infectie
 toate speciile vii si mediile
• in care agentul patogen traieste,
• se reproduce si
 de unde se propaga la o gazda susceptibila

habitatul uzual in care agentul traieste si se multiplica


SI genereaza FE care dau infectiei caracter epidemic.

FE poate contine mai multe SI


• Cazul primar
• Cazuri secundare
 bolnavi
 purtatori
30
• completa
SI are 2 elemente principale • activa
• epidemiogena

Localizare epidemiologica
specifica a agentului infectios

Calea de eliminare

31
Localizare epidemiologica specifica a agentului infectios

• Situsul anatomic din organismul gazda


• Unde are loc inmultirea cea mai semnificativa a agentului infectios
• Care permite apoi eliminarea mo. in mediul extern

• Uneori
 coincide cu localizarea patologica
 infectii acute respiratorii
 diarei acute infectioase
 infectii urinare

 nu coincide cu localizarea patologica


 Poliomielita
 localizarea epid este intestinala
 localizarea patologica este la nivelul
coarnelor anterioare ale maduvei spinarii
 Rabie
 localizarea epid este parotidiana
 localizarea patologica cornul lui Amon
 Encefalita de capuse • Poate fi
 localizarea epid este sanguina - unica sau
 localizarea patologica este encefalul - multipla
 una principala
 altele secundare
32
Calea de eliminare
• cale naturala este localizarea
• leziuni produse de determinata epidemiologica
microorganisme de specifica

• Infectiile localizate
 daca sunt insotite de tablouri
clinice septicemice
 au si alte cai de eliminare.

• Poate fi
 unica sau
 multipla
 una principala
 altele secundare

33
Calea de eliminare

• Este determinata de localizarea epidemiologica specifica


 Tractul respirator
 expectoratie (virusul gripal, Mycobacterium tuberculosis).
 Tractul digestiv
 saliva (virusul rabic)
 fecale (HAV, agenti ai bolilor enterice)
 Tractul genito-urinar
 urina (Leptospirae se gasesc in urina animalelor infectate)
 secretiile tractului genital (ITS)
 Pielea
 mo. din leziunile superficiale pot fi eliminate usor
- impetigo, sifilis, varicela
 alte mo. (e.g., plasmodium, HBV) ies din organism pe cale
percutanata (leziuni ale pielii, intepaturi de insecte, ace)
 prin placenta in timpul sarcinii,
 e.g., rubeola, infectia cu virus citomegalic, sifilis
- transmise de la mama la fatul in dezvoltare 34
- rezultand un lung sir de anormalitati
Exemple
TBC
● Localizare principala  ● Eliminare principala
 respiratorie  prin sputa
● Alte localizari  ● Alte eliminari
 renale  urina
 intestinale  fecale
 genitale  puroi
 osoase
 subcutanate

Febra Tifoida
● Localizare principala  ● Eliminare principala
 digestiva  fecale
● Alte localizari  ● Alte eliminari
 renala  urina
 osteo-cartilaginoasa  puroi

Enteroviroze
● Localizare principala  ● Eliminare principala
 intestinala  fecale
• Alte localizari ● Alte eliminari
 respiratorie  secretii respiratorii
35
SI se clasifica dupa calea de eliminare

Complete (propriu-zise)
• poseda
 localizare epidemiologica specifica
 cale de eliminare
• active, epidemiogene

Incomplete (inchise, criptice)


• lipsite de calea de eliminare
• inactive, neepidemiogene

Pot deveni active, in anumite situatii,


creand probleme in controlul bolilor
infectioase.

36
Dupa sursa primara de infectie
Bolile transmisibile

ANTROPONOZE Rj Rb Sc
Om Om
• boli ale omului Sif Gon FT

ZOONOZE
• boli ale animalelor Animal Animal Animal
• accidental la om

Zooantroponoze
(zoonoze active) Animal Om Om
Ra Gr FQ Tul

Animal Animal Animal

Zoonoze pp zise
(zoonoze pasive)
Atx Brc Lpt TT Animal
Om

37
SURSA DE INFECTIE

Omul
• Bolnav cu forma manifesta
 tipica
 atipica
• Infectat inaparent
• Purtator

Animale  Mamifere
• Domestice
 Pasari
• Salbatice
 Artropode
• Sinantrope
 Acvatice

38
SURSA DE INFECTIE
IZVORUL EPIDEMIOGEN

INFECTATI PURTATORI
BOLNAVI INAPARENT AGENTI
PATOGENI

Perioada de incubatie
purtatori excretori precoce Fosti
Sanatosi
bolnavi

Perioada de stare
bolnavi cu manifestari clinice
Purtatori
Temporari
● Durata
 scurta Purtatori
Perioada de convalescenta cronici
purtatori convalescenti  lunga

39
• ctg. variaza de la o boala la alta
Bolnavii sunt SI pe  cu limite oarecum fixe in bolile
durata perioadei de fara stare de purtator
contagiozitate  durata de ani in bolile cronice:
Diz, TBC, Lpr.
• gradul de contagiozitate depinde si
de cantitatea de mo.
BOLNAVI

Perioada de incubatie
Perioada de incubatie
purtatori excretori precoce • inaintea prinelor semne de boala
• Rj, Rb, TC, Po, HV, FT, Ho,
• purtatori excretori precoce

Perioada de stare
bolnavi cu manifestari clinice

Perioada de convalescenta
purtatori convalescenti

40
BOLNAVI
Perioada de stare
• Bolnavi cu manifestari clinice
Perioada de incubatie  tipice: Gr, vir resp,
purtatori excretori precoce  atipice: Po, Str, Dif, TE, Mng

• Elimina agenti patogeni


 virulenti
Perioada de stare  in cantitate mare
bolnavi cu manifestari clinice
 continuu
 perioada lunga

• Mobilitate redusa
Perioada de convalescenta  consultati/diagnosticati
purtator convalescent
 depistati precoce
 izolati/tratati
 masuri fata de contacti/mediu

• Numar redus (in epidemii mare)


• FT, TE, Va
41
BOLNAVI

Perioada de incubatie
purtatori excretori precoce

Perioada de stare
bolnavi cu manifestari clinice

Perioada de convalescenta
Perioada de convalescenta
purtatori convalescenti
• purtator convalescent
• Sc, Dif, Po, Diz, FT, MNI

