Sunteți pe pagina 1din 492

DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI

TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
I. MIJLOACE DE SALVARE

1. Normative IAMSAR, SOLAS.

1
AGENDA
• IAMSAR
• SOLAS
– Rolul de apel şi instrucţiuni pentru salvare.
– Instalaţia de alarmă generală în caz de urgenţă.
– Instruirea şi exerciţii pentru caz de urgenţă.
– Sisteme suport de decizie pentru comandanţii navelor de
pasageri utilizate în situaţii de urgenţă.
– Posturi de adunare.
– Mijloace pentru îmbarcarea în ambarcaţiunile de salvare.
– Dotarea navelor de pasageri şi a navelor de transport marfă.
– Echipajul ambarcaţiunilor de salvare şi personalul de
supraveghere
2
IAMSAR
• INTERNATIONAL AERONAUTICAL AND
MARITIME SEARCH AND RESCUE MANUAL
adopted by IMOand ICAO (International
Civil Aviation Organization)
– prima ediție 1998
– a fost amendat 2001, 2002, 2003

3
IAMSAR - Contents
• Overview
• Rendering Assistance
• On-Scene Co-ordination
• On-Board Emergencies
• Aircraft casualties at sea
– Annex - Search Action Message
– Annex - Factors Affecting Observer Effectiveness
– Annex - Standard Format for Search and Rescue
Situation Report (SITREP)
– Annex - SAR Briefing and Debriefing Form
4
SOLAS
SAFETY OF LIFE AT SEA , IMO 1974
• Prima ediţie: 1980 1-st edition
• A doua ediţie: 1986 2-nd edition
• A treia ediţie: 1992 3-rd edition
• A patra ediţie: 1997 4-th edition

5
SOLAS - Contents
• Compartimentare şi stabilitate
• Protecţia contra incendiului
• Mijloace şi dispozitive de salvare
• Radiocomunicaţii
• Siguranţa navigaţiei
• Transportul mărfurilor periculoase
• Măsuri de siguranţă
• Măsuri speciale pentru sporirea siguranţei
maritime
6
Organizaţia Maritimă Consultativă
Interguvernamentală devine
Organizaţia Maritimă
Internaţională (IMO) în 1982

7
SOLAS/ Regula 8
Rolul de apel şi instrucţiuni în caz de urgenţă
• va fi afişat în locuri vizibile, pretutindeni
• exemplificări şi instrucţiuni în limbi
corespunzătoare vor fi afişate în cabinele
pasagerilor, la locurile de adunare pentru a
informa asupra :
– locul de adunare;
– acţiunile importante în caz de urgenţă;
– metoda pentru îmbrăcarea vestelor de salvare.

8
Regula 53
Rolul de apel şi instrucţiuni în caz de urgenţă
• detalii privind semnalul de alarmă generală în caz de urgenţă şi
măsurile ce trebuie luate
• cum va fi dat ordinul de abandon
• obligaţiile anumitor membri ai echipajului:
– închiderea uşilor etanşe și de incendiu, valvulelor, hublourilor;
– echipamentul ambarcaţiunilor de salvare şi a altor mijloace;
– pregătirea şi lansarea a apă a ambarcaţiunilor de salvare;
– apelul pasagerilor;
– folosirea echipamentului de comunicaţii;
– efectivul echipelor de incendiu;
– sarcini speciale atribuite cu privire la folosirea echipamentului şi
instalaţiilor de luptă contra incendiului. 9
Rolul de apel şi instrucţiuni în caz de urgenţă
• ofiţeri cu resp. mijloacelor de salvare şi de incendiu;
• înlocuitorii diferitelor persoane importante;
• obligaţiile membrilor echipajului privind pasagerii:
– avertizarea pasagerilor, adunarea pasagerilor ;
– verificarea îmbrăcămintei şi vesta de salvare;
– menţinerea ordinii în culoare/scări şi supravegherea
deplasării;
– verificarea că amb.de salvare au fost dotate cu pături.
• trebuie întocmit înainte de plecarea navei în voiaj;
• dacă au loc schimbări importante în componenţa
echipajului, comandantul navei trebuie să-l revizuiască.10
Regula 50
Instalaţia de alarmă generală în caz de urgenţă

• trebuie să dea semnalul de alarmă generală;


• min şapte sunete scurte urmate de un sunet lung;
• date de fluierul sau sirena navei;
• în plus, de un clopot sau claxon acţionat electric
alimentată de la sursa principală de energie electrică
a navei şi sursa de energie electrică de avarie.

11
Regula 50
Instalaţia de alarmă generală în caz de urgenţă
• să poată fi pusă în funcţiune de pe puntea de
navigaţie şi din alte puncte strategice.
• să fie auzită din toate spaţiile de locuit şi din cele
normale de lucru ale echipajului, precum şi pe
punţile deschise.
• să continue să funcţioneze după ce a fost declanşată
până când este oprită manual sau este întreruptă
temporar printr-un mesaj difuzat prin instalaţia de
comunicare cu publicul.
12
Regula 51
Manualul de instruire

• trebuie să conţină instrucţiuni şi informaţii


în termeni uşor de înţeles şi ilustraţii, acolo
unde este posibil, asupra mijloacelor de
salvare cu care este dotată nava şi asupra
celor mai bune metode de supravieţuire.

13
Regula 18
Instruirea şi exerciţii pentru caz de urgenţă

• Manualul de instruire să fie în fiecare sală de mese,


sală de recreere, cabină;
• Fiecare membru, cel puţin o dată pe lună un
exerciţiu de abandon şi un exerciţiu de stingere a
incendiului;
• Ex. se desf. în termen de 24h de la plecarea din port
dacă peste 25;% din echipaj nu a participat luna
precedentă.
14
Regula 18
Instruirea şi exerciţii pentru caz de urgenţă
• În 24h de la ambarcare se face apelul pasagerilor (se
prelucrează măsurile în caz de urgență);
• Fiecare exerciţiu de abandon va include:
– adunarea la posturi şi pregătirea pentru obligaţiile
cuprinse în rolul de apel;
– verificarea ca pasagerii şi echipajul să fie echipaţi
corespunzător;
– coborârea cel puţin a unei bărci de salvare după;
– pornirea şi funcţionarea motorului bărcii de salvare.
15
Regula 18
Instruirea şi exerciţii pentru caz de urgenţă

• toate bărcile de salvare trebuie să fie coborâte cel


puţin o dată la trei luni şi lansate la apă cel puţin
o dată pe an;
• bărcile de urgenţă, altele decât bărcile de
salvare trebuie să fie lansate la apă şi manevrate
în apă lunar (cel puţin o dată la trei luni) având la
bord echipajul necesar pentru conducere.

16
Regula 18
Instruirea şi exerciţii pentru caz de urgenţă
• Iluminatul de avarie pentru adunare şi abandon
trebuie testat la fiecare exerciţiu;
• Exerciţiile de stingere a incendiului vor cuprinde:
– pornirea pompei de incendiu folosind cel puţin cele două
jeturi de apă necesare;
– verificarea echipamentului pentru pompier şi a celorlalte
echipamente de urgenţă personale;
– verificarea echipamentului de comunicare;
– verificarea funcţionării uşilor etanşe;
– verificarea măsurilor în situaţia de abandon. 17
Regula 18
Instruirea şi exerciţii pentru caz de urgenţă
Instructaje şi pregătirea la bord
Fiecare membru al echipajului va primi instrucţiuni
privind:
– funcţionarea şi utilizarea plutelor de salvare gonflabile;
– probleme de hipotermie, tratament de prim-ajutor;
– folosirea mijloacelor de salvare ale navei în condiţii de
vreme nefavorabilă şi stare rea a mării;
– funcţionarea şi utilizarea mijloacelor de stingere a
incendiului.
Data și detaliile trebuie să fie înregistrate într-un jurnal18 de
bord
Regula 24-3
Suprafeţe pentru aterizarea şi decolarea
elicopterului
• Toate navele de pasageri şi Ro-Ro trebuie prevăzute
cu o suprafaţă pentru decolarea elicopterului;

• Navele de pasageri cu o lungime de min 130 m,


trebuie prevăzute cu o suprafaţă de aterizare a
elicopterului

19
Regula 24-4
Sistemul suport de decizie pentru comandanţii
navelor de pasageri
• Trebuie prevăzut pe puntea de navigaţie un
sistem suport de decizie pentru exercitarea
conducerii în situaţii de urgenţă.
• Ca cerinţă minimă, sistemul trebuie să
cuprindă un plan sau planuri de urgenţă
tipărite.

20
Regula 24-4
Sistemul suport de decizie pentru comandanţii
navelor de pasageri
• Toate situaţiile de urgenţă previzibile trebuie
menţionate în planul sau planurile de urgenţă,
incluzând :
– incendiu, avariere navă, poluare;
– acte ilegale ce ameninţă siguranţa navei şi securitatea;
– accidente ale personalului, în legătură cu încărcătura;
– asistenţă de urgenţă acordată altor nave.

21
Regula 24-4
Sistemul suport de decizie pentru comandanţii
navelor de pasageri

• Suplimentar, pe puntea de navigaţie poate


exista un sistem suport de decizie computerizat
care transmite toate informaţiile conţinute în
plan și care poate prezenta o listă de măsuri
recomandabile pentru situaţiile de urgenţă
previzibile.

