Sunteți pe pagina 1din 6

Master Biofizică şi Fizică Medicală, anul II

Principiile Fizice ale Dozimetriei Clinice

Testul nr. 1 (18 martie 2015/data scadentă – orice întârziere duce la scăderea notei)

Răspundeţi la câte 6 întrebări, la alegere, din fiecare curs (I, II, III). Fiecare răspuns corect
va fi notat cu 1 punct. Se acordă 1 punct din oficiu.
Atenţie! Toate întrebările de pe lista de mai jos pot fi subiecte de examen.

Cursul I
1. Ce se înţelege prin dozimetria radiaţiilor ionizante?
2. Ce se înţelege prin câmp de radiaţii?
3. Modelul câmpului de radiaţii (CR) utilizat pentru definirea mărimilor radiometrice
operează cu valori medii. Ce condiţii trebuie să îndeplinească intervalele de timp şi regiunile
spaţiale utilizate în definirea mărimilor radiometrice într-un astfel de model?
4. Ce presupune caracterizarea completă a câmpului de radiaţii?
5. Definiţi mărimile radiometrice bazate pe numărul de particule. Specificaţi unităţile de
măsură.
6. Definiţi mărimile radiometrice bazate pe energia particulelor. Specificaţi unităţile de
măsură.
7. Ce se înţelege prin densitate diferenţială de flux? Cum se determină densitatea de flux a
particulelor pe baza acestei mărimi?
8. Ce se înţelege prin spectru energetic al unei mărimi dozimetrice? Cum se determină
spectrul energetic al densităţii de flux pe baza densităţii diferenţiale de flux?
9. Ce se înţelege prin distribuţii unghiulare? Cum pot fi calculate acestea dacă se cunoaşte
densitatea diferenţială de flux?
10. Definiţi kerma şi specificaţi unitatea de măsură în S.I. Pentru ce tip de radiaţii este
definită această mărime dozimetrică?
11. Care sunt componentele kermei? Argumentaţi răspunsul.
12. Definiţi debitul kermei şi specificaţi unităţile de măsură.
13. Care sunt etapele prin care energia radiaţiilor indirect ionizante cedează energie
substanţei cu care interacţionează?
14. Care sunt procesele prin care radiaţii X şi gama interacţionează cu substanţa?
15. Definiţi cema şi specificaţi unitatea de măsură în S.I. Pentru ce tip de radiaţii este definită
această mărime dozimetrică?
16. Definiţi doza absorbită şi specificaţi unităţile de măsură. Pentru ce tip de radiaţii este
definită această mărime dozimetrică?
17. Definiţi debitul dozei absorbite şi specificaţi unităţile de măsură.
18. Care este ecuaţia fundamentală a dozimetriei?
19. Definiţi expunerea şi debitul expunerii. Specificaţi unităţile de măsură. Pentru ce tip de
radiaţii sunt definite aceste mărimi dozimetrice?
20. Definiţi puterea de oprire liniară şi specificaţi unităţile de măsură. Pentru ce tip de
radiaţii este definită această mărime?
21. Care sunt componentele puterii de oprire. Definiţi aceste componente!
22. Care este expresia analitică a puterii de oprire colizionale masice pentru particule
încărcate grele? Interpretaţi această expresie!
23. Cum se estimează energia medie de excitare? Cum variază aceasta în funcţie de nr.
atomic Z?
24. Care este expresia analitică a puterii de oprire colizionale masice pentru particule
încărcate uşoare (electroni/pozitroni)? Interpretaţi această expresie!
25. Care este expresia de calcul a puterii de oprire radiative masice? Interpretaţi această
expresie!
26. Definiţi transferul liniar de energie (TLE) şi specificaţi unităţile de măsură. De ce TLE se
mai numeşte şi putere de oprire restrânsă?
27. Prin ce se deosebeşte TLE de puterea de oprire colizională masică?
28. Ce sunt electronii delta?