42
Primoinfectati inaparent INFECTATI
INAPARENT
• suporta procesul infectios fara manifestari clinice
decelabile

• cu restructurari imunologice specifice


asemanatoare trecerii prin boala
Numerosi
• elimina agentul patogen
Depistati intamplator
 in cantitate mica
• ctrl angajare
 timp mai putin
• ctrl periodic
• sectoare de risc
Mobilitate crescuta • casatorii
• necunoscuti • contacti in focare
• neizolati
• netratati
• fara masuri fata de contacti / mediu

Importanta epidemiologica
• asemanatoare cu cea a bolnavilor
HA, Po, Str, Dif, TE, Mng, MNI
43
PURTATORI
PURTATORI
DE AGENTI
PATOGENI
• orice persoana
 sanatoasa sau
Fosti  aparent sanatoasa
Sanatosi
bolnavi • care adaposteste
in organismul său
agenti patogeni
• pe care îi elimina in
Purtatori
mediul extern
Temporari
(convalescenti) Purtatori  intermitent
● Durata cronici  continuu
 scurta
 lunga
 intermitenti
 permanenti

44
Purtatorii sunt persoane PURTATORI
• colonizate cu un mo.
• fara a avea semne de boala infectioasa activa
(chiar daca aceasta a existat in antecedente)
• rezistente la infectie
 fosti bolnavi
 fosti infectati inaparent
 vaccinati

Microorgamismul
• se cantoneaza si se multiplica
 pe tegumente
 pe mucoasele unor cavitati deschise
 in locuri care scapa actiunii Ac umorali
 frecvent exista modificari patologice in aceste zone
• poate fi identificat

45
PURTATORI

Precoce (preinfectiosi)

• persoane in perioada de incubatie

• bolnavi in stadiul incipient al bolii

• temporari
 cateva zile inaintea debutului bolii
 TC, Po, Ho, FT, HV, Rj,

46
Fosti bolnavi PURTATORI
• Persoane vindecate clinic care
continua sa elimine agenti patogeni
 temporari (p. convalescenti)
 2-8 saptamani – 6 luni Prezinta in majoritatea
 Dif, Sc, Diz, TIA, FT, Po cazurilor procese patologice

 cronici > 6 luni • Generale


 intermitenti  distrofie
 permanenti  hipovitaminoze
(eliminare continua) • Locale
 Dif, TBC, Diz, FT, HB  colecistite cr  FT
 colita cronica  Diz
 amigdale criptice  Str
 faringite cronice  inf mng
 otite  Sc

In functie de localizarea ag. ptg. se clasifica in


● p. nazofaringieni: Dif, Sc ● p. urinari: FT, alte Sal, Lpt
● p. intestinali: Diz, FT, Po, HA ● p. medulari: FT
● p. biliari: FT ● p. sanguini: HB
47
Sanatosi (de contact, ocazionali)
PURTATORI
Persoane
• care au fost tot timpul sanatoase si
• care fiind contaminate nu s-au imbolnavit
• avand o stare de imunitate

Imunitate conferita de
• trecerea prin infectii manifeste
• trecerea prin infectii inaparente
• contactul cu doze mici si repetate
de germeni slab virulenti
(imunizari oculte naturale)
• imunizari artificiale active (vaccinari)
 Daca starea de imunitate dispare, p. sanatosi
pot prezenta boala manifesta.
Numarul
• variaza dupa natura infectiei
• depaseste nr. cazurile manifeste
(Po, Sc, Dif, Mng)
48
PURTATORI
Sanatosi (de contact, ocazionali)

Starea de purtator sanatos


• dureaza de obicei atat timp
• cat individul este in contact
• cu un izvor de infectie
(bolnav sau purtator)

Temporari (in general, in multe BI)


• 1-3 sapt
• Po, Ho, Diz, Dif, Sc, HV, Mng
Cronici (foarte rari, cand exista
un focar cronic predispozant)
• luni
• Stf, HB

49
CLASIFICAREA EPIDEMIOLOGICA A
PURTATORILOR DE AGENTI PATOGENI

IN FUNCTIE DE ANTECEDENTELE • Purtatori – fosti bolnavi


CLINICO-EPIDEMIOLOGICE • Purtatori – sanatosi

IN FUNCTIE DE LOCALIZAREA • Purtatori: intestinali, biliari,


GERMENILOR IN ORGANISM nazo-faringo-amigdalieni,
urinari, sanguini, cutanati

• Purtatori excretori
IN FUNCTIE DE MODUL
 intermitenti
DE ELIMINARE
 permanenti
• Purtatori criptici

50
CLASIFICAREA EPIDEMIOLOGICA A
PURTATORILOR DE AGENTI PATOGENI

• Purtatori temporari
IN FUNCTIE DE DURATA  de scurta durata
PORTAJULUI SI EXCRETIEI  de lunga durata
• Purtatori cronici

• Purtatori precoce
 la sfarsitul perioadei
IN FUNCTIE DE PERIOADA de incubatie
DE EVOLUTIE A BOLII • Purtatori convalescenti
 in primele zile sau
saptamani dupa
vindecarea clinica

51
Importanta epidemiologica a purtatorilor
depinde de urmatorii factori
• Proprietatile agentului etiologic
 virulenta
 toxigenitate
 invazivitate
• Eliminarea de agenti patogeni
 cantitate
 durata
 alternanta eliminarii
• Gradul de raspandire al purtatorilor
 in colectivitate/comunitate
 functiile, relatiile lor
• Categoria de purtatori
• Receptivitatea populatiei
• Conditiile socio-economice, sanitare
• Gradul de educatie
 a purtatorului
 a masei receptive
52
Purtatorii sunt SI care:
• Pot genera noi purtatori sau cazuri de boala
• Intretin endemic o boala transmisibila intr-un anumit areal
• Se afla frecvent la originea unor epidemii (hidrice, alimentare)
• Sunt legatura ascunsa dintre cazurile de boala aparent independente
(o veriga in istoria naturala a bolii)