22
Regula 19
Pregătirea pentru funcţionare, întreţinere şi
inspecţii
• Pregătirea pentru funcţionare
– toate mijloacele de salvare trebuie să fie în stare de
funcţionare şi gata imediat pentru folosire;
• Întreţinere
– curenţii folosiţi la lansare - inversaţi la max 30 luni;
• Inspecţia săptămânală
– toate ambarcaţiunile de salvare - inspectate vizual
– instalaţia de alarmă generală
– motoarele tuturor bărcilor de salvare 23
Regula 19
Pregătirea pentru funcţionare, întreţinere şi
inspecţii
• Inspecţiile lunare
– mijloacelor de salvare (consemnat în jurnalul de bord);
– întreţinerea plutelor de salvare gonflabile, a vestelor de
salvare şi a bărcilor de urgenţă gonflabile.
• întreţinerea periodică a dispozitivelor
hidrostatice de declanşare
– intervale care să nu depăşească 12 luni.

24
RECAPITULARE

• IAMSAR
• SOLAS

25
QUESTIONS? COMMENTS

26
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
I. MIJLOACE DE SALVARE

2. MIJLOACE INDIVIDUALE DE SALVARE

1
AGENDA
• Mijloace individuale de salvare.
• Normative SOLAS impuse pentru dotarea
navelor de pasageri şi a navelor de
transport marfă.

2
Mijloace individuale de salvare

Standardele internaţionale pentru mijloacele de


salvare sunt prevăzute în
Codul internaţional al mijloacelor de salvare
(International Life-saving Appliance Code)
sau
Codul LSA
Mijloace individuale de salvare

Colacul de salvare (lifebuoy)


Vesta de salvare (lifejacket)
Costumul de imersiune (immersion suit)
Costumul anti-expunere (anti exposure suit)
Mijlocul de protecţie termică (thermal
protective aid)
Cerinţe Generale
• să nu fie deteriorate în timpul depozitării când
temperatura aerului este între -30°C şi +65°C;
• să funcţioneze în apă la o temperatură cuprinsă între
-1°C şi +30°C;
• să fie protejate împotriva putrezirii, rezistente la
coroziune, iar funcţionalitatea să nu fie afectată de apa
de mare, hidrocarburi sau mucegai;
• rezistente la deteriorări când sunt expuse la soare;
• culoare foarte vizibilă pe toate părţile;
• acoperite cu material reflectorizant;
• să poată funcţiona satisfăcător pe mare agitată ;
• să aibă marcate date care să permită determinarea
vârstei lor sau data la care ele trebuie înlocuite.
Colacul de salvare
Colacul de salvare

D=800mm
d=400mm
Masa = 2.5Kg
Flotabilitate=să poată
susţine în apă dulce timp de 24 ore o greutate
din fier de 14,5kg.
Colac de salvare cu lumină cu autoaprindere
(Lifebuoy self-igniting light)
• culoare albă;
• Poate lumina continuu sau cu sclipiri între
50 şi 70 sclipiri pe minut
• Asigură o funcţionare de cel puţin 2 ore.
Colac de salvare cu lumină cu autoaprindere
şi geamandură fumigenă cu auto-activare
(Lifebuoy self-activating smoke signal)
• Emite un fum de o culoare foarte vizibilă
• Emite un fum pentru o perioadă de cel puţin 15 minute
când pluteşte în apă calmă;
• Continuă emiterea fumului când sunt scufundate
complet în apă pentru o perioadă de cel puţin 10 sec.;
Colac de salvare cu saulă de recuperare
(Buoyant lifelines)
Cerințe:
• saula să aibă un diametru de cel puţin 8 mm;
• să aibă o rezistenţă la rupere de cel puţin 5kN.
Vesta de salvare (Lifejacket)
Cerințe:
• să permită unei persoane s-o îmbrace în timp de 1
minut fără a primi ajutor ( după demonstratie);
• să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţă la
cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre
spate la un unghi de cel puţin 20° şi cel mult 50° faţă
de poziţia verticală;
Vesta de salvare (Lifejacket)
Cerințe:
• Să rotească în apă corpul unei persoane fără
cunoştinţă din orice poziţie într­una în care gura este
deasupra apei, în cel mult 5 secunde.
Vesta de salvare gonflabilă (Inflatable lifejacket)
Cerințe:
– să aibă cel puţin două compartimente separate şi să
satisfacă cerinţele unei veste de salvare;
– să poată fi umflată automat în imersiune;
– să fie prevăzută cu un dispozitiv care să permită umflarea
printr-o singură mişcare manuală şi să poată fi umflată cu
gura;
– în cazul pierderii flotabilităţii unuia din compartimente,
să poată satisface cerinţele unei veste de salvare.
Cerințe:
Vestele de salvare prevăzute cu lumină trebuie:
• să aibă o intensitate luminoasă de cel puţin 0,75 candeli;
• să aibă o sursă de energie care să poată asigura o
intensitate luminoasă de 0,75 candeli pentru o perioadă de
cel puţin 8 ore;
În plus vestele de salvare prevăzute cu lumini cu sclipiri
trebuie :
• să emită un număr de cel puţin 50 sclipiri pe minut având
o intensitate luminoasă efectivă de cel puţin 0,75 candeli.
• să fie prevăzută cu un comutator acţionat manual;

Fiecare vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu un


fluier bine legat printr-un şnur.
Costumul de imersiune
(immersion suit)
• fără izolaţie termică proprie - temperatura corpului să
nu scadă mai mult de 2°C, după o oră de imersiune;
• cu izolaţie termică proprie - temperatura corpului să nu
scadă mai mult de 2°C, după 6 ore de imersiune;
• trebuie să poată fi îmbrăcat fără ajutor în timp de 2
minute.
Costumul de imersiune
(immersion suit)
Cerințe:
• Să asigure suficientă
mobilitate, astfel încât:
– să poată să-şi exercite
atribuţiunile curente pe
timpul abandonării navei,
– să poată înota pe o distanţă
scurtă, după care să urce într-
o ambarcaţiune de
supravieţuire.
Costumu anti-expunere AES
(anti-exposure suit)
• fără izolaţie termică proprie - îmbrăcat peste
îmbrăcăminte călduroasă - să asigure persoanei
temperatura corpului să nu scadă mai mult de
1,5°C, după o oră de imersiune;
• să poată fi îmbrăcat fără ajutor în timp de 2
minute;
Costumul anti-expunere AES
(anti-exposure suit)

• să ofere o mai mare mobilitate,


astfel încât persoana să poată
să-şi exercite atribuţiunile
curente pe timpul abandonării
navei şi să poată înota cel puţin
25 m, după care să urce într-o
ambarcaţiune de
supravieţuire.
Mijloc de protecţie termică
TPA (thermal protective aid)
• Dacă acesta, împiedică
persoana care îl poartă să
înoate, trebuie să poată fi
dezbrăcat în apă, în cel
mult 2 minute.
SOLAS - Dotarea navelor

• Navele de pasageri (sub 60 m) cel puţin şase colaci


de salvare cu lumini cu autoaprindere.
• Cel puţin un colac de salvare în apropierea pupei.
• Veste de salvare pentru fiecare pasager plus cel
puţin 5% din numărul de pasageri aflaţi la bord.
• Pentru fiecare barcă de salvare cel puţin trei costume
hidrotermice;
• Pentru fiecare persoană din echipajul bărcilor de
urgenţă câte un costum anti-expunere, sau un
costum de imersiune. 20
SOLAS - Dotarea navelor
• La navele de pasageri pentru fiecare persoană de la
bordul bărcii de salvare care nu are prevăzut un
costum de imersiune trebuie să se prevadă câte un
mijloc de protecţie termică;
• În inventarul ambarcaţiunilor de supravieţuire
trebuie să existe mijloace de protecţie termică
suficiente pentru 10% din numărul de persoane
pentru care ambarcaţiunea este autorizată să le
transporte, dar nu mai puţin de 2 bucăţi.
21
Navele de pasageri trebuie să aibă la bord cel
puţin numărul de colaci de salvare corespunzător
prevăzut în tabelul următor

Lungimea navei in Numărul minim de


metri colaci de salvare
Sub 60 8
60 până la 120 12
120 până la 180 18
180 până la 240 24
240 şi mai mult 30
..navele de pasageri cu lungimea sub 60 m trebuie
să aibă cel puţin şase colaci de salvare prevăzuţi cu
lumini cu autoaprindere.
Navele de transport marfă trebuie să aibă la bord
cel puţin numărul de colaci de salvare
corespunzător prevăzut în tabelul următor

Lungimea navei in Numărul minim de


metri colaci de salvare

Sub 100 8
100 până la 150 10
150 până la 200 12
200 şi mai mult 14
RECAPITULARE

• Mijloace individuale
de salvare
• Prevederi SOLAS

24
QUESTIONS? COMMENTS

25
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
I. MIJLOACE DE SALVARE

3. MIJLOACE COLECTIVE DE SALVARE

1
AGENDA
• Mijloace colective de salvare.
• Dispozitive de lansare şi de recuperare la apă şi din
apă a ambarcaţiunilor de salvare şi a bărcilor de
urgenţă.
• Normative SOLAS impuse pentru dotarea navelor de
pasageri şi a navelor de transport marfă.
• Amplasarea la bordul navelor a mijloacelor colective
de salvare.
• Pregătire pentru funcţionare, întreţinere şi inspecţii la
bordul navelor.
2
Mijloace de salvare colective :
Barca de salvare
Pluta de salvare
Barca de urgenţă
Bărci de salvare (lifeboat)
Tipuri :
• Deschisă;
• Parţial închisă;
• Parţial închisă cu auto-redresare;
• Total închisă;
• Total închisă cu instalaţie autonomă de
alimentare cu aer;
• Protejate la foc.
Bărci de salvare (lifeboat)
Barca de salvare (lifeboat)
• poate fi autorizată să transporte maxim 150 persoane;
• se vor prevedea locuri de şezut pe bãnci, pe banchete sau pe
scaune fixate cât mai jos posibil , astfel încât sã suporte numãrul
de persoane, fiecare cântãrind 100 kg.
• trebuie să fie echipată cu un motor cu aprindere prin
compresie;
• motorul trebuie să pornească la o temperatură ambiantă de
-15°C în 2 minute de la începerea operaţiunii de pornire;
• motorul trebuie să poată funcţiona cel puţin 5 minute după
pornire în stare rece, când barca de salvare nu se găseşte în apă;
• viteza de marş înainte în apă calmă min 6 noduri şi cel puţin
2 noduri când remorchează o plută de salvare de 25 persoane
încărcată complet.
Barca de salvare (lifeboat)
 pe bărcile de salvare trebuie înscrise:
dimensiunile;
numărul de persoane autorizată să-1
transporte;
....trebuie să fie clar înscrise cu caractere
permanente.
numele şi portul de înregistrare ale navei;
numărul de pe navă al bărcii de salvare.
....pe fiecare bord în prova, cu litere mari în
alfabetul latin.
....indicate în aşa fel încât să fie vizibile de sus.
Echipamentul bărcilor de salvare
1. Mijloace de manevră