Cursul II
1. Ce reprezintă factorul g ? Dar (1 - g )? De cine depinde valoarea lui g ? Cum pot fi
determinate componentele kermei în funcţie de aceşti factori?
2. Care este relaţia de legătură dintre kerma colozională şi fluenţa energetică pentru un
fascicul monoenergetic de fotoni? Dar pentru fascicule poli-energetice (spectre continue)?
3. În cazul unui fascicul de fotoni cu un spectru continuu de energie, cum se calculează
fluenţa energetică totală? Dar coeficientul masic mediu de absorbţie a energiei? Cum s-ar
calcula aceste mărimi în cazul unui fascicul poli-energetic de fotoni cu un spectru discret (de
linii)?
4. Care este relaţia de legătură dintre kermă şi fluenţa energetică pentru un fascicul
monoenergetic de fotoni? Dar pentru fascicule poli-energetice (spectre continue)?
5. Care este raportul dintre kermele colizionale în două medii diferite? Când acest raport este
util în practică?
6. Care sunt relaţiile de legătură dintre doza absorbită în mediul iradiat şi fluenţa electronilor
în acel mediu? Explicaţi termenul “electron slowing down”. Cum influenţează acest proces
modul de calcul al dozei absorbite?
7. Cum se calculează raportul dozelor absorbite în două medii diferite (exemplu: aer/apă)?
8. Care este legătura dintre kerma colizională şi doza absorbită în cazul unui mediu iradiat cu
fotoni? De ce nu este totdeauna simplu de răspuns la această întrebare? Argumentaţi
răspunsul cu ajutorul unor reprezentări grafice calitative (dar corecte!) ale kermei colizionale
şi dozei absorbite în funcţie de profunzimea z. Ce reprezintă zmax şi ce proprietate importantă
are loc la această profunzime?
9. Care este diferenţa între CPE şi TCPE?
10. În ce condiţii kerma colizională este egală cu doza absorbită?
11. Explicaţi conceptele de “sparing” al pielii şi de contaminare cu electroni/pozitroni.
12. Definiţi energia medie de ionizare W. Care sunt valorile W pentru aer şi apă?
13. Care este relaţia de legătură dintre expunere şi kerma colizională? Dar dintre kermă şi
expunere?
14. În dozimetria radiaţiilor ionizante, termenul de cavitate este des întâlnit. Explicaţi acest
termen. Ce se înţelege prin teorii ale cavităţii şi care este utilitatea practică a acestora? Ce
parametru este utilizat pentru clasificarea cavităţilor? Cum se clasifică acestea? Care sunt
teoriile aplicate fiecărui tip de cavitate în parte?
15. Care sunt condiţiile Bragg – Gray? Ce consecinţe decurg din aceste condiţii?
16. Scrieţi relaţia Bragg-Gray şi explicaţi ce reprezintă fiecare mărime fizică din această
relaţie. Specificaţi şi unităţile de măsură (atât în S.I. cât şi cele utilizate în practică).
17. Care este consecinţa utilizării raporturilor puterilor de oprire nerestricţionate în teoria
Bragg – Gray?
18. Este posibil ca o cavitate care poate fi considerată cavitate Bragg – Gray pentru
fasciculele de fotoni de mare energie, să nu se comportă ca o cavitate Bragg – Gray pentru un
fascicul de radiaţii X de energie mică. De ce?
19. Care sunt deosebirile/asemănările între teoria Spencer – Attix şi teoria Bragg – Gray?
20. De ce utilizarea puterilor de oprire nerestricţionate poate conduce la erori în calculul
dozei absorbite?
21. Care este relaţia Spencer – Attix? Prin ce se deosebeşte aceasta de relaţia Bragg – Gray?
22. În teoria cavităţii Spencer – Attix sunt utilizate puterile de oprire restricţionate
(transferurile liniare de energie). De ce? Cum se calculează fluenţa electronilor secundari în
această teorie? Care este relaţia de legătură dintre valoarea parametrului de tăiere Δ şi
dimensiunile cavităţii?
23. Cum se aplică teoria cavităţii în cazul camerelor cu pereţi groşi? Dar în cazul camerelor
cu pereţi subţiri? Care sunt factorii de corecţie utilizaţi?
24. Ce se înţelege prin cavitate mare? Cum se calculează pentru aceste cavităţi raportul
Dgas/Dmed?
25. Cum se calculează raportul Dgas/Dmed în teoria lui Burlin? Particularizaţi aceste raport
pentru cavităţi mici, medii şi mari.
26. Care sunt condiţiile aplicării relaţiei lui Burlin?
27. Cum se estimează parametrul de ponderare d în teoria lui Burlin?
28. Ce metodă de calcul al dozelor este mai precisă decât metodele bazate pe teoriile clasice
ale cavităţii?