Metode de diagnostic pt
depistarea purtatorilor
• Clinice Masuri impotriva
• Epidemiologice starii de purtator
• Laborator (cele mai importante):
• Depistarea
 izolarea
• Luarea in evidenta
 identificarea ag ptg
• Supravegherea
• Izolarea (uneori)
• Asanarea – sterilizarea
bacteriologica (uneori)
53
Zoonoze
In lume > 90 zoonoze
In Europa 10 – 15 zoonoze

Zoonoze in Romania
Etiologie
Bacterioze • Antrax • Febra aftoasa
Viroze • Leptospiroza • Febra Q
Rickettsioze • Tuberculoza • Febra butonoasa
Micoze • Bruceloza • Micoze
Protozooze • Tularemie  Aspergiloza
Helmintiaze • Rabie  Histoplasmoza
• Ornitoza  Sporotrichoza
• Listerioza  Tricofitia
• Salmoneloze • Protozooze
Contaminare • Encefalita de capuse  Toxoplasmoza
• Direct • Coriomeningita  Leishmanioza
• Indirect limfocitara • Helmintiaze
 apa
 alimente
 vectori
54
Categorii de SI animale

• Bolnave
• Infectate inaparent
• Purtatoare

In functie de mediul de viata

• Domestice
• Sinantrope
• Salbatice
• Acvatice
• Artropode

55
Domestice
• Ingrijite de om
• Sanatoase
• Accidental SI pt om

Sinantrope (peridomestice)
• In apropierea asezarilor umane
• Introduc ag. ptg. pe care i-au
preluat de la vietuitoare salbatice
• e.g., rozatoare (soareci, sobolani,
lilieci), porumbei

Salbatice (xenantrope)
• Departe de asezarile umane
• Au rol primordial in focalitatea naturala
• Rezervoare pt. multe zoonoze (e.g., Ra, Trc, Tul)

56
Acvatice
• Chiar daca sunt poichiloterme
• Pot elimina agenti potentiali patogeni
• e.g., salmonele minore altele decat
Sal typhy, Sal paratyphy

Artropode
• Unele insecte sunt SI secundare, complementare
pentru diverse BI antroponoze sau zoonoze
 gazduiesc ag ptg
 permit inmultirea lui
 il elimina
 unele il transmit transovarian descendentilor
cateva generatii (capuse)
• Este necesara reinfectarea periodica a insectelor
(e.g., capuse, tantari) de la SI primare reprezentate
de homeoterme
57
Principalele animale SI

Cabaline (solipede) Antrax, Leptospiroza, Rabia, Encefalita, Morva

Cornute mari si mici Antrax, Leptospiroza, Salmoneloza,


Tuberculoza, Bruceloza, Febra aftoasa, Febra
Q, Rabia
Porcine Antrax, Leptospiroza, Salmoneloza,
Tuberculoza, Bruceloza, Trichineloza, Teniaze
Rozatoare (sobolani, soareci, popandai, Leptospiroza, Salmoneloza, Pesta, Tulareia,
harciogi, veverite, iepuri) Bruceloza, Febra Q, Tuberculoza

Pisici Rabia, Toxoplasmoza

Cainii Leptospiroza, Rabia, Tuberculoza, Febra


butonoasa, Leishmanioza
Lupii si vulpile Rabia
Ursii si mistretii Trichineloza

Pestii si scoicile Salmoneloza, Holera, hepatite virale,


Botulismul, Botriocefaloza
Pasarile Leptospiroza, Salmoneloza, Ornitoza, Febra Q
Artropode (capuse) Febra Q, Tularemia, Febra butomnoasa, Febra
recurenta, Encefalita
58
Focar natural si Focalitate naturala

Focarul natural (FN)


Ecosistem pe al carui biotop exista
o biocenoza ce cuprinde la o lalta:
 animalul donator
 animalul primitor
 vectori
 agentul patogen
Focare naturale
• Salbatice
• Domestice
• Sinanatrope

Boli cu focalitate naturala (BFN)


 BI care evolueaza in aceste focare naturale
 independent de om

59
rickettsii bacterii Vectori

ANIMALUL capuse ANIMALUL


helminti tantari
REZERVOR RECEPTOR
flebotomi
purici
protozoare virusuri

Infectarea omului
• Vectorul paraseste focarul (puricele transmite pesta)
• De la animalul rezervor (cadavru, jupuire piele: Tularemie, Pesta)
• Omul patrunde in focar (defrisare, destelenire, expeditii, vanatoare)

BFN devin boli ale comunitatilor umane rurale sau urbane

60
Notiunea de focar
 Restransa  o vizuina de rozatoare

 Larga  in functie de mobilitatea


 Animalelor rezervor
 Animalelor receptor
 Vectorilor
• mobili
 tantari, flebotomi,
 se deplaseaza la distante mari
 e.g. transmit Febra galbena, F papatacci
• putin mobili
 capuse, purici, paduchi
 folosesc ca vehicul animalul rezervor

61
INFLUENTE

Contractarea afectiunii

FOCAR
OM
NATURAL

Rarirea FN
• Defrisare
 reduce focarele de
encefalita de capuse
• Lucrari agrotehnice
 suprima rozatoare
Iradierea FN
• Asezare om + FN
 rozatoare sinantrope

62
BOLI CU FOCALITATE NATURALA

coriomeningita limfocitara, F papataci,


virusuri
encefalita de capuse, F galbena, ornitoza, rabia

bacterii leptospiroze, tularemie, listerioza, pesta

FQ, F butonoasa, tifosul murin


rickettsii

malaria, leishmanioza, toxoplasmoza,


protozoare
balantidioza, coccidioza

helminti trichineloza, teniaze, hidatidoza,


botriocefaloza
63
Calea de transmitere

Drumul agentului patogen


de la sursa de infectie la persoana receptiva
pentru a o contamina si
a produce eventual o noua imbolnavire.