• număr suficient de rame


plutitoare;
• două barbete rezistente
nu mai mici de 15m;
• o ancoră plutitoare;
• două căngi.
Echipamentul bărcilor de salvare
2. Mijloace de salvare

• 2 inele plutitoare de
recuperare de salvare
legate cu câte o parâmă
plutitoare de cel puţin 30
m;
• un manual de
supravieţuire.
Echipamentul bărcilor de salvare
3. Mijloace de supravieţuire
• o raţie de hrană, min10.000 kJ/pers.;
• apă potabilă , 3 l/pers., din care 1 l/pers. poate fi înlocuit de către
un aparat de desalinizare care poate să o producă în două zile;
• un vas gradat pentru băut apă, inoxidabil;
• un pahar inoxidabil legat cu un şnur;
• trei chei pentru deschis conserve;
• un briceag mare legat de barcă;
• un set de unelte de pescuit;
• o trusă de prim ajutor ermetică;
• şase doze de medicamente contra răului
de mare şi câte un sac de vomă/pers.;
• mijloace de protecţie termică pentru 10% din numărul de persoane
dar nu mai puţin de două;
Echipamentul bărcilor de salvare
4. Mijloace de vitalitate

• un ispol şi două ghiordele;


• o pompă manuală;
• scule pentru reglaje motor;
• echipament de stingere a
hidrocarburilor aprinse.
• două topoare, câte unul la
fiecare extremitate a bărcii de
salvare.
Echipamentul bărcilor de salvare
5. Mijloace de semnalizare
• un proiector care să poată funcţiona min. 3 ore;
• o lampă electrică etanşă, pentru codul Morse, set
de baterii şi un bec de rezervă;
• o oglindă pentru semnalizare cu instrucţiuni;
• un fluier sau un mijloc echivalent;
• un reflector radar eficace, dacă în barca nu este
depozitat un transponder radar;
• semnalele de salvare;
• 2 semnale fumigene plutitoare;
• 4 rachete cu paraşută luminoase;
• 6 facle de mână.
Echipamentul bărcilor de salvare
6. Diverse
• compas eficace prevăzut cu mijloace
de iluminare;
• o lampă comandată manual, fixată în
exterior , vizibilă în timpul nopţii în
condiţii de vizibilitate bună la o
distanţă de cel puţin 2 mile cel puţin
12 ore.
• o lampă sau o sursă de lumină în
interiorul bărcii de salvare care să
poată ilumina cel puţin 12 ore
Plute de salvare (liferafts)

Tipuri :
• Gonflabile (inflatable liferafts);

• Rigide (rigid liferafts);

• Lansate din grui (davit-launched liferafts).


Plute de salvare (liferafts)
Plute de salvare (liferafts)
• să reziste 30 zile la intemperii în stare de plutire în
toate condiţiile de stare a mării;
• să reziste la sărituri repetate de la înălţimea de cel
puţin 4,5 m;
• să poată fi remorcată cu 3 noduri în apă calmă
complet încărcată şi una din ancorele plutitoare
lansată la apă;
• greutatea totală max 185 kg;
• capacitatea minimă 6 persoane;
• să poată fi lansată la apă de la o înălţime de 18 m;
• dispozitivul de declanşare hidrostatică să declanşeze
de la cel mult 4 m;
• să fie umflată cu un gaz netoxic.
Plute de salvare (liferafts)
 Pe container şi pe corpul plutelor rigide trebuisc înscrise
tipul de raţii de ajutor conţinute,
„SOLAS A PACK” sau „SOLAS B PACK".

 Plutele de salvare de tipul „SOLAS B PACK" nu au în


dotare;
 raţiile de hrană;
 raţiile de apă potabilă;
 trusa cu unelte de pescuit;
 cheile pentru deschis conserve şi vasul de băut apă
 mijloacele de semnalizare pirotehnice sunt reduse la
jumătate
Plute de salvare gonflabile
Marcarea containerului :
• numele fabricantului;
• marca de fabricaţie;
• seria;
• numele autorităţii, numărul de
persoane;
• tipul de raţii de ajutor conţinute;
• data ultimei revizii;
• lungimea barbetei;
• instrucţiuni de lansare.
Plute de salvare gonflabile
Marcaje :
• numele producătorului sau
marca de fabricaţie;
• seria;
• data fabricaţiei (luna şi anul);
• numele autorităţii;
• numele şi locul staţiei de
întreţinere unde a avut loc
ultima revizie;
• numărul max de persoane.
Plute de salvare lansate din grui
(davit-launched liferafts)
• navele de marfă - dispusă în aşa
fel încât să poată prelua la bord
numărul său complet de
persoane în cel mult 3 minute.

• navele de pasageri - dispusă în


aşa fel încât să poată prelua
rapid la bord numărul său
complet de persoane.
Bărci de urgenţă (rescue boats)
Tipuri :
• barcă de urgenţă rigidă;
• barcă de urgenţă gonflată
• barcă de urgenţă rigid - gonflată
Bărci de urgenţă
Bărci de urgenţă
 unele nave trebuie să aibă la bord şi o barcă de urgenţă
rapidă;
 trebuie să permită recuperarea persoanelor din apă,
manevra plutelor de salvare şi remorcarea plutelor de
salvare mari transportate de navă;
 trebuie să poată transporta cel puţin 5 persoane în poziţia
aşezat şi o persoană lungită;
 trebuie să poată manevra până la 6 noduri cel puţin 4 ore.
Bărci de urgenţă rapide
(fast rescue boats)
cel puţin una din bărcile
de urgenţă de pe o navă de
pasageri sau ro-ro trebuie
să fie o barcă de urgenţă
rapidă;

cel puţin două echipaje


trebuie pregătite şi
instruite în mod regulat.
Regula 11
Amplasarea locurilor pentru adunare şi
îmbarcare în ambarcaţiuni de salvare
• Bărcile şi plutele de salvare cu instalaţii de lansare
la apă - amplasate cât mai aproape de încăperile de
locuit şi de serviciu.
• Posturile de adunare:
– cât mai aproape de posturile de îmbarcare.
– să ofere un spaţiu suficient;
– uşor accesibile ;
– iluminate corespunzător .
25
Regula 11
Amplasarea locurilor pentru adunare şi
îmbarcare în ambarcaţiuni de salvare
Se va prevedea o scară de îmbarcare:
- pentru fiecare post de lansare sau pentru fiecare
două posturi de lansare alăturate, având
o lungime care să ajungă de la punte la linia de
plutire când nava se află la pescajul minim în
condiţii nefavorabile de asietă şi cu o înclinare
transversală de cel puţin 15°.
(cel puţin o scară de îmbarcare în fiecare bord)
26
Regula 24
Posturi de adunare

• fiecare navă de pasageri va avea posturi de


adunare care:
– în afara cazului când nu sunt pe acelaşi
amplasament, vor fi în vecinătatea posturilor
de îmbarcare, permiţând accesul uşor al
pasagerilor la aceste posturi;
– vor avea un spaţiu suficient pentru a permite
adunarea şi instruirea pasagerilor.
27
Regula 24-2
Informaţii privind pasagerii
• Persoanele trebuie numărate înainte de plecare;
• Datele privind persoanele care au nevoie de ajutor
sau asistenţă trebuie înregistrate şi comunicate
comandantului înainte de plecare;
• Numele şi sexul tuturor persoanelor de la bord,
făcând distincţie între adulţi, copii şi sugari, trebuie
înregistrate în scopul căutării şi salvării;
• Informaţiile trebuie păstrate la ţărm şi puse cât mai
repede la dispoziţia serviciilor de căutare şi salvare.
28
Regula 48
Instalaţii de lansare la apă şi de îmbarcare
• trebuie să fie astfel amplasate încât să poată fi
coborâtă în siguranţă atunci când nava are asieta
până la 10° şi o înclinare de 20° într-un bord sau
altul;

• un mecanism de lansare la apă trebuie dispus în aşa


fel încât să poată fi manevrat de o persoană dintr-un
loc de pe puntea navei şi dintr-un loc din interiorul
ambarcaţiunii de salvare sau bărcii de urgenţă;
29
Regula 48
Instalaţii de lansare la apă şi de îmbarcare
• Instalaţii de lansare la apă folosind curenţi şi un
vinci
• Lansarea la apă prin degajare liberă
• Lansarea la apă prin cădere liberă
• Lansarea la apă prin glisare şi îmbarcarea
• Instalaţii de lansare la apă pentru plute de salvare
• Scări de îmbarcare

30
Regula 28
Mijloace pentru îmbarcarea în ambarcaţiunile
de salvare şi lansarea acestora la apă
• concepute astfel încât bărcile de salvare să poată să
fie lansate la apă direct de la locul de amplasare;

• plutele de salvare lansate din grui să fie lansate


dintr-un loc din imediata apropiere a locului de
amplasare sau dintr-un loc în care pluta de salvare
este transferată înainte de lansarea sa la apă.

