Terorismul contemporan a devenit un flagel mondial , poate fi considerat chiar provocarea

fundamentală a acestui început de mileniu .

Ca răspuns la aceste primejdii , comunitatea mondială a demarat o companie fără precedent de

curmare a focarelor teroriste , indiferent de locul aflării acestora . Majoritatea statelor din
regiunea Europei de Sud - est s - au alăturat coaliției internaționale de combatere a terorismului .
Republica Moldova la fel şi - a arătat disponibilitatea şi a purces la colaborare concretă cu toate
părțile cointeresate întru combaterea fenomenului terorist .

Importanta companiei de combatere a terorismului pentru Moldova este cauzată de faptul aflării
statului , cît şi întregii zone a Europei de Sud - est , în componenţa aşa - numitului „ brâu al
instabilității ” , care se întinde din Asia de Sud - est , prin Orientul Apropiat , Caucaz , până în
Balcani , regiune cu prezență activă a grupărilor teroriste şi extremiste .

Astăzi , toți cei chemați public să afirme direcția de urmat , arată într - un singur punct : unirea
contra duşmanului comun - terorismul , acest duşman fără formă , dar cu ce putere de
persuasiune . Unde se va produce această unire ? Bineînțeles , în cea mai puternică formă a ei : ·
INFORMAŢIA . Comunicarea a stat la baza dezvoltării societăţii actuale , deci zona în care ea ,

în forma informaţiilor , este cumulativă . Nu a existat un motiv care să reunească o concentrare a

eforturilor decât la nivel declarativ , în cadrul unor organisme internaționale care au avut
eficiența lor poate pe alte domenii , dar nu în ceea ce priveşte un motiv atât de agresiv cum este
terorismul care se poate folosi de orice arme poate imagina mintea omenească .

I Slaid

1.Terorismul ca eveniment:act violent ,premeditat,realizat de organizatiile conspirative cu

character distructiv sau de personae individuale impotriva unor deminitari,a unor
obiective,institutii politice,economice,stiintifice,militare,cultural,diplomatice,in scopul
razbunarii,obligarii tintei sa adopte o conduit convenabila autorilor,sensibilizarii opiniei publice
in legatura cu o cauza anumita,eroziunii stabilitatii politiice si satisfacerii unor revendicari

Terorismul ca fenomen characteristic conflictului asimetric Un război asimetric este

acel război în care există un dezechilibru substanțial între inamici, sau care folosesc strategii și
tactici total diferite. Pentru a compensa dezechilibrul mijloacelor tradiționale de război, partea
mai slabă a războiului asimetric recurge la mijloace neconvenționale:de ex Operațiunea Pietrele
de lut ars  in cadrul careia Jihadul Islamic Palestinian au atacat cu rachete orașele din Israel
Terorismul ca forma de razboi nedeclarat purtat de state, grupe de state, organizații statale,
organizații extraparlamentare, sau interstatale, , care face abstracție de la regulile impuse
de Convențiile de la Geneva.

Printre factorii care ar putea evidenția :

creșterea stării de tensionare în societate . Acest element stă la baza tuturor

ale extremismului şi violenței . El prezintă un ansamblu de relatii care subiecții principali de

combatere a terorismului - organele de . de drept - nu le pot influența direct , deoarece ele sunt în
afara

lor . Între timp , criza în domeniile social , politic , ideologic , moral , 1 generează nu numai un
complex întreg de dereglări sociale , dar şi duce la

pericolului terorist în ţară . Aceasta se explică prin faptul , că situația de criză

ele categorii de cetăţeni la folosirea metodelor teroriste pentru atingerea ilor sale si creează
condiții favorabile pentru realizarea cu succes atentatelor

Separatismul . Acest fenomen este provocat şi sprijinit din exterior . O circumstantă agravantă
este şi prezența în ţară a pieţei ilegale de comercializare a armamentului , muniţiilor şi altor
mijloace militare , mai ales a celor provenite din Transnistria . Astfel , ideile separatiste au adus
la formarea în ţară a unei enclave necontrolate , care dispune de propria armată , industrie de
producere a armamentului , unde se dislocă forţele armate străine , se spală banii businessului
criminal , se ascund criminalii aflați în căutare internațională .