64
SURSA DE INFECTIE MODALITATI DE
(izvor epidemiogen) TRANSMITERE A
AGENTILOR PATOGENI
cale de transmitere
cale de transmitere

fara factori
INDIRECTA
intermediari in prezenta
de transmitere sau absenta
sursei de infectie
CUTAN
SARUT
SEX
TRANSPLACENTAR
NEONATAL APA
ALAPTARE-SUPT AER
SOL + APA
MUSCATURA SOL
SOL + ALIMENTE
ALIMENTE
lichide biologice STAFETA
OBIECTE
contaminate FECAL- ORALA
frecvent implicate MANA
VECTORI
SANGE
SALIVA
SPERMA
Populatia
receptiva
65
Aer
B cu transmitere prin aer
(B eruptive, gripa, difteria, Mng, tuse comvulsiva, TBC, adenoviroze)

B cu alte cai de transmitere printre care si aeriana


(Enteroviroze, antrax, pesta, FQ, tularemie, ornitoza)

Mod de contaminare

SI Direct  picaturi de secretie (Flügge) Ap resp

Tegumente
Indirect  nuclei de picatura (nucleosoli) - plagi
Stf, C dif, BK
<10µ  particule de praf
Stf, C dif, BK, Str, Brucele,
B ant, Fr tul, Cox Bur, fungi
66
Contaminat de la Sol
Contamineaza omul
• Excrete • Direct
 umane • Indirect
 animale  apa
• Produse  zarzavat
 puroi • Poarta Intrare
 placenta (FQ, Brc)  Aparat digestiv
 sange (Atx)  Enterobacterii
• Apa contaminata  Enterovirusuri
 Helminti
• flora saprofita  Tegumente
+  B anthracis
• mo ptg / cond ptg  Cl perfringens
 supravietuiesc  Cl tetani
 nu se inmultesc  Leptospire
• F vegetative (3-30 zile)
 Enterobacterii, BK, vPO,
 Leptospire, Cox b
• F sporulate (ani)
 B anthracis, Cl tet, bot, per
67
Apa

Contaminata Contamineaza omul


• Sol • Direct
• Dejecte • Indirect
 umane  alimente
 animale  obiecte
• Cadavre  sol
• Reziduri Meteorica • Poarta Intrare
• Scaldat Suprafata  Aparat digestiv
• Adapat Adancime  Enterobacterii
 Enterovirusuri
Retea  Helminti
Fantana  Tegumente
Bazine nat  Leptospire

Factori chimici
Factori fizici
Factori biologici
(flora)

68
Viabilitatea microorganismelor in apa

Salmonella typhi 30 zile Febra tifoida


Shigella flexneri 30 zile Dizenterie
Vibrio cholerae 3 zile – luni Holera
Leptospire 30 zile Leptospiroza
Virusuri polio 30 zile – 6 luni Poliomielita
VHA 3 luni Hepatita A
Brucela 30 – 60 zile Bruceloza

Helmintii au un ciclu de dezvoltare in apa.

Gheata !!!

FT, Diz, HA

69
Alimente Animale
Vegetale
Mixte
Alimente animale
Contaminate
 Intravitam
• Animal Lapte
 bolnav
 purtator Str
 Secundar Stf Carne
• Animale Cox bur
 urina BK Sal
 fecale Brc B ant
• Sol Sal BK
• Vectori Shi Tric
• Manipulare V Ho Brc Oua
B ant Cox bur
Cor dif V F aft Sal

70
Alimente vegetale Alimente mixte

Contaminate
• In cultura • Creme
 Irigare  Sal typhi
• Maioneze
 Ingrasamant • Salate
• Manipulare  Sh dis
• Prajituri
 Cules • Bauturi
 Transport  VHA
• Inghetate
 Prelucrare
 Distributie

 Spori Cl bot
 Oua de helminti Alimente
 Leptospire • Vehicul
 Salmonella typhi • Inmultire mo
 Shigella disenteriae  produse de degradare
 Vibrio cholerae  exotoxine
 VHA
 Vir Polio
71
Contaminate

• Direct Contamineaza
Bolnavi  murdarire Obiecte
 secretii Persoane
 excretii medicale
Purtatori
• Indirect domestice Mediul
 fact de transmit
aer, apa,
sol, muste

Mo rezistente in mediul extern

VHA
Stf Sal tiph Cl per
Enterovirusuri
Str E coli Cl tet
Adenovirusuri
B ant Proteus Cox bur
V variolic
Cor dif Ps aer Ric prow
V febrei aftoase
72
Contaminate Contamineaza

• Autocontaminare • Transmitere simpla


 propriile prod  mana in nas
• Direct Maini  mana in gura
 animal • Transmitere complexa
 om  apa
• Indirect  alimente
 fact de transmit  obiecte

Se pot transmite

Str
Sal tiph
Stf
Sh diz
BK
VHA
Cor dif
Vir Polio
B ant
helminti
Fr tul
73
VECTORI
• factori de transmitere
• surse de infectie pasivi
 capuse • mecanici
 inmultire si • transmitator
 transmitere • ag. ptg. nu se multiplica
trans-ovariana in orgs. artropodului
D.p.d.v.
biologic

activi
Dpdv al specificitatii transmiterii • hematofagi
• Monovalenti (specifici) • rezervor + transmitator
 1 sg. agent cauzal • gazda intermediara
 se inmultesc
• Polivalenti  trec printr-un ciclu
 mai multi ag. cauzali de dezvoltare
paduchele, musca

74
VECTORI PASIVI Dif, TBC, FT,
Diz, Ho, Atx,
Tul, Pesta, Br,
• Muste E coli, Stf, Py
• Gandaci
• Furnici
• Viespii Stf, BK,
oua helminti,
germeni
enterici

Se contamineaza
de la Contact
Contact
• dejecte Depun
• secretii germenii pe Dejecte
Prin Alimentare
• obiecte • alimente
• alimente • obiecte Regurgitare
Sugere
• apa

Deoarece ag. ptg. nu se inmulteste in orgs. vectorului, transmiterea


depinde de capacitatea de supravietuire a microbului sau parazitului.
75
VECTORI ACTIVI

• Paduchi
• Purici
• Tantari
• Flebotomi
• Capuse

76
VECTORI ACTIVI
PADUCHELE • R. Prowazeki  TE
Pediculus • R. Quintana  febra de transee
vestimenti • Spirocheta Obermeyer  febra recurenta europeana
(tifosul recurent)

Suge sg de la bolnav  intestin paduche  crote (dejecte)  grataj/strivit

PURICII
• Ctenocephalus canis
• Yersinia pestis  pesta (ciuma)
• Xenopsylla cheopis
• R. Mooseri  tifos murin
(sobolan negru)
• Fr. Tularensis  tularemia
• Ceratophylus fasciatus
• Viermi (Hymenolepis diminuta,
(soarece, sobolan cenusiu)
Dipylidium caninum)
• Pulex iritans (om)

Suge sg. (pesta)  tub digestiv (dop esofag)  regurgitat la un nou supt

77
VECTORI ACTIVI
• Plasmodium  malaria
Tantarii  Vivax
• Anopheles maculipenis  Falciparum
• Culex  Malarie
• Aedes  Ovale
• Virusuri encefalitice  encefalita
• Fr. Tularnsis  tularemia
• Helminti (nematode)  filarioza
• V. febrei galbene  FG, Denga

Prin intepare ag. ptg. din glandele salivare patrunde cu saliva in sg.