31
Regula 28
Mijloace pentru îmbarcarea în ambarcaţiunile
de salvare şi lansarea acestora la apă
• la bordul navelor de marfă cu un tonaj brut de min
20000 tone, bărcile de salvare trebuie să poată fi
lansate la apă, dacă este necesar cu ajutorul
barbetelor, cu nava în marş la viteze de până la 5
noduri în apă calmă.

32
Regula 12
Posturi de lansare la apă

• să asigure o lansare la apă în siguranţă, (distanţa faţă


de elice şi de părţile navei puternic înclinate) astfel
încât să poată fi lansate la apă pe porţiunea dreaptă a
bordajului navei.
• dacă sunt în prova, trebuie amplasate în pupa
peretelui de coliziune şi într-o poziţie protejată;
• atenţie specială rezistenţei instalaţiei de lansare la
apă.
33
Regula 10
Echipajul ambarcaţiunilor de salvare şi
personalul de supraveghere
• număr suficient de persoane instruite pentru
adunarea şi ajutarea persoanelor neinstruite și pentru
exploatarea amb. de salvare şi a instalaţiei de
lansare.
• fiecare amb. va avea un ofiţer de punte sau o
persoană brevetată.
• în cazul bărcilor de salvare va fi nominalizat şi
locţiitorul la comandă.
34
Regula 10
Echipajul ambarcaţiunilor de salvare şi
personalul de supraveghere
• Responsabilul de amb. de salvare - listă cu echipajul
amb.

• Orice amb. de salvare cu motor trebuie să aibă o


persoană pt. supravegherea funcţionării motorului şi
reglaje minore.

35
Dotarea navelor
• Bărci de salvare în fiecare bord pt. cel puţin
50% (minim 37,5%) din numărul total de
persoane aflate la bord (parte pot fi înlocuite
cu plute).
• Plute de salvare pentru cel puţin 25% din
numărul total de persoane aflate la bord.
• Ambarcațiunile să poată fi lansate la apă
complet încărcate cu persoane şi echipament
max 30 minute.

36
Dotarea navelor

• Cel puţin o barcă de urgenţă în fiecare


bord
• Fiecare barcă de salvare sau barcă de
urgenţă să remorcheze cel mult şase plute.

37
RECAPITULARE

• Mijloace colective
de salvare
• Prevederi SOLAS

38
QUESTIONS? COMMENTS

39
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
I. MIJLOACE DE SALVARE

4. MIJLOACE DE SEMNALIZARE PENTRU


SALVARE

1
AGENDA
• Mijloace de semnalizare pentru salvare
• Echipamentul radio pentru situaţiile de
pericol

2
Mijloace de salvare radio
Toate navele cu tonajul brut de
cel puţin 500 tone:
• cel puţin trei aparate radiotelefonice
VHF de emisie-recepţie;
• câte un transponder radar SART în
fiecare bord al navei, care în situaţii
de pericol poate fi cu uşurinţă
amplasat în oricare mijloc colectiv de
salvare;
• în funcţie de zona maritimă de
navigabilitate au în dotare o
radiobaliză pentru localizarea
sinistrelor prin satelit EPIRB.
Mijloace de salvare radio
Navele cu tonajul brut cuprins
între 300 şi 500 tone:
• două aparate radiotelefonice VHF
de emisie-recepţie;
• un transponder radar SART;
• în funcţie de zona maritimă de
navigabilitate o radiobaliză pentru
localizarea sinistrelor prin satelit
EPIRB.
Mijloace de salvare radio

Navele care navigă în interiorul


zonelor maritime 2, 3 sau 4 vor
avea radiobalize pentru localizarea
sinistrelor prin satelit care
funcţionează în banda de 406 MHz.
Acelea care navigă în interiorul
zonei maritime 1 pot avea doar
radiobalize pentru localizarea
sinistrelor simple care funcţionează
pe canalul 70 VHF folosind ASN.
MIJLOACE PIROTEHNICE PENTRU
SEMNALIZARE VIZUALĂ
În inventarul mijloacelor de salvare colectivă
sau pe nave cerinţele SOLAS impun dotarea acesora
cu mijloace pirotehnice pentru semnalizare vizuală
de tipul:
• rachete paraşută luminoase,
• facle de mână
• semnale fumigene plutitoare.
MIJLOACE PIROTEHNICE PENTRU
SEMNALIZARE VIZUALĂ

Modalităţile de utilizare al mijloacelor de


semnalizare vizuală sunt reglementate de IMO în
cadrul:
• rezoluţiei A 229 ( VII ) MERSAR;
• sau în cadrul rezoluţiei A 439 ( XI ) MERSAR;
• rezoluţiei A 80 ( IV ) CIS.
RACHETELE PARAŞUTĂ LUMINOASE
Conform SOLAS, Racheta
paraşută luminoasă trebuie să
îndeplinească următoarele cerinţe:
• să atingă o altitudine de cel puţin
300 m;
• culoare roşie strălucitoare;
• intensitate luminoasă medie de cel
puţin 30.000 candeli;
• durată de ardere de cel puţin 40
secunde;
• viteză de coborâre de cel mult 5
m/s;
SOLAS - DOTARE
La bordul naveor trebuie să se găsească:
• min 12 rachete paraşută luminoasă depozitate/pe sau lângă
puntea de navigaţie;
• mijloacele de salvare de tipul “SOLAS A PACK” sunt dotate
cu 4 rachete paraşută luminoase.
La navele de pasageri care efectuează voiaje internaţionale
scurte, iar nava este dotată cu plute de salvare de tipul “SOLAS
B PACK”, numărul de rachete paraşută luminoase este de 2.
Bărcile de urgenţă nu au rachete paraşută luminoase în
inventarul propiu.

Voiaj scurt = navele care nu se depărtează mai mult de 200


Mm de un port ori loc în care pasagerii şi echipajul pot fi plasaţi
în siguranţă sau distanţa dintre ultimul port de escală al ţării de
unde începe voiajul şi portul final de destinaţie, cât şi voiajul de
înapoiere nu vor depăşi 600 Mm
FACLE DE MÂNĂ
Cerințe SOLAS:
• să ardă cu o culoare roşie
strălucitoare;
• să ardă uniform cu o
intensitate luminoasă medie
de cel puţin 15.000 candeli;
• să aibă o durată de ardere de
cel puţin 1 minut;
• să continue să ardă după ce a
fost scufundată în apă la o
adâncime de 100 mm pentru
o perioadă de 10 secunde.
SOLAS - DOTARE
Mijloacele de salvare sunt dotate cu 6 facle de
mână;

La navele de pasageri care efectuează voiaje


internaţionale scurte iar nava este dotată cu
plute de salvare de tipul “SOLAS B PACK”
numărul de facle de mână este de 3.

Bărcile de urgenţă nu au facle de mână în


inventarul propiu.
SEMNALE FUMIGENE PLUTITOARE

Cerințe SOLAS:
• să emită fum de o culoare foarte
vizibilă, având un debit uniform
pentru o durată de cel puţin 3
minute;
• scufundat în apă la o adâncime de
100 mm pentru o perioadă de 10
secunde să continue să emită fum;
• să nu emită flacără pe tot timpul
emiterii fumului;
• să nu se scufunde pe mare agitată.
SOLAS - DOTARE
 Mijloacele de salvare sunt dotate cu două semnale
fumigene plutitoare.
 La navele de pasageri care efectuează voiaje
internaţionale scurte, iar nava este dotată cu plute de
salvare de tipul “SOLAS B PACK” există un singur
semnal fumigen plutitor;
 Bărcile de urgenţă nu au semnaale fumigene
plutitoare în inventarul propiu.
 Dacă în cursul călătoriei nava nu se depărtează
mai mult de 20 Mm de coasta cea mai apropiată, nava
poate primi derogare de la îndeplinirea cerinţelor
SOLAS.
RECAPITULARE
• Mijloace de semnalizare pentru salvare
• Echipamentul radio pentru situaţiile de pericol

14
QUESTIONS? COMMENTS

15
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
II. ORGANIZAREA şi COORDONAREA
CĂUTĂRII ŞI SALVĂRII PE MARE
1. Sinistre navale. Organizarea şi coordonarea
operaţiunilor de căutare şi salvare.