Acest focar are toate şansele să devină un generator de terorism în regiune în cazul în care nu va
fi găsită o soluționare legitimă a conflictului şi nu vor fi lichidate circumstanțele ce creează
condiții favorabile pentru dezvoltarea activității teroriste .

- Factorul islamist , care la moment nu este pronunţat . În prezent , în Moldova , de către

organele abilitate se iau toate măsurile necesare pentru a nu permite grupărilor teroriste islamiste
internaționale crearea în republică a structurilor organizate .

Al-Qaeeda (pronunție românească: /alˈkaɪda/; în arabă: ‫القاعدة‬, pronunție arabă: [ælqɑːʕɪdɐ]; nume
scris și sub formele: al-Qa'idah, al-Qaeda, al-Qa'ida sau al-Quaida și tradus ca Baza sau
Fundația) este o organizație teroristă fondată în august 1988[1] și cu întârziere în 1989.[2] care
sprijină activitățile extremiste islamice în lume. Fondatorul, liderul și principalul finanțator al ei
a fost Osama bin Laden, un milionar de origine saudită. A fost fondată în 1988 cu scopul de a
extinde mișcarea de rezistență contra forțelor sovietice în Afganistan într-o mișcare pan-islamică.

Se consideră că al-Qaida este responsabilă pentru atentatele din 11 septembrie 2001 de la New
York, dar organizația și-a asumat responsabilitatea și pentru atentatele din 11 martie 2004 de la
Madrid.9 (Atentatele din 11 martie 2004 de la Madrid au avut loc în dimineața zilei, când zece
rucsacuri încărcate cu TNT au explodat în patru trenuri din Madrid (Spania) în timp ce intrau și
ieșeau pasageri din patru stații diferite.

Atacul s-a soldat cu cel puțin 199 de morți (dintre aceștia 181 în momentul efectiv al exploziilor)
și 1467 răniți, număr cu care devine al doilea cel mai puternic atac suferit de Europa în timpuri
de pace, după atacul aerian (asupra unui avion Pan Am) din Lockerbie pe 21 decembrie 1988.

Poliția a detonat mai multe bombe care aveau să explodeze în stații. Un total de 13 bombe au fost
pregătite pentru atacul ce a avut loc cu trei zile înainte de alegerile generale. Altă ipoteză, cea
lansată de un ziar arab apărut la Londra, citează o declarație posibil aparținând Al-Qaidei în care
organizația revendică atentatul motivată fiind de sprijinul acordat de José María Aznar
guvernului american, după Atentatele din 11 septembrie 2001 de la New York.

Statul Islamic (alternativ: Statul Islamic din Irak și Levant sau Statul Islamic din Irak și Siria,
abreviat: IS, SI, ISIL și ISIS, în arabă: ‫ الدولة االسالمية في العراق والشام‬/ ad-Dawlat al-Islāmiyya
fī’l-‘Irāq wa’sh-Shām) este o grupare sunnită și salafistă insurgentă afiliată la al-Qaida[9][10],
activă în Irak și Siria și un stat (proclamat califat) islamic nerecunoscut, din punctul de vedere al
dreptului internațional, cu capitala la Raqqa (Siria).[5]

Statul Islamic mai e numit Daeș ( ‫ داعش‬-- Dāʿish sau Dāʿiš ), după acronimul arăbesc al titulaturii
organizației jihadiste ISIL. Acest acronim semnifică din limba arabă: "cel care zdrobește sau
calcă în picioare" și se aseamănă cu alt termen arăbesc: Dāhis ("cel care seamănă discordie").
Acronimul e utilizat de dușmanii vorbitori de limbă arabă ai acestor jihadiști.

