CURSUL II

1. Ce reprezintă factorul g ? Dar (1 - g )? De cine depinde valoarea lui g ? Cum pot fi

determinate componentele kermei în funcţie de aceşti factori?
2. Care este relaţia de legătură dintre kerma colozională şi fluenţa energetică pentru un fascicul
monoenergetic de fotoni? Dar pentru fascicule poli-energetice (spectre continue)?
3. În cazul unui fascicul de fotoni cu un spectru continuu de energie, cum se calculează fluenţa
energetică totală? Dar coeficientul masic mediu de absorbţie a energiei? Cum s-ar calcula
aceste mărimi în cazul unui fascicul poli-energetic de fotoni cu un spectru discret (de linii)?
4. Care este relaţia de legătură dintre kermă şi fluenţa energetică pentru un fascicul
monoenergetic de fotoni? Dar pentru fascicule poli-energetice (spectre continue)?
5. Care este raportul dintre kermele colizionale în două medii diferite? Când acest raport este
util în practică?
6. Care sunt relaţiile de legătură dintre doza absorbită în mediul iradiat şi fluenţa electronilor
în acel mediu? Explicaţi termenul “electron slowing down”. Cum influenţează acest proces
modul de calcul al dozei absorbite?
7. Cum se calculează raportul dozelor absorbite în două medii diferite (exemplu: aer/apă)?
8. Care este legătura dintre kerma colizională şi doza absorbită în cazul unui mediu iradiat cu
fotoni? De ce nu este totdeauna simplu de răspuns la această întrebare? Argumentaţi răspunsul
cu ajutorul unor reprezentări grafice calitative (dar corecte!) ale kermei colizionale şi dozei
absorbite în funcţie de profunzimea z. Ce reprezintă zmax şi ce proprietate importantă are loc la
această profunzime?
9. Care este diferenţa între CPE şi TCPE?
10. În ce condiţii kerma colizională este egală cu doza absorbită?
11. Explicaţi conceptele de “sparing” al pielii şi de contaminare cu electroni/pozitroni.
12. Definiţi energia medie de ionizare W. Care sunt valorile W pentru aer şi apă?
13. Care este relaţia de legătură dintre expunere şi kerma colizională? Dar dintre kermă şi
expunere?
14. În dozimetria radiaţiilor ionizante, termenul de cavitate este des întâlnit. Explicaţi acest
termen. Ce se înţelege prin teorii ale cavităţii şi care este utilitatea practică a acestora? Ce
parametru este utilizat pentru clasificarea cavităţilor? Cum se clasifică acestea? Care sunt
teoriile aplicate fiecărui tip de cavitate în parte?
15. Care sunt condiţiile Bragg – Gray? Ce consecinţe decurg din aceste condiţii?
16. Scrieţi relaţia Bragg-Gray şi explicaţi ce reprezintă fiecare mărime fizică din această
relaţie. Specificaţi şi unităţile de măsură (atât în S.I. cât şi cele utilizate în practică).
17. Care este consecinţa utilizării raporturilor puterilor de oprire nerestricţionate în teoria
Bragg – Gray?
18. Este posibil ca o cavitate care poate fi considerată cavitate Bragg – Gray pentru fasciculele
de fotoni de mare energie, să nu se comportă ca o cavitate Bragg – Gray pentru un fascicul de
radiaţii X de energie mică. De ce?
19. Care sunt deosebirile/asemănările între teoria Spencer – Attix şi teoria Bragg – Gray?
20. De ce utilizarea puterilor de oprire nerestricţionate poate conduce la erori în calculul dozei
absorbite?
21. Care este relaţia Spencer – Attix? Prin ce se deosebeşte aceasta de relaţia Bragg – Gray?
22. În teoria cavităţii Spencer – Attix sunt utilizate puterile de oprire restricţionate
(transferurile liniare de energie). De ce? Cum se calculează fluenţa electronilor secundari în
această teorie? Care este relaţia de legătură dintre valoarea parametrului de tăiere Δ şi
dimensiunile cavităţii?
23. Cum se aplică teoria cavităţii în cazul camerelor cu pereţi groşi? Dar în cazul camerelor cu
pereţi subţiri? Care sunt factorii de corecţie utilizaţi?
24. Ce se înţelege prin cavitate mare? Cum se calculează pentru aceste cavităţi raportul
Dgas/Dmed?
25. Cum se calculează raportul Dgas/Dmed în teoria lui Burlin? Particularizaţi aceste raport
pentru cavităţi mici, medii şi mari.
26. Care sunt condiţiile aplicării relaţiei lui Burlin?
27. Cum se estimează parametrul de ponderare d în teoria lui Burlin?
28. Ce metodă de calcul al dozelor este mai precisă decât metodele bazate pe teoriile clasice
ale cavităţii?

26.02.2015
Lect. dr. Dan Mihăilescu