1
AGENDA
• Definiții și abrevieri
• Clasificare
• Cauze
• Urmări
• Salvarea maritimă
• Coordonarea operațiunilor SAR

2
Sinistrele
• accidente navale de orice fel
care pun în pericol siguranţa
navigaţiei şi a echipajului.

3
Sinistrele - clasificare
– Costiere
• produse în apropierea coastei
• pot interveni nave, avioane, elicoptere şi alte
mijloace de salvare costiere.
– Oceanice
• produse la mari depărtări de
• asistenţa poate fi acordată de către nave şi
aeronave cu rază mare de acţiune
• uneori pot interveni numai navele .
4
Sinistre
• răsturnarea navelor;
• răsturnarea yachturilor, plutelor şi bărcilor;
• coliziunea;
• explozia;
• incendiul;
• eşuarea;

5
Cauzele sinistrelor
Răsturnarea navelor
• ambarcarea necorespunzătoare a mărfurilor;
• suprafeţe lichide libere mari;
• amararea necorespunzătoare;
• dezamararea mărfurilor;
• lipsa de precauţie la navigaţia în gheţuri sau alte
pericole;
• lipsa de control a balastării tancurilor;
• inundarea.
6
Cauzele sinistrelor
Răsturnarea plutelor şi bărcilor
• supraîncărcarea;
• lipsa de ordine şi disciplină;
• lipsa de fermitate în conducere;
• pierderea echilibrului psihologic (panica, euforia,
deznădejdea);
• agăţarea mai multor supravieţuitori într-un bord;
• condiţii hidrometeorologice nefavorabile;
• manevra greşită pe vânt şi val.
7
Cauzele sinistrelor
Coliziunea
• slaba pregătire, lipsa de vigilenţă;
• neasigurarea unei veghe continue vizuală şi auditivă;
• nerespectarea vitezei de siguranţă;
• interpretarea eronată a poziţiei navei prin radar;
• manevre de evitare defectuoase;
• pripeală şi panică în executarea unor manevre;
• condiţii de vreme rea;
• defectarea propulsor/instalaţiei de guvernare;
• neatenţie la comenzile date.
8
Cauzele sinistrelor
Explozia
• supraîncălzirea;
• ventilarea şi răcirea necorespunzătoare;
• lipsa de vigilenţă;
• verificarea A.M.C.
• scurgeri de gaze sau lichide uşor inflamabile;
• fumatul în locuri nepermise;
• nerespectarea N.T.S.M

9
Cauzele sinistrelor
Incendiul
• scurgerea lichidelor inflamabile;
• frecări mari ale unor mecanisme;
• fumat în locuri nepermise, stupe îmbibate;
• scurtcircuite electrice, scântei , improvizații;
• siguranţe necalibrate;
• nesupravegherea mecanismelor în funcţiune;
• lipsa de promtitudine în lichidarea sau limitarea
incendiilor mici
• necunoaşterea folosirii mijloacelor de stins incendiu
10
Cauzele sinistrelor
Eşuarea
a) Cauze de forţă majoră
- avarii;
- navă prinsă între gheţuri, derivată la
coastă;
- furtuni, eşuări intenţionate .

11
Cauzele sinistrelor
Eşuarea
b) Neglijenţă şi slabă pregătire profesională
- erori de navigaţie;
- neglijenţă în serviciul de gardă şi cart;
• subaprecierea condiţiilor de navigaţie;
• nerespectarea măsurilor de siguranţă a navigaţiei pe
vreme rea sau staţionarea la ancoră pe vreme rea;
• neţinerea la zi a documentelor nautice;
• nerespectarea indicaţiilor pilotului;
• nerespectarea regimului de navigaţie. 12
Cauzele sinistrelor
Vreme rea
• ceaţă, vizibilitate redusă;
• ninsori abundente, furtuni de nisip, ploi abundente;
• furtuni tropicale (cicloane);
• furtuni imprevizible;
• fundal luminos la coastă sau lumină difuză de la
propriile lumini.

13
Cauzele sinistrelor
Vreme rea
• ceaţă, vizibilitate redusă;
• ninsori abundente, furtuni de nisip, ploi abundente;
• furtuni tropicale (cicloane);
• furtuni imprevizible;
• fundal luminos la coastă sau lumină difuză de la
propriile lumini.

14
Cauzele sinistrelor
Abandonul
Marea majoritate a sinistrelor duc la abandonarea
navelor.
• Abandonul intenţionat (eşuare voită) se face în
cazuri rare când s-a pierdut orice speranţă de salvare
a navei şi condiţiile permit).
• În general se evită o astfel de manevră care
presupune asumarea unor mari riscuri din partea
comandantului, cauze care foarte greu pot fi
acceptate de autorităţi şi la fel de greu de dovedit.
15
Urmările sinistrelor
• avarii la corpul navei, găuri de apă;
• înrăutăţirea stabilităţii transversale;
• micşorarea flotabilităţii;
• reducerea manevrabilității navei;
• deteriorarea/ pierderea mărfii;
• pierderea navei, accidente, decese;
• procese internaţionale;
• poluarea;

16
SAR - Cautarea si Salvarea
...presupune utilizarea resurselor
disponibile in scopul acordarii de
ajutor/asistenta persoanelor si
proprietatilor care se afla in potential
pericol sau in pericol

17
Geneva Convention
• “. . . fiecare natiune va cere capitanului navei, in
masura in care el\ea poate ajuta fara sa aduca
prejudicii grave navei, echipajului sau pasagerilor,
sa asigure asistenta oricarei peroane care se afla pe
mare in pericol de a fi pierduta si sa demareze cat
mai repede posibil procedurile de salvare a
acesteia/persoanei in dificultate. . .”
SAR Organization
• Lumea este impartita in Regiuni de Cautare
si Salvare (SRRs).
• SRRs de obicei corespund Regiunilor de
Informatii de Zbor (FIRs)
• SRR sunt stabilite de comun acord de catre
partile implicate.
Salvarea maritimă
• Se organizează pe plan mondial;
• Cuprinde (1):
– sistemul de informare asupra pericolelor de navigaţie;
– semnale de salvare (în radiotelegrafie , radiofonie ,
semne vizuale , semnale sonore);
– staţii de salvare de coastă dotate cu forţe şi mijloace
pentru salvare;
– obligativitatea morală a intervenţiei pentru salvarea vieţii
omeneşti pe mare.

20
Salvarea maritimă
• Cuprinde (2):
– căutarea şi salvarea navelor aflate în pericol
– stabilirea metodelor şi procedeelor de salvare a
oamneilor, navelor şi bunurilor.
– manevra de "om la apă".
– dotarea navelor cu mijloace proprii de salvare în
conformitate cu SOLAS şi normele de registru.

21
Abrevieri
• C.R.S. (Coast Radio Station) – Staţia de radio
costieră.
• D/F (Direction – Finding) - Radiogoniometrare.
• EPIRB (Emergency Position – Indicating Radio
Beacon) – Radiogeamanduri pentru localizarea
sinistrelor.
• ETA (Expected Time of Arrival) – Timpul estimat
de sosire.
• ICS (International Code of Signals) – Codul
internaţional de semnalizare.
• MERSAR (Merchant Ship Search and Rescue
Manual) – Manual de căutare şi salvare pentru
navele comerciale.
Abrevieri
SAR (Search And Rescue)
CSS (Coordinator Surface Search)
OSC (On Scene Commander)
RCC (Rescue Co-ordinator Centre )
RCS (Rescue Co-ordinator SubCentre )
SRR (Search and rescue regions)
SART (Search And Rescue transponder)
• Fiecare Regiune de Cautare si
Salvare (SRR) este controlata de
un Centru de Coordonare a Salvarii
(RCC) si un Centru de Coordonare
a Salvarii pe Mare (MRCC)
Coordonarea operaţiunilor SAR

• se poate face de către:


1. autorităţile de la coastă;
2. de la locul sinistrului.
Coordonarea operaţiunilor SAR

• se va stabili un CSS - o navã/aeronavã specializatã,


dacã cel puţin una este implicatã, sau o navã va
trebui sã-şi asume acest rol (nava cel mai bine dotatã
tehnic).
• stabilirea CSS este preferabil sã se facã înainte de a
se ajunge la locul sinistrului;
• nava care ajunge prima în zona va începe cãutarea/
va acorda asistenţa solicitatã.
Stabilirea C.S.S.
 Desfăşurarea efectivă a operaţiunilor SAR
impune coordonarea între organele şi unităţile
implicate (aeronave, nave, alte facilităţi)
 Metodele de coordonare sunt funcție de
regiunea SAR
 CSS se stabileşte de preferat în ordinea sosirii, prin
înţelegere între navele participante, în funcţie de ETA şi de
posibilităţi, nava trebuind să aibă mijloace de comunicaţie
pe frecvenţele radio 2182kHz şi 156,8 MHz precum şi
500kHz pentru telegrafie.
Funcţiile C.S.S.

- organizarea şi coordonarea operaţiunilor


SAR;
- ţinerea permanenta a legăturii cu o staţie de
radio costieră;

Pe timp de zi va arbora pavilioanele


“FR” iar pe timp de noapte va purta lumini
distincte, pe care le va face cunoscute navelor
angajate în operaţiunea SAR.
Numirea OSC –ului
• RCC/RSC numește OSC, de preferinţă
înainte de a ajunge în zona sinistrului.

• Dacă nu este posibil, unităţile implicate îşi vor


alege un OSC prin acord mutual.