Din 2010, SIIL este condus de Abu Bakr al-Bagdadi. Aceasta activează în zone din: Siria, Irak,
Turcia[11], Liban, Libia, Nigeria, Egipt, Filipine, iar, mai nou, și în Arabia Saudită[12],
grupările jihadiste declarându-i lui al-Bagdadi loialitate.
La 15 iunie 2014, SIIL controla nordul Irakului și se afla la 100 de km de Bagdad,[14] după ce
anterior au capturat orașe ca Mosul, Raqqa, Deir al Zawr, Ramadi sau Fallujah. SUA pregătesc o
nouă intervenție militară în Irak ca urmare a escaladării evenimentelor.[15][16]

La 16 iunie 2014, ultimul oraș căzut în mâinile SIIL era Tal Afar.[17]

Pe 29 iunie, SIIL a anunțat restabilirea Califatului islamic, primul după abolirea, în 1922, a celui
rezultat din Imperiul Otoman.[18][19]

În iulie 2014, creștinii irakieni au început să părăsească în masă orașul Mosul, după ce în ultima
perioadă militanții SIIL i-au amenințat că îi vor omorî dacă nu se convertesc la Islam sau dacă nu
plătesc o taxă de protecție.[20]

Tot în iulie 2014, Al-Qaeda s-a dezis de SIIL, spunând că noul stat islamic din Irak încalcă legile
sharia și este deviant.[21]

Pe 24 iulie 2014, SIIL a emis un decret prin care impune mutilarea organelor genitale, la femeile
cu vârste cuprinse între 11 și 46 de ani.[22]

În august 2014, un britanic fanatic -militant jihadist SIIL- a executat prin decapitare pe James
Foley, un jurnalist american.[23] Anterior, SUA au trimis trupe speciale în Siria pentru a-l salva
pe Foley, dar misiunea acestora a eșuat.[24]

La sfârșitul lunii august 2014, SIIL a fuzionat orașele Bukamal (Siria) și Al-Qaim (Irak) cu
satele învecinate, într-o „walaya” pe care au denumit-o provincia Al-Furat (Eufrat)[25] pentru a
anula efectele Acordului Sykes-Picot care a împărțit Orientul Mijlociu după Primul Război
Mondial.

La 16 septembrie 2014, militanți SIIL au început Asediul orașului Kobani.

La 2 octombrie 2014, SIIL a reușit să cucerească 350 de localități din regiunea Kobani.[26]
Militarii turci din apropiere nu intervin în conflict.[27][28]

La 12 octombrie 2014, militanți SIIL au ajuns la porțile Bagdadului și controlau 50% din
teritoriul orașului Kobani.[29]

La 2 februarie 2015, ISIS au ars de viu un pilot iordanian în cușcă. După asta, Iordania a
bombardat ISIS în Siria.
În ianuarie 2020, regele iordanian a declarat pentru jurnaliștii francezi că ISIL s-a reorganizat,
nefiind deloc înfrânt, în ciuda intervenției americanilor, a rușilor și a iranienilor. ISIL încă deține
controlul în sud-estul Siriei și-n vestul Irakului

ETA, abreviere pentru Euskadi Ta Askatasuna (în bască Pământul Basc și Libertate sau Țara
Bascilor și Libertate - cuvântul înseamnă și "și" în bască) a fost un grup terorist armat din
Spania, care cere formarea unui stat socialist independent basc.[1][2] Simbolul său este un șarpe
încolăcit pe un topor. Deviza sa este Bietan jarrai ("Continuă ambele")

Mişcarea separatistă bască ETA şi-a programat dizolvarea oficială astăzi în cursul unei adevărate
puneri în scenă găzduite de o comună din ţara bascilor franceză aflată la graniţa cu Spania. După
6 decenii de existenţă şi circa 850 de morţi, ETA nu a obţinut nimic pe plan politic.