Flebotomii
• Phlebotomus papatacii • V. febrei papatacii  F. pap. (f. de 3 zile)
 Leishmanioza

Inmultire si transmitere transovariana 2-3 generatii.


78
Tularemia
VECTORI ACTIVI Febra Q
Febra butonoasa
Capusele Febra recurenta de capuse
Feb patata munti stancosi
Feb fluviala de Japonia
Ex.: Encefalite de capuse
• Rhipicephalus sanguineus  F. butonoasa
• Rhipicephalus bursa  F. butonoasa
• Dermacentor  FQ, Tul
• Hyaloma  FQ
• Haemophysalis  FQ

Permit inmultirea ag. ptg. dar si transmiterea transovariana


Se comporta ca SI pastrand ag ptg in orgs 9-20 zile
(in cazul Tularemia, Febra Q, Febra recurenta africana)

Altele
• Musculitele gen. Simulium  filarioze  onchocercoza
• Muste hematofage  Chrysops, Tabanus  Fr. tularensis  tularemia
• Musca tze-tze (Glossina)  Tripanosoma gambiense 
tripanosomiaza africana (boala somnului)
79
Rezistenta in mediul extern
Microorganismul trebuie sa supravietuiasca temporar
pe diferite elemente din mediul extern.

Clasificare in functie de rezistenta in mediul extern

• mo cu rezistenta scazuta  supravietuieste in med ext 1 zi


• mo cu rezistenta medie  supravietuieste in med ext 1 luna
• mo cu rezistenta mare  supravietuieste in med ext luni sau ani

Inglobarea in produse patologice le


mareste rezistenta fata de actiunile
de decontaminare si sterilizare.

80
Locul pe unde agentii
Poarta de intrare (Pi) patogeni patrund in
organism.
Cu 1 poarta
Rj TC Gr FT
de intrare

Cu 2 porti Po Brc
Boli de intrare • resp • dig
• principala
• accesorie • dig • cut

Atx
Cu 3 porti • resp
de intrare • dig
• cut microorganisme
• patogene pe 1 Pi
 boli digestive

• boli diferite functie de Pi


 Str  amigdale  angina
 piele  erizipel
81
Boli
Pi mucoasa
Pi cutanata (conjunctiva oculara)
• Erizipel • Tularemie
• Stafilococii • Leptospiroza
• Tetanos • Adenoviroze
• Antrax • Rickettsioze
• Rabie
• Tularemie
• Leptospiroza
• Tifos exantematic Pi respiratorie
• Febra Q • Febre eruptive
• Gripa
• Adenoviroze
Pi digestiva
• Parotidita epid
• Febra tifoida
• Meningita
• Dizenterie
• TBC
• Holera
• Difterie
• Poliomielita
• Angine
• Hep A
• Pneumopatii
• Geohelmintiaze

82
Mecanismul de transmitere include

• Localizarea epidemiologica specifica a mo in SI

• Calea de eliminare

• Modalitatea transmiterii

• Poarta de intrare (Pi)


 Nivelul la care agentul infectios abordeaza
organismul gazda in finalul transmiterii

• Poarta de patrundere (Pp)


 Nivelul la care agentul infectios abordeaza
organul tinta din organismul receptiv pt
care are tropism electiv

Pi poate fi identica cu Pp

83
Mecanismul de transmitere

Calea de Poarta de
eliminare intrare

Organismul
Sursa de
receptiv
infectie

Modalitatea
transmiterii
Localizare Poarta de
epidemiologica patrundere
specifica

Pi poate fi identica cu Pp
84
Receptivitatea

Proportia subiectilor dintr-o populatie


susceptibili de a fi afectati de o anumita infectie.

Receptivitatea Rezistenta

Receptivitatea naturala Rezistenta antiinfectioasa

• Receptivitate la infectie • Rezistenta nespecifica


• Receptivitate la boala • Rezistenta specifica

85
Receptivitatea la infectie

Receptivitatea naturala Rezistenta naturala


• fata de infectia cu agenti patogeni • caracter de specie
• este generala • in conditii obisnuite se manifesta
• constituie un atribut de specie. constant.

Omul = rezistent
• SIV (virusul imunodeficientei simiene)
• FIV (virusul imunodeficientei felinelor)
• Virus jigodios

86
Receptivitatea naturala la boala infectioasa
Proportia persoanelor care
suporta infectia clinic manifesta
din totalul celor infectati cu un anumit m.o.

Indice de receptivitate
este procentul infectatilor
care fac boala.

1. B. cu receptivitate generala / absoluta


2. B. cu receptivitate partiala / incompleta
3. B. cu receptivitate scazuta / redusa
4. B. cu receptivitate conditionata / potentiala

87
1. B. cu receptivitate generala / absoluta
• toti primoinfectatii fac boala
• cine nu a venit in contact cu ag. ptg.
este susceptibil
• ex. Rj Va TE FT
2. B. cu receptivitate partiala / incompleta
• o parte din primoinfectati fac boala
• restul infectie subclinica
• toti infectatii indiferent de forma clinica
 sunt la fel de contagiosi
 se imunizeaza specific natural activ
• ex. HA Sc Dif

3. B. cu receptivitate naturala scazuta / redusa


• o mica parte din primoinfectati face boala
• majoritatea infectie inaparenta
• toti infectatii indiferent de forma clinica
 sunt surse de infectie (contagiosi)
 se imunizeaza specific natural activ
• ex. Po minora (4-5%) majora ( 1%)
Meningita meningococica (< 1%)
Encefalita de capuse (< 0.2%)
88
4. B. cu receptivitate conditionata sau potentiala
• obisnuit nu se manifeasta rec. naturala
fata de m.o. oportuniste
• se realizeaza conditionat de existenta
unor factori suplimentari de ptg
 doza infectanta foarte mare
 cale de patrundere larga, neprotejata
 rezistenta naturala compromisa

Receptivitatea fata de inf cu m.o. oportuniste


• este generala ~ m.o. patogene
• se declanseaza restructurari imunologice
specifice in orgs. gazda
• interactiunea gazda – m.o. oportunist este
in echilibru
• se pastreaza sanatatea gazdei datorita
patogenitatii reduse, potentiale a m.o.