• Sau prima unitate care ajunge la faţa locului


îşi va asuma automat îndatoririle şi
responsabilitatea OSC-ului.
Sarcinile C.S.S.
Atunci când acestea nu sunt îndeplinite de RCC/RSC
- determinarea poziţiei probabile a obiectului
cãutãrii, limita probabilã a erorii poziţiei şi aria de
cãutare;
- să stabilească distanţa între unitãţile implicate
pe durata cãutãrii;
- stabilirea schemelor de cãutare potrivite
pentru navele care participã la operaţiune şi
atribuirea acestor scheme pe grupuri de nave;
- stabilirea navei ce va efectua operaţiunea de
salvare, când obiectul cautat a fost localizat;
Sarcinile C.S.S.
- coordonarea comunicaţiilor;
- să întocmească planul de conducere a
operaţiunilor, ordonat de CCS, prin RCC/RSC;
- modificarea planului ordonat şi comunicarea
acestuia cãtre Centrul de Cautare şi Salvare;
- întocmirea rapoartelor periodice şi
transmiterea lor cãtre Centrul de Cautare şi
Salvare.
Sarcinile C.S.S.
- ţinerea unui jurnal detaliat al acţiunilor
întreprinse;
- să anunţe Centrului de Cautare şi Salvare
privind eliberarea de sarcini unor nave care nu
mai sunt necesare în zonã;
- raportarea situaţiei supravieţuitorilor,
numãrul şi numele acestora, cerând la nevoie
asistenţă suplimentară ca de exemplu evaluări
medicale ale unor accidente grave, precum şi a
navelor pe care au fost ambarcaţi.
RCC - Funcţii
• Poarta întreaga responsabilitatea
pentru îndeplinirea misiunii
• Identifica resursele pentru SAR
• Desemnează On-Scene
Commander.
• Coordonează şi controlează şi
conduce unităţile de Search &
Rescue (SRUs).
• Cooperează sau coordonează alte
RCCs daca este necesar.
Planul SAR
• Fiecare RCC va pregăti în avans
un plan detaliat pentru
dirijarea/conducerea misiunilor
SAR.
– O lista a facilitaţilor SAR
disponibile.
– Organizarea comunicaţiilor.
– Metode de alertare a participanţilor.
– Etapele acţiunii pe care
Coordonatorii Salvării le vor
întreprinde in mod normal
On-Scene Commander
• Desemnat de RCC
• Controlul unitatilor SAR
• Stabileşte comunicarea cu toate facilitatile
SAR din zona
• Hotărăşte in detaliu acţiunile ce vor fi
întreprinse când sunt găsiţi supravieţuitori
sau ramasite/epave.
On-Scene Commander
• Pot fi necesari mai multe OSC
atunci când:
– Este vorba de o arie geografica de
căutare extinsă.
– Este limitată comunicarea între
diviziunile SRU
– SRUs sunt alocate unor alte RCCs
Search & Rescue Unit
• Orice unitate ce desfăşoară operaţiuni
de Căutare si Salvare
• Anumite unităţi sunt specializate in:
– SU – Unitate de Cautare
– RU – Unitate de Salvare
Tipuri de SRUs
• Aeronave SRU • Se iau in considerare
– avioane – Tipul si anduranta
– elicoptere
– Viteza si altitudinea
– Vremea
– Echipamentul
• cautare
• navigatie
Tipuri de SRUs
• SRU Maritime • Se iau in considerare
– Barci SAR – Raza de actiune
– Barci de patrulare – Viteza
SAR
– Permisivitatea marii
– Nave SAR
• Vremea
– Nave comerciale
• Navigatia
– Circumstantele/Contextul
– Capacitati speciale
• Medicale
• Flight Deck
Tipuri de SRUs
SPECIALIZATE
• aflate permanent în structura organismelor de
căutare-salvare şi care lucrează în ture;
Tipuri de SRUs
SEMISPECIALIZATE
• care dispun de echipamentele şi au
pregătirea necesară participării la operaţii
şi participă în mod normal la acestea, în
baza unor planuri de cooperare, dar nu se
subordonează administrativ centrelor de
coordonare;
Tipuri de SRUs

SUPLIMENTARE
• cu sau fără echipamente specializate şi
care participă la operaţii doar la
solicitarea centrelor de coordonare şi
numai în zona în care sunt dislocate;
Tipuri de SRUs
OCAZIONALE
• situate sau aflate în tranzit în zona de
responsabilitate a unui centru de
coordonare, care participă la operaţii
atunci când mijloacele aflate la
dispoziţie nu sunt suficiente sau au o
poziţie geografică favorabilă pentru
intervenţie.
RECAPITULARE
1. Sinistre navale.
2. Organizarea şi coordonarea
operaţiunilor de căutare şi salvare.

44
QUESTIONS? COMMENTS

45
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
II. ORGANIZAREA şi COORDONAREA
CĂUTĂRII ŞI SALVĂRII PE MARE
2. Semnale vizuale de pericol. Semnale vizuale
de coordonare. Semnale de răspuns. Semnale către
supravieţuitori. Comunicaţii cu avioanele de
asistenţă
1
AGENDA
• Semnale vizuale de pericol
• Semnale vizuale de coordonare a
navelor/aeronavelor
• Semnale de răspuns
• Semnale către supravieţuitori
• Comunicaţii cu avioanele de asistenţă

2
a) Semnale de pericol
Semnale sonore:
• o lovitură de tun sau alte semnale explozive trase la
intervale de circa un minut;
• sunet continuu produs de un aparat oarecare pentru
semnale de ceaţă;
Semnale vizuale:
• semnal de pericol N.C. din Codul Internaţional de
semnale;
• semnal constând dintr-un pavilion pătrat având,
deasupra sau dedesubt, o bulă sau un obiect
asemănător;
• mişcări lente şi repetate de sus în jos a braţelor întinse
lateral;
a) Semnale de pericol
Semnale utilizând aparate radioelectronice:
• prin radiotelegrafie sau prin oricare alt sistem de
semnalizare, compus din grupul ... _ _ _ ... (S.O.S.) din
Codul Morse;
• radiotelefonic constând din cuvântul MAYDAY;
• semnal de alarmă radiotelegrafică (12 linii lungi de 4
secunde, separate printr-un interval de o secundă);
• alarmă radiotelefonică (semnal bitonal continuu);
• prin radiobalize pentru localizarea sinistrelor EPIRB;
• semnale aprobate transmise prin sistemele de
radiocomunicaţii inclusiv cele emise de SART-urile
mijloacelor de salvare.
a) Semnale de pericol
Semnale luminoase:
• flăcări pe navă (din cele ce pot fi produse prin arderea
unui butoiaş cu gudron, un butoiaş cu ulei, etc.);
• fuzee cu paraşută sau o lumină de mână care produce o
lumină roşie;
• fuzee sau bombe proiectând stele roşii lansate una câte
una la intervale scurte;
• semnal fumigen producând un fum portocaliu.
Interzisă:

Folosirea oricăruia din semnalele de


mai sus, în afară de cazul în care se indică
un pericol sau nevoie de ajutor, cât şi
folosirea altor semnale ce ar putea fi
confundate cu unul din semnalele de mai
sus.
b) Semnale de salvare
„vă vedem – vi se va da ajutor cât mai curând
posibil”.
Ziua:
• Semnal cu fum portocaliu sau semnal combinat
sonoro-luminos („tunet şi fulger”) compus din trei
semnale separate la intervale de 1 min.
Noaptea:
• Rachete cu stele albe, care constă din trei semnale
separate ce se dau la intervale de aproximativ 1
minut.
Dacă este necesar semnalele de zi pot fi
deasemenea emise noaptea, iar semnalele de noapte
emise ziua.
c) Semnale de debarcare, destinate pentru a dirija
ambarcaţiunile care transportă echipajele sau
persoanele în pericol
„Acest loc este cel mai bun pentru debarcare”
Ziua
• Mişcarea verticală a unui pavilion alb sau a braţelor.
• Lansarea unui semnal cu stele verzi.
Noaptea
• Mişcarea verticală a unei lumini sau a unui semnal luminos
alb;
• Lansarea unui semnal cu stele verzi.
c) Semnale de debarcare, destinate pentru a dirija
ambarcaţiunile care transportă echipajele sau
persoanele în pericol

Litera de cod „K” (- . -) cu ajutorul unui aparat care


produce semnale luminoase sau sonore.

Notă: „Un aliniament (indicator de direcţie)


poate fi stabilit aşezând o lumină albă sau o flacără
albă stabilă la un nivel inferior şi în linie dreaptă
cu observatorul”.
c) Semnale de debarcare, destinate pentru a dirija
ambarcaţiunile care transportă echipajele sau
persoanele în pericol
„Este extrem de periculos să se debarce aici”
Ziua
• Mişcarea orizontală a unui pavilion alb sau a braţelor.
• Lansarea unui semnal cu stele roşii.
Noaptea
• Mişcarea orizontală a unei lumini sau a unui semnal
luminos alb.
• Lansarea unui semnal cu stele roşii.
Sau litera de cod „s” (...) cu ajutorul unui aparat care
produce semnale luminoase sau sonore.
c) Semnale de debarcare, destinate pentru a dirija
ambarcaţiunile care transportă echipajele sau
persoanele în pericol
„Este extrem de periculos să se debarce aici, un loc
mai favorabil de debarcare se găseşte în direcţia
indicată”
Ziua
• Mişcarea orizontală a unui pavilion alb, pavilionul
fiind apoi coborât spre pământ şi un al doilea pavilion
alb, orientat spre direcţia de urmat;
• Lansarea verticală a unui semnal cu stele roşii şi a unui
semnal cu stele albe în direcţia celui mai bun loc de
debarcare
c) Semnale de debarcare, destinate pentru a dirija
ambarcaţiunile care transportă echipajele sau
persoanele în pericol
„Este extrem de periculos să se debarce aici, un loc
mai favorabil de debarcare se găseşte în direcţia
indicată”
Noaptea
• Mişcarea orizontală a unei lumini albe, lumina fiind
apoi coborâtă spre pământ şi o a doua lumină albă,
orientată spre direcţia de urmat.
• Lansarea verticală a unui semnal cu stele roşii şi a unui
semnal cu stele albe în direcţia celui mai bun loc de
debarcare.
SEMNALE VIZUALE
UTILIZATE ÎN CAZ DE SINISTRU
NAVAL
• Mişcarea orizontală sau transmiterea literei
de cod „S” (...), urmată de litera de cod „R”
(.-.), însemnând că cel mai bun loc de
debarcare pentru navele în pericol este
situat mai la dreapta direcţiei de apropriere,
sau transmiterea literei „L” (.-..), însemnând
că cel mai bun loc de debarcare este situat
mai la stânga.
13
d) Semnale folosite pe timpul întrebuinţării
mijloacelor de salvare de litoral:
Semnificaţia:
• a) În general „afirmativ”
• b) În mod special „parâma a fost legată; scripetele a fost
legat; un om se află în colacul pantalon; viraţi”
Ziua
• Mişcarea verticală a unui pavilion alb sau a braţelor.
• Lansarea unui semnal cu stele verzi.
Noaptea
• Mişcarea verticală a unei lumini sau a unui semnal
luminos alb.
• Lansarea unui semnal cu stele verzi.
d) Semnale folosite pe timpul întrebuinţării
mijloacelor de salvare de litoral:
Semnificaţia:
• a) În general „negativ”
• b) În mod special „filaţi parâmele; nu mai viraţi”
Ziua
• Mişcarea orizontală a unui pavilion alb sau a braţelor.
• Lansarea unui semnal cu stele roşii.
Noaptea
• Mişcarea orizontală a unei lumini sau a unui semnal
luminos alb.
• Lansarea unui semnal cu stele roşii.
e) Semnale pentru dirijarea navelor utilizate
de aeronave în timpul misiunilor de căutare şi salvare
pe mare
“Avionul vrea să dirijeze o ambarcaţiune spre o navă sau o
altă ambarcaţiune în pericol”:
• rotirea în jurul ambarcaţiunii cel puţin odată;
• trecerea prin prova ambarcaţiunii la joasă înălţime şi:
– balansarea aripilor;
– schimbarea pasului elicei;
– deschiderea şi închiderea flapsurilor.
• îndreptarea în direcţia în care nava trebuie să se ducă;