Cursul III
1. Ce se înţelege prin SPRs? La ce sunt utilizate acestea?
2. Cum variază valorile raporturilor puterilor de oprire apă/aer în funcţie de profunzime în
cazul fasciculelor de electroni? Dar în cazul fotonilor? Măsurătorile de doză absorbită sunt
afectate de aceste variaţii?
3. Cum variază valorile raporturilor puterilor de oprire apă/aer în funcţie de energie în cazul
fasciculelor de electroni? Dar în cazul fotonilor?
4. Care este deosebirea dintre un dozimetru şi un sistem dozimetric?
5. Care sunt proprietăţile dozimetrelor? Ce proprietăţi ar avea un dozimetru ideal?
6. Care este diferenţa dintre acurateţe şi precizie?
7. Ce sunt erorile de măsurare?
8. Definiţi incertitudinea de tipul A! Cum pot fi reduse aceste incertitudini?
9. Definiţi incertitudinea de tipul B! Cum pot fi determinate aceste incertitudini?
10. Definiţi incertitudinea standard combinată.
11. Ce se înţelege prin liniaritate?
12. Ce se înţelege prin dependenţă de debitul dozei şi cum se procedază când un sistem
dozimetric prezintă o astfel de dependenţă?
13. Ce se înţelege prin dependenţă energie şi cum se procedază când un sistem dozimetric
prezintă o astfel de dependenţă?
14. Ce se înţelege prin dependenţă unghiulară? Când se efectuează corecţii pentru acest tip
de dependenţă?
15. Care este legătura dintre rezoluţia spaţială şi dimensiunile unui dozimetru?
16. Ce metode dozimetrice sunt utilizate în dozimetria clinică? Specificaţi, pentru fiecare
metodă în parte, tipurile de dozimetre asociate.
17. Descrieţi, pe scurt, construcţia şi funcţionarea unei camere de ionizare Farmer.
18. Pentru ce măsurători sunt utilizate camerele de ionizare plan-paralele?
19. Care sunt camerele de ionizare special concepute pentru brahiterapie? La ce sunt acestea
utilizate? Cum este volumul lor sensibil în comparaţie cu celelalte tipuri de camere de
ionizare?
20. Cum se numesc camerele de ionizare la care volumul sensibil poate fi modificat? La ce
sunt acestea utilizate?
21. Descrieţi, pe scurt, construcţia şi funcţionarea filmului radiografic ca dozimetru de
radiaţii.
22. Ce se înţelege prin imagine latentă şi cum poate fi transformată aceasta în imagine
vizibilă?
23. Definiţi densitatea optică de înnegrire!
24. Descrieţi, pe scurt, construcţia şi funcţionarea unui densitometru!
25. Care este cea mai importantă caracteristică a filmului radiografic, neegalată de nici un alt
dozimetru (cu excepţia filmului radiocromic)?
26. Care sunt dezavantajele utilizării filmelor radiografice în dozimetria clinică?
27. Ce se înţelege prin curbă sensitometrică? Ce domenii şi valori caracteristice se pot
distinge pe o astfel de curbă?
28. Descrieţi, pe scurt, construcţia şi funcţionarea filmului radiocromic ca dozimetru de
radiaţii ionizante?
29. Care sunt diferenţele dintre filmul radiografic şi filmul radiocromic?
30. Ce se înţelege prin metode dozimetrice absolute? Dar relative?
31. Care sunt dezavantajele utilizării filmelor radiocromice în dozimetria clinică?
32. Ce se înţelege prin luminiscenţă şi de câte feluri este aceasta?
33. Cum poate fi accelerată fosforescenţa?
34. Ce se înţelege prin TLD? Dar OSL?
35. Descrieţi procesul de formare şi depopulare a centrilor activi? Care este rolul acestora în
dozimetria termoluminiscentă?

Bibliografie:
[1] Cursurile I, II şi III – Dozimetrie clinică
[2] Cursul de Dozimetrie din anul III.

11.03.2015
Lect. dr. Dan Mihăilescu