Nu se pot stabili valori exacte ale indicilor de receptivitate


pentru bolile infectioase cauzate de m.o. oportuniste.
89
Rezistenta nespecifica
Totalitatea factorilor si mecanismelor
nespecifice de aparare care
reactioneaza fata de orice agresor.

Mecanismele

• sunt functionale de la nastere

• nu sunt dependente de recunoasterea specifica a elementelor straine

• se declanseaza in mod repetitiv si identic ori de cate ori intervine o


agresiune indiferent de natura sau structura agresorului

• o singura bariera poate oferi protectie impotriva mai multor agenti


potential patogeni diferiti

90
Factorii rezistentei nespecifice

• Factori tisulari
 bariere mecanice si factori fizici fiziologici
 inhibitori chimici si biochimici ai agentilor infectiosi la
poarta de intrare
 flora normala (de la nivelul tegumentelor si mucoaselor)

• Mecanisme serologice de aparare nespecifica


 factori celulari
 factori umorali

91
Rezistenta specifica
Din perspectiva eficientei epidemiologice

1. Rezistenta ferma, integrala, de lunga durata

2. Rezistenta ferma, integrala, cu durata limitata

3. Rezistenta de scurta durata

4. Rezistenta cu instalare tardiva

5. Rezistenta incompleta

6. Rezistenta disociata

92
1. Rezistenta ferma, integrala, de lunga durata, chiar definitiva
• nu permite a doua imbolnavire
• ex. Rj, Par ep, FT

2. Rezistenta ferma, integrala, cu durata limitata (ani)


• permite a doua imbolnavire
• ex. Vc, TE

3. Rezistenta de scurta durata


• ex. Febra papataci

4. Rezistenta cu instalare tardiva


• cu evolutie cronica indelungata
• cu recidive
• imunitatea postinfectioasa nu este oportuna, asananta
• prognosticul depinde de depistarea precoce,
tratamentul prompt si corect
• ex. Br, Mal, F. rec
93
5. Rezistenta incompleta
• stricta specificitate de tip, varianta, tulpina
• persoana face infectii repetate
 cu acelasi tablou clinic
 dar cu alta tulpina
 pana cand devine rezistenta fata de tulpinile
circulante in zona
• ex. Gr, Rinovir, Diz, Enterovir, Lep

6. Rezistenta disociata
• rezistenta diferita fata de diferiti factori de agresiune ai m.o.

• ex. Dif, Sc
 imunitate antitoxica protectoare de lunga durata
 nu imunitate antibacteriana (antiinfectioasa)
 nu se repeta imbolnavirea produsa de toxina
 se poate repeta tabloul clinic produs de
acelasi microorganism sau se instaleaza
starea de purtator.
94
⁃ Există patru forme de manifestare ale procesului epidemiologic
(PE):
◦ Sporadică;
◦ Endemică;
◦ Epidemică;
◦ Pandemică.
⁃ Definirea formei de manifestare a PE se face în funcție de o serie
de indicatori:
◦ Frecvența de apariție a cazurilor;
◦ Extinderea geografică.
⁃ Morbiditate redusă (cazuri rare);
⁃ Cazurile de boală nu au legătură aparentă între ele;
⁃ Dispersie mare temporală și spațială;
• Număr redus de surse;
• Control optim al căilor de transmitere;
• Populație protejată;
• Factori naturali și socio-economici – activitate slabă favorizantă,
dinamizatoare:
 Naturală - perioade interepidemice;
 Indusă - activitate de supraveghere, măsuri de prevenire și control.
⁃ Etapă în procesul de eliminare.
 Tetanos;
 Rujeolă (în faza de eliminare);
 Gripă (la începutul și sfârsitul epidemiei).
⁃ ENDEMIE = prezența constantă a unei boli sau agent patogen la un
nivel redus sau mediu în populație (generalizată, regională,
localizată):
• Morbiditate redusă;
• Cazurile de boală nu au legatură aparentă între ele;
 “fiecare persoană infectată transmite boala unei singure alte persoane”
• Există tendință de concentrare spațială și temporală:
 Număr redus de surse de infecție;
 Căi de transmitere limitate;
 Populație parțial receptive;
 Factori naturali și socio-economici – prezență semnificativă.

⁃ Trebuie considerată o situație cu risc;


⁃ Deficiențe în aplicarea măsurilor de prevenire și control.
⁃ Hepatită;
⁃ Malaria în Africa, Asia, America de Sud.
⁃ Bolile infecţioase îşi “trăiesc viaţa” prin manifestările lor epidemice.
(Herman Pidoux)

⁃ EPIDEMIE = apariția unui număr de cazuri de îmbolnăvire, a unor


anumite comportamente sau a altor evenimente în relație cu sănătatea peste
valoarea așteptată într-o populație, într-un teritoriu și într-o perioadă de timp
determinată.
Epidemie: izbucnire limitată în timp și spațiu:

• intrarea sau reintrarea în circulație a unor agenți patogeni;


• multiplicarea surselor;
• căi de transmitere necontrolate;
• acumulare de populație receptivă;
• intervenția favorizantă a factorilor naturali și socio-economici.
Săptămână epidemică = creştere de minim 20% a numărului de îmbolnăviri faţă de nivelul
aşteptat (media aritmetică a numărului de cazuri raportate în trei săptămâni anterioare) şi cel puţin
10% virusuri gripale aparţinând aceluiaşi subtip în izolatele din totalul produselor patologice testate;

Perioadă epidemică = succesiunea a cel puţin 3 săptămâni epidemice (care îndeplinesc


criteriile de mai sus);

Epidemie extinsă = creşterea morbidităţii peste nivelul maxim aşteptat în una sau mai multe
regiuni, populaţia însumată a acestor regiuni totalizând 50% sau mai mult din populaţia totală a ţării,
cu confirmări de laborator în toate zonele în care se înregistrează creşteri ale numărului
îmbolnăvirilor.

Sursa
: http://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii/gripa-infectii-acute-respiratorii-si-sari/993-metodologia-de-supraveghere-gripa-infectii-
respiratorii-acute-si-sari-2018-2019/file
Epidemii sezoniere = Antigenic drift
⁃ Variaţii antigenice minore (virusurile gripale A şi B);
⁃ Mutaţii punctuale la nivelul genelor N sau H;
⁃ Schimbarea unui aa / câţiva aa din structura N sau H;
⁃ Fără modificarea subtipului viral;
⁃ Populaţie parţial imunizată;
⁃ Survin în fiecare an / la câţiva ani.
A/H3N2
Mutaţii punctuale : Afectează
Populaţie virală
1 sau mai mulţi aa
RNA segment

Celule gazdă
A/H3N2 infectate DRIFT
Betts FR, Douglas RG, Mandell G.L., Douglas R. G., Bennett J.E., Principles and practice of infectious diseases, 3rd ed., 1990;39:1306-25
⁃ Holeră (1995)
• 128 cazuri (GL, BR, TL).

⁃ West Nile
• 1996 - > 800 cazuri (393 conf. serologic/17 decese);
• 2010 - 52 cazuri;
• 2016 - 93 cazuri / 11 decese;
• 2017 - 66 cazuri / 14 decese;
• 2018 - 277 cazuri / 42 decese.

Piţigoi D, MI Popa, A Streinu-Cercel, 1998, Procesul epidemiologic al infecţiei cu virusul West Nile, Bacteriol. Virusol. Parazitol.
Epidemiol., 4, 281-88
CNSCBT. Rapoarte anuale
CNSCBT. Informări săptămânale. West Nile. http://www.cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/west-nile-1/1024-infectia-cu-
virusul-west-nile-la-data-de-15-11-2018/file
 Rujeolă
◦ 1997 – 1998: 23.000 cazuri/ 23 decese (0,1%);

◦ 2004 – 2006: 9196 cazuri/ 14 decese (0,1%);

◦ 2010 - 2013: 13645 cazuri / 4 decese (0,025%);

◦ 2016 – 2020 (aprilie): 19701 cazuri / 64 decese (0,38%)


(03.04.2020, CNSCBT).
Measles Epidemic in Romania, 1996-1998: Assessment of Vaccine Effectiveness
by Case-Control and Cohort Studies, Karen A. Hennessey, Nicolae lon-Nedelcu,
Maria-Dorina Crăciun, Flores Toma, Wendy Wattigney, and Peter M. Strebel, Am
J Epidemiol (1999) 150 (11): 1250-1257
http://www.cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/rujeola-1/1134-situatia-
rujeolei-in-romania-la-data-de-22-02-2019/file
⁃ 94,9%
nevaccinați;
⁃ Genotip
circulant: B3.

Fig. Geographical distribution of measles incidence in Romania, 2016-2018

Source: CNSCBT (measles update 26.10.2018)


PANDEMIE = epidemie răspândită
în mai multe țări sau pe mai multe
continente.

Microorganism nou,
necunoscut anterior sau
reapariție după câteva decenii;
Receptivitate general;
Transmiterea nu poate fi
influențată din lipsa unor
măsuri adecvate;
Afectate toate grupele de
vârstă;
Intervenția favorizantă a
factorilor naturali și socio-
economici (mijloace de
transport rapide, călătoriile,
mișcarea populației etc.
⁃ Pestă;
⁃ Variolă;
⁃ Tifos exantematic;
⁃ Febră recurentă;
⁃ Holeră;
⁃ HIV;
⁃ Gripă
⁃ SARS-CoV2;
Recunoscută oficial în anul 1981.

◦ 36,7 milioane cazuri;


◦ 1 milion decese in 2016.
Pandemia de gripă = Antigenic shift
⁃ Variaţii genetice majore / brutale la nivelul genelor N / H:
 recombinare genetică între 2 virusuri (uman / aviar / porcin);
 mutatie - transmiterea la om a unui subtip animal / aviar.
⁃ Rezultă noi subtipuri virale = pandemii;
⁃ Afectează numai virusul gripal A ;
⁃ La interval de 10 - 40 ani.
Recombinare genetică:
Celula gazdă "New" virus
RNA de virus
infectată
gripal uman

RNA de virus Hibrid genetic


gripal aviar SHIFT
de RNA viral

Rezultă un nou subtip viral: “o nouă" H şi/sau “o nouă" N


 Virus gripal A cu o nouă configuraţie antigenică;
 Un nou subtip viral;
 Populaţie total ne-imunizată;
 Epidemie la scară mondială: 25 - 50 % din populaţia globului;
 Survin la interval de 10-40 ani;
 Afectează adulţii sănătoşi;
 Letalitate mare.
1918: “Spanish 1957: “Asian Flu” 1968: “Hong Kong
Flu” Flu”
A (H1N1) – A (H2N2) – A (H3N2) –
v. aviar mutant v. aviar-uman recombinant v. aviar-uman
recombinant
20-50 milioane decese 1-4 milioane decese 1-4 milioane decese
WHO Report on Global Surveillance of Epidemic-prone Infectious Disease. Influenza.
www.who.int/emc-documents/surveil…scsrisr 200. html/Influenza/Influenza.htm
.
⁃ 11 iunie 2009 – declararea pandemiei cu noul
virus A H1N1 - A/California/7/2009
⁃ 10 august 2010 – încheierea pandemiei.
⁃ Peste 209 țări afectate
⁃ Global 15174 decese

Sursa:
WHO Pandemic AH1N1 2009 - update http://www.who.int/csr/don/2010_02_5/en/index.html
Coronavirusurile sunt:
•virusuri ARN prezente la diverse specii de animale, care se
pot transmite la om provocând o infecție acută respiratorie
cu tendință la agravare pâna la exitus;
•agentul etiologic al guturaiului (comon cold) la om.
• Primele coronavirusuri care au afectat populația au fost
descoperite în 1960, până în prezent fiind demonstrată
existența a 7 tipuri de coronavirusuri respectiv două tipuri alfa
(229E,LL63), două tipuri beta (OK43, HKU1) denumite și
coronavirurusuri comune și înca 3 tipuri :