Repetarea acestor manevre are acelaşi înţeles.


e) Semnale pentru dirijarea navelor utilizate
de aeronave în timpul misiunilor de căutare şi
salvare pe mare
“Avionul vrea să indice că nu mai e nevoie de ajutorul
navei căreia i se semnalizează “ :
• trecerea prin pupa navei la joasă înălţime şi:
– balansarea aripilor;
– deschiderea şi închiderea flapsurilor;
– schimbarea pasului elicei.
Datorită zgomotelor puternice de la bordul navei,
semnalele sonore pot fi mai puţin eficace decât
semnalul vizual şi sunt folosite ca moduri alternative
de a atrage atenţia.
f) Semnale de răspuns ale navelor către aeronave
aflate în misiunini de căutare şi salvare pe mare
“Nava este de acord cu semnalul primit”:
• va arbora steagul cu dungi verticale roşii şi albe;
• va semnaliza litera T ( _ ) cu o lampă de
semnalizare;
• va schimba cursul în direcţia cerută.
“Nava nu este de acord cu semnalul primit”:
• va ridica steagul internaţional N;
• va semnaliza litera N ( _ . ) cu o lampă de
semnalizare.
g) Semnale pentru instruirea supravieţuitorilor
utilizate de aeronave în timpul misiunilor de
căutare şi salvare pe mare
“Avionul vrea să informeze sau să instruiască
supravieţuitorii”
• să arunce un mesaj;
• să arunce echipament de comunicaţii corespunzător
stabilirii unui contact direct.
Înaintea aruncării mesajului sau echipamentului
trebuie luate în considerare vremea, mărimea şi gradul
de manevrabilitate a navei avariate. Astfel bărcile de
salvare cu propulsie ar putea recupera mesajul sau
echipamentul la o anumită distanţă, dar supravieţuitorii
din plutele vor avea greutăţi considerabile chiar şi pe
vremea bună.
h) Semnale de răspuns ale supravieţuitorilor către
aeronave aflate în misiunini de căutare şi salvare pe
mare
“Mesajul aruncat din avion este înţeles de
supravieţuitori”
• semnalizând litera T ( _ ) însemnând cuvânt sau grup
de cuvinte recepţionat, sau R ( . _ . ) însemnând
recepţionat sau am recepţionat ultimul semnal/mesaj,
cu o lampă de semnalizare dacă e disponibilă;
• se arată manual semnalul afirmativ constând în
mişcarea verticală a unui steag alb sau a braţelor, ziua
sau mişcarea verticală a unei lumini albe noaptea;
• poate fi folosit oricare dintre semnalele de mai sus.
h) Semnale de răspuns ale supravieţuitorilor către
aeronave aflate în misiunini de căutare şi salvare pe
mare
“Mesajul aruncat din avion nu e înţeles”:
• semnalizând literele RPT ( ._. ._ _. _ ) însemnând
repet sau repetă ceea ce ai trimis;
• se arată manual semnalul negativ prin mişcarea
orizontală a unui steag alb ziua sau mişcarea
orizontală a unei lumini albe noaptea.

Pentru a comunica cu un avion o navă sau


supravieţuitorii pot folosi semnalele descrise mai sus
folosind lampa de semnalizare sau codul internaţional
de semnale prin dispunerea lor ca simboluri pe punte
sau pământ.
RECAPITULARE
• Semnale vizuale de pericol
• Semnale vizuale de coordonare a
navelor/aeronavelor
• Semnale de răspuns
• Semnale către supravieţuitori
• Comunicaţii cu avioanele de asistenţă

22
QUESTIONS? COMMENTS

23
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
II. ORGANIZAREA şi COORDONAREA
CĂUTĂRII ŞI SALVĂRII PE MARE

3. Comunicaţii navale în cadrul operaţiunilor de


căutare-salvare
1
AGENDA
• Comunicaţii navale în cadrul SAR
• Conținutul mesajului de pericol
• Primirea mesajului de pericol
• Controlul radiocomunicaţiilor în cadrul SAR
• Formate standard SITRAP

2
Comunicaţii navale în cadrul SAR
• Mijloace vizuale
– Pavilioane
– Mijloace pirotehnice
– Semne și semnale (lumini)
• Mijloace sonore
– Gong/clopot
– Fluier
• Mijloace radiotehnice
– Stații radio
– Aparate radio emisie-recepție VHF
– Radiobalize EPIRB
– Transpordere radar SART
3
Semnale transmise, folosind un
singur pavilion
C Da

J Am incediu la bord

K Vreau să comunic cu dv.

N Nu

O Om la apă

R Am recepţionat semnalul dv.

V Am nevoie de ajutor

W Am nevoie de asistenţă medicală

X Încetează orice acţiune şi urmează instrucţiunile mele


5
Zonele de navigaţie
• Zona maritimă 1. inclusă în aria de acoperire
a cel puţin unei staţii radiotelefonice de coastă
VHF - se asigură continuu alertarea DSC (apel
selectiv numeric).

• Zona maritimă 2. inclusă în aria de acoperire


a cel puţin unei staţii radiotelefonice de coastă
MF (unde medii) unde se asigură continuu
alertarea DSC.
6
Zonele de navigaţie
• Zona maritimă 3. inclusă în aria de acoperire
a unui satelit geostaţionar INMARSAT unde se
asigură continuu alertarea.

• Zona maritimă 4. în afara zonelor maritime 1,


2 şi 3.

7
TRANSMITEREA MESAJELOR
DE PRIMEJDIE
- mesajul de primejdie se va transmite numai
cu aprobarea comandantului navei

- informaţiile vor fi transmise până se


primeşte confirmarea mesajului

- dacă nu s-a primit confirmarea mesajului


se vor porni manual radiobalizele pentru
localizarea sinistrelor EPIRB şi transponderele
radar SART
TRANSMITEREA MESAJELOR
DE PRIMEJDIE

- apelul de primejdie are prioritate absolută.

- toate staţiile care îl aud trebuie să înceteze


imediat orice emisiune susceptibilă de a
perturba traficul de primejdie şi vor continua să
asculte pe frecvenţa de emisiune a apelului de
primejdie.
Conținutul mesajului de pericol
• Radiotelefonie
– semnal bitonal (2200 / 1300 Hz);
– MAYDAY MAYDAY MAYDAY (sau în telegrafie
SOS, SOS, SOS, unde S = ...; O = _ _ _);
– THIS IS (ori DELTA ECHO) indicativul de apel
pronunţat de trei ori.
– poziţia navei;
– natura primejdiei;
– felul de asistenţă cerută;
– orice alte informaţii care ar facilita salvarea.

10
Informaţiile suplimentare vor cuprinde:
- drumul şi viteza navei;
- intenţia comandantului;
- numărul persoanelor şi al ambarcaţiunilor de
salvare care părăsesc nava;
- natura încărcăturii, dacă este periculoasă;
- condiţiile meteo din imediata vecinătate;
- prezenţa pericolelor de navigaţie;
- aria la care se abandonează nava;
- numărul de persoane rămase la bord;
- numărul răniţilor în stare gravă;
- mijloacele folosite pentru localizarea sinistrului
aflate în mijloacele de salvare.
Comunicaţii la locul incidentului

• comunicaţii între nave în pericol şi alte unităţi


mobile angajate în SAR
• Controlul acestor comunicaţii este
responsabilitatea RCC
• Frecvenţa preferată în R/T pentru comunicaţii
„on scene” sunt Canalul 16 (156.8 MHz) şi 2182
KHz.

