Sunteți pe pagina 1din 2

Sobeski și românii

de Costache Negruzzi

povestirea pe momentele subiectului

Poet, dramaturg si publicist, apartinand generatiei de la 1848, Costache Negruzzi este


mai ales creatorul nuvelei romanesti, distingandu-se, in primul rand prin creatia sa de
inspiratie istorica Alexandru Lapusneanul".
Povestirea Sobieski si romanii" face parte din Fragmente istorice ", ciclul al doilea al
volumului,, Pacatele tinerelelor "(1857). Ea este inspirata dintr-un episod al conflictului dintre
moldoveni si Iesi, in sec. al XVII- lea. Autorul contureaza in povestirea Sobieski si romanii" o
imagine care reinvie una din paginile de eroism ale stramosilor nostri: pilda celor
nouasprezece plaiesi ai lui Stefan, care-si apara cetatea timp de cinci zile, impotriva armatei
regelui Poloniei -Sobieski. Prin aceasta povestire, autorul prezinta o imagine semnificativa a
dragostei de libertate si a demnitatii poporului roman.
Titlul antitetic al nuvelei numeste un rege polonez -Sobieski si un popor ca
personalitate - romanii.
Momentele subiectului.
In expozitiune se fixeaza cadrul, timpul si principalele personaje. Pe la sfarsitul lui
septembrie 1686, armata poloneza condusa de regele Sobieski, infranta pentru a doua oara de
turci si de tatari se intoarce istovita si infometata. Autorul descrie, in continuare, infatisarea
armatei poloneze pentru ca oastea ce se indrepta spre cetate, in drumul ei spre casa, era doar
ramasitele armatei Iui Sobieski, vestitul rege al Poloniei", fala lesilor", eroul crestinatatii",
mantuitorul Vienei", care fusese nevoit pentru a doua oara de a se retrage din fata
moldovenilor.
Obsedat de gandul infrangerii, se trezeste in fata cetatii Neamtului, aparuta pe
spranceana"unui deal, inaltandu-se trufasa dinaintea regelui care hotaraste sa ia cetatea cu
asalt, incurajat de linguseala groasa, a hatmanului Pototki care statea in stanga regelui si care-i
spuse ca la vreme de razboi"aici, domnii Moldovei", obisnuiau sa-si trimita averile". Aceasta
parte reprezinta intriga.
Desfasurarea actiunii. in cetate erau nouasprezece ostasi, tineri si batrani, gata sa o
apere cu pretul vietii. Solia poloneza de pace nu a schimbat vointa strajerilor. infruntarea
verbala dintre romani si Iesi reliefeaza ideea ca intelepciunea si dragostea de glie triumfa in
fata orgoliului si a jafului. Raspunsul dat solului polonez de cel mai batran dintre ei este
demn, intelept si colorat, totodata, de ironie:
/-Du raspuns Mariei sale, zise batranul, ca laude si ingroziri de aste am mai auzit noi, si tot nu
ne-am spariet/Mai bine M(ariA) sa si-ar cauta de drum si ar da pace unor oameni care nu i-au
facut nimica. Cetatea n-avem de gand sa i-o dam cu una, cu doua, macar ca nu sunt in ea nici
averi, nici merinde. Tot ce-i putem da este plumbul din pusce, pre care i-1 vom trimite noi de
pe ziduri, fara sa se mai osteneasca sa vie inauntru".
Polonezii asediaza cetatea timp de cinci zile. Plaiesii lupta eroic, vreme in care din
randul polonezilor au pierit multi ostasi si ofiteri, dar si dintre romani, zece au trecut hotarul
vesniciei, iar alti trei, printre care si batranul, erau raniti. in aceste conditii in care doar sase
luptatori erau intregi, praful de pusca si merindele se sfarsisera, batranul plaies hotaraste: /
,,-Daca-i asa, apoi mani dimineata urca-te pe poarta si leaga in varful sanetii un stergar alb;
spune ca inchinam cetatea cu tocmeala sa ne lase slobozi sa iesim si sa ne ducem unde vom
voi". /
Primind conditiile, trufasul rege Sobieski care-si insirase armata in doua randuri lasand
prin mijlocul ei loc ca sa treaca garnizoana", fu cuprins de manie cand vazu iesind din cetate
doar noua oameni, dintre care trei duceau pe umerii lor pe alti trei ce erau raniti.
Actiunea atinge punctul culminant: / ,,-Cc este accasta?striga Sobieski rapezindu-se
calare inaintea lor. Ce sunteti voi?
-Strajerii din cetate, raspunse batranul ranit, din spatele fiului sau.
-Cum! atatia sunteti ?
-Zece din noi au pierit din mila M(arieI ) tale.
-Voi ati cutezat a va impotrivi mie si a-mi omori atatia viteji? zise regele. O, asta nu se
va trece asa! urma turbat de manie; trebuie o pilda pentru cei asemenea voua, si pilda va fi
groaznica si vrednica de fapta. Nu meritati a muri de sabie, ci de streang. Spanzurati-i!"Si
intr-adevar, regele porunceste sa fie spanzurati. /
Deznodamantul aduce insa o rezolvare care ne surprinde placut, pentru ca autorul isi
realizeaza personajul tinand seama de intelepciunea si umanitatea lui lablonovski -celalalt
hatman al regelui- care-i arata ca acesti viteji" nu si-au facut decat datoria lor, datorie
patriotica si vrednica de toata lauda, si ca au avut norocirea a castiga fagaduinta marelui
Sobieski de a fi lasati slobozi si nesuparati de nimeni. Sobieski ca desteptat din somn"
multumeste vrednicului sau tovaras de arme ca 1-a oprit a face o fapta defaimata"(urata,
condamnabila). Apoi, intorcandu-se catre romani, rosteste:Voinicilor, zise, sunteti slobozi;
mergeti in pace si spuneti copiilor si fratilor vostri ca ati avut cinstea a va impotrivi cinci zile
regelui de Polonia."
Sfarsitul nuvelei este simbolic, cu plecarea in diferite directii a fortelor rivale, plaiesii
spre muntii semeti si nemiscati, iar armata poloneza Ia vale, pe langa cetatea care ramane
trufasa pe pajistea inverzita, ca marturie peste veacuri a istoriei nationale.