• SARS-CoV coronavirusul beta care cauzează


Severe Acute Respiratory Syndrome
• MERS-CoV coronavirusul beta implicat în
producerea Middle East Respiratory Syndrome
• SARS-CoV2 (2019-nCoV/2019 Novel
Coronavirus) implicat in COVID-19
SARS-CoV
Caz index: nov. 2002 (identificare beta-CoV)
Severe Acute Respiratory Syndrome
Tratament/Profilaxi
Epidemiologie Diagnostic
Februarie 2003: 300 de cazuri de infecție Clinic/Pneumonie/ARDS (Rx) e
respiratorie rapid progresivă în Guangdong, China Epidemiologic SIMPTOMATIC
Până la finalul epidemiei: 8096 cazuri, 774 Laborator Corticoterapie
Ribavirină
decese; -PCR două probe Lopinavir/darunavir
rată mortalitate=9,6% diferite din situsuri
August 2003-2004: 4 izbucniri epidemice mici anatomice
Sursă: lilieci , gazda intemediara pisica civet diferite/același situs în
(zibeta) două momente diferite
Transmitere: animal-om, interuman -Izolare în cultură
Cale de transmitere: aerogenă (aerosoli -Teste serologie NU există
contaminați) (ELISA/imunofluoresce vaccin disponibil
Incubație: 2-7 zile (monitorizarea simptomelor 10 nță)
zile)
Simptome Profilaxie nespecifică

ACE 2
Febră Tuse Dispnee
Izolare Evită Igiena mâinilor
Mască
Cefalee la contacte
de protecție
domicilu apropiate
Mialgii
Diaree

ARDS
Folosește Nu atinge Dezinfecteaz Contactează
Pneumonie ăsuprafețele medicul de
Igienă
șervețelul fața cu generală
când mâinile contaminate familie
tușești murdare
MERS-CoV Middle East Respiratory Syndrome

Virusologie Epidemiologie
Caz index: sep. 2012 în Arabia Saudită

Beta-coronavirus
Genom ARN (pneumonie și insuficiență renală
Receptori acută)
• DPP4 (în special la BPOC Definiție caz confirmat
și fumători) Confirmare de laborator + orice formă
• CEACAM5 de manifestare clinică
Tropism extins comparativ Până în nov. 2019: 2494 cazuri
cu restul virusurilor din 858 decese
familia CoV (tract respirator Rată mortalitate= 34,4%
inferior, rinichi, intestin, Cazuri de infecție Sursă: liliac, gazda intermediara
ficat) intraspitalicească (Arabia Saudită, cămila dromader
Eliminare virală se poate Coreea de Sud, Iran, Frața (în principal în Transmitere: animal-om
prelungi până la 6 spt. urma expunerii în camera de gardă) interuman
Comorbidități: diabet zaharat, HTA Cale de transmitere: aerogenă
Incubație: 5-14 zile

Simptomatologie

Febră Tuse Vărsături Diaree Disfuncție Pneumonie


Dispnee
renală ARDS
MERS-CoV Middle East Respiratory Syndrome

Diagnostic Tratament
Paraclinic
Clinic/Epidemiologic
Laborator
Modificări minime
până la opacifierea
Simptomatic
• Nespecific completă a Interferon 2b + Ribavirină
Ac monoclonali/policlonali
- leucopenie lobilor/segmentelor
Plasmă de la pacient convalescent
- trombocitopenie pulmonare.
Lopinavir/ritonavir
- creștere transaminaze/LDH Mycofenolat mofetil
• Specific Corticoterapia nu a îmbunătățit
supraviețuirea și a crescut durata excreției
- PCR secreții tract respirator/ser virale.
- Teste serologice
Specifică Profilaxie Nespecifică

Izolare Evită Igiena mâinilor


Mască
la contacte
de protecție
domicilu apropiate

NU există vaccin!
Folosește
Nu atinge fața cu Dezinfecteaz Contactează Igienă
șervețelul când
mâinile murdare ăsuprafețele medicul de familie generală
tușești
La sfârșitul anului 2019, în Wuhan, un oraș din provincia
Hubei din China a fost identificat un cluster de pneumonii
severe de etiologie necunoscută.
Agent etiologic Novel Coronavirus 2019:
- beta coronavirus
- genom ARN
- 79,5% similar SARS
- 96,2% similar unui virus
izolat de la lilac

- Sursa probabil liliacul,


gazda intermediara inca necunoscută
(a fost luat in discutie sarpele – dar
s-a infirmat aceasta ipoteza, acum se
discuta despre rolul pangolinului
 Infecția cu noul coronavirus (SARS-CoV-2)
 Informații pentru populație
 Legislație
 Informații pentru personalul medico-sanitar
 Evaluare de risc
 Sfaturi pentru călători
 Situația la nivel global, actualizată zilnic
 Comunicate OMS
 Numar persoane aflate in izolare la domiciliu /
carantina Coronavirus COVID-19 - harta
 Liste zone afectate COVID-19
“The art of epidemiological reasoning is

to make some reasonable conclusions

starting from imperfect data”.

George W. Comstock

12
2
 John M. Last - A dictionary of Epidemiology, ed Oxford University Press, 2001,
ISBN-13: 978-0-19-514169-6 pag. 141-142
 Ioan Stelian Bocșan – Epidemiologie practică pentru medicii de familie, 1999,
ed. Medicală Universitara Iuliu Hațeganu Cluj Napoca, ISBN: 973-8019-03-6,
pag. 107-120
 INSP- Ghidul de prevenție. Stilul de viață sănătos și alte intervenții
preventive prioritare pentru boli netransmisibile, în asistența medicală
primară București, 2016. ISBN 978-973-0-22796-3
 Leon Gordis – Epidemiology, 2014, ed. Elsevier, ISBN: 978-1-4557-3733-8,
pag. 5-18
 Aurel Ivan – Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile, 2002, ed. Polirom,
pag. 104-118
 Ordin nr. 377/2017 aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor
naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018