12
Obligaţii şi proceduri la primirea unui
mesaj de pericol
REGULA 10 Cap.V din SOLAS
-trebuie să se îndrepte cu toată viteza
pentru a acorda asistenţă, informându-le
pe acestea, dacă este posibil, de acţiunea
sa.
-în caz de imposibilitate, trebuie să
specifice în JB motivele pentru care nu
se acordă asistenţă.
Obligaţii şi proceduri la primirea unui
mesaj de pericol
REGULA 10 Cap.V din SOLAS
-o navă în pericol are dreptul de a
chema una sau nai multe nave pe care le
consideră cele mai apte să-i acorde
asistenţă (care au răspuns la cererea sa
de asistenţă)
-obligaţia încetează dacă comandantul
a fost informat că asistenţa nu mai este
necesară, sau nu au fost chemaţi în
ajutor.
Confirmarea mesajului de
primejdie în radiotelefonie
• se va face numai după ce a fost informat
comandantul navei despre conţinutul
mesajului.
• în zonele unde sunt comunicaţii sigure cu una
sau mai multe staţii de coastă, se întârzie
confirmarea pentru un scurt interval de
timp, pentru ca recepţia să poată fi
confirmată de către o staţie de coastă.
15
Confirmarea mesajului de
primejdie în radiotelefonie
• în zonele unde comunicaţiile nu sunt sigure cu staţiile
de coastă, iar mesajul de primejdie este transmis de
către o navă, care fără nici un dubiu se află în
vecinătatea sa, trebuie cât mai curând posibil să
confirme recepţia şi totodată să informeze un centru
de coordonare a căutării (RCC)

• înainte de a transmite confirmarea mesajului de


primejdie nava trebuie să se asigure că nu va bruia
emisiile altor staţii mai bine amplasate pentru a acorda
ajutor imediat navei în primejdie

16
Conținutul mesajului de răspuns
• Radiotelefonie
– semnalul de primejdie MAYDAY
– indicativul de apel sau orice altă formă de
identificare a navei care a transmis mesajul de
primejdie, pronunţat de trei ori;
– THIS IS (ori DELTA ECHO) indicativul de apel a
navei care exprimă recepţia, pronunţat de trei ori;
– cuvântul RECEIVED ori ROMEO ROMEO ROMEO
– semnalul de primejdie MAYDAY;

17
Orice navă care confirmă recepţia
unui mesaj de primejdie trebuie, la
ordinul comandantului, să furnizeze
navei aflate în primejdie, informaţii
despre:
- poziţia
- viteza
- durata aproximativă pentru a
ajunge.
Ralierea mesajului de primejdie

Retransmiterea mesajului de pericol


(ralierea) trebuie realizată în următoarele situaţii:

• dacă se constată că o navă aflată în pericol nu


poate emite mesajul de primejdie;
• dacă comandantul navei aflată în pericol
consideră că este necesar un ajutor suplimentar
sau un alt tip de ajutor;

Totodată când o navă va retransmite mesajul


de primejdie obligatoriu, aceasta va indica faptul
că nu ea se află în primejdie.
Conținutul mesajului retransmis
• MAYDAY pronunţat de trei ori;
• ALL STATIONS (dacă se transmite pentru
toate staţiile din zonă);
• THIS IS ...... indicativul navei proprii
pronunţat de trei ori;
• RECEIVED FROM ....indicativul navei în
pericol;
• ON FREQUENCY _ _ _ _ _ _ _ _
• AT HOUR _ _ _ _ _ _ _ _ _
• THE MESSAGE _ _ _ _ _ _ _ _ _
Controlul comunicaţiilor
Este responsabilitatea RCC
• cel care coordonează traficul de primejdie sau chiar nava
care se află în situaţia de primejdie poate impune linişte tuturor
staţiilor care perturbă liniştea radio folosind:
A. pentru o perioadă mai lungă de timp de către staţia care
coordonează operaţiunea de salvare
─ ALL STATION
─ SILENCE MAYDAY
B. pentru o perioadă scurtă de timp de către staţia care
coordonează operaţiunea de salvare;
─ ALL STATION
─ PRUDONCE MAYDAY 21
Controlul comunicaţiilor
C. pentru o perioadă mai lungă de timp de către nava aflată în
primejdie;
─ ALL STATION
─ SILENCE DISTRESS
D. pentru o perioadă scurtă de timp de către nava aflată în
primejdie;
─ ALL STATION
─ PRUDONCE DISTRESS

22
Controlul comunicaţiilor
La terminarea operaţiunilor de salvare, staţia care a
controlat operaţiunile de căutare şi salvare trebuie să iniţieze o
transmisiune pe frecvenţa (frecvenţele) în care s-a desfăşurat
traficul de primejdie astfel:

• semnalul de primejdie MAYDAY;


• apelul HELLO ALL STATION sau CHARLIE QUEBEC de 3 ori;
• THIS IS (DELTA ECHO) ..indicativul de apel a staţiei care
transmite mesajul;
• timpul depunerii mesajului;
• numele şi indicativul staţiei care a fost în primejdie;
• SEELENCE FEENEE (SILENCE FINI ).
23
Solicitare de asistenţă medicală
Codurile din capitolul 3 al CIS pot fi
folosite pentru depăşirea barierelor dintre
limbi.
Dacă evacuarea medicală se consideră
a fi necesară, beneficiile unei astfel de
evacuări trebuie comparate cu pericolele
inerente ale unei asemenea operaţii şi cu
nevoile de asistenţă medicală ale
persoanei respective, dar şi cu personalul
care efectuează salvarea.
Conținutul mesajului de solicitare
de asistenţă medicală
1. numele pacientului, vârsta, genul, naţionalitatea şi
limba
2. respiraţia pacientului, pulsul, temperatura şi
presiunea sângelui.
3. localizarea durerii.
4. natura bolii sau a rănii, incluzând cauzele aparente şi
relatările acestuia.
5. simptome.
6. tipul, ora şi cantitatea de medicamente date
7. timpul scurs de la ultima hrănire a pacientului.
8. posibilitatea pacientului de a mânca, de a bea, de a
merge sau de a fi mişcat.
Conținutul mesajului de solicitare
de asistenţă medicală
9. dacă nava are un medic şef, şi dacă un doctor sau o
altă persoană cu studii medicale se află la bord.
10. dacă o zonă corespunzătoare liberă este disponibilă
pentru operaţiunile de înălţare şi aterizare ale
elicopterului.
11. numele, adresa şi numărul de telefon a
intermediarului navei.
12. ultimul port al transmisiunii, următorul port al
acesteia, un ETA al următorului port al transmisiunii.
13. observaţii opţionale potrivite.
Transmiterea mesajului de
pericol
• Folosind tehnicile DSC (apel selectiv
numeric)
• Folosind tehnicile telex prin radio
• Folosind echipamentul INMARSAT

27
Annex I/MERSAR
Standard format for SITREPS
Short form - to pass urgent essential details when requesting assistance, or to provide
the earliest notice of a casualty.

– TRANSMISSION PRIORITY (Distress/urgency etc.)


– FROM (Originating RCC)
– TO --
– SAR SITREP (NUMBER) (Serial number)
A IDENTITY OF CASUALTY (Name, call-sign, flag state)
B POSITION (Latitude/longitude)
C SITUATION (Type of message e.g. distress/urgency, date/time,nature of
distress/urgency; e.g. fire, collision, medico)
D NUMBER OF PERSONS AT RISK --
E ASSISTANCE REQUIRED --
F CO-ORDINATING RCC -- 28
Annex I/MERSAR
Standard format for SITREPS
Full form - to pass amplifying or updating information during SAR operations the
following additional sections should be used as required:

G DESCRIPTION OF CASUALTY (Physical description, owner/charterer, cargo


carried, passage from/to, life-saving appliances carried, etc.)
H WEATHER ON-SCENE (Wind, sea/swell state, air/sea temperature, visibility,
cloud cover/ceiling, barometric pressure)
J INITIAL ACTIONS TAKEN (By casualty and RCC)
K SEARCH AREA (As planned by RCC)
L CO-ORDINATING INSTRUCTIONS (OSC/CSS designated, units participating,
communications etc.)
M FUTURE PLANS
N ADDITIONAL INFORMA-TION/CONCLUSION (Include time SAR operation
terminated)
29
Notă
1. SITREP pentru aceeași situație ar trebui numerotate
secvențial
2. Primul SITREP poate fi conceput în forma scurtată
3. Când timpul permite primul sitrep SITREP se transmite în
forma completă
4. Alte SITREPs se transmit de câte ori se obțin informații
relevante. Nu este necesară repetiția.
5. Pe parcursul operațiilor SAR se transmit "no change"
SITREPS, la intervale de 3 ore pentru a asigura că nimic nu
a fost ratat
6 După finalizarea operațiunilor se transmite SITREP final
pentru confirmare 30
RECAPITULARE
• Comunicaţii navale în cadrul SAR
• Conținutul mesajului de pericol
• Primirea mesajului de pericol
• Controlul radiocomunicaţiilor în
cadrul SAR
• Formate standard SITRAP

31
QUESTIONS? COMMENTS

32
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
II. ORGANIZAREA şi COORDONAREA
CĂUTĂRII ŞI SALVĂRII PE MARE
4. Acţiunile navei de salvare.

1
AGENDA
• Acţiunile navei de salvare.
• Instalarea/Identificarea coordonatorului
de căutare de la suprafaţă.
• Pregătiri la bordul navelor/aeronavelor
care acordă/primesc asistenţă.
• Planificarea căutării. Planul de căutare.
• Determinarea zonei iniţiale celei mai
probabile pentru căutare
2
Obligaţii şi proceduri la primirea unui
mesaj de pericol
REGULA 10 Cap.V din SOLAS
-trebuie să se îndrepte cu toată viteza
pentru a acorda asistenţă, informându-le
pe acestea, dacă este posibil, de acţiunea
sa.
-în caz de imposibilitate, trebuie să
specifice în JB motivele pentru care nu
se acordă asistenţă.
Obligaţii şi proceduri la primirea unui
mesaj de pericol
REGULA 10 Cap.V din SOLAS
-o navă în pericol are dreptul de a
chema una sau nai multe nave pe care le
consideră cele mai apte să-i acorde
asistenţă (care au răspuns la cererea sa
de asistenţă)
-obligaţia încetează dacă comandantul
a fost informat că asistenţa nu mai este
necesară, sau nu au fost chemaţi în
ajutor.
Confirmarea mesajului de
primejdie în radiotelefonie
• se va face numai după ce a fost informat
comandantul navei despre conţinutul
mesajului.
• în zonele unde sunt comunicaţii sigure cu una
sau mai multe staţii de coastă, se întârzie
confirmarea pentru un scurt interval de
timp, pentru ca recepţia să poată fi
confirmată de către o staţie de coastă.
5
Confirmarea mesajului de
primejdie în radiotelefonie
• în zonele unde comunicaţiile nu sunt sigure cu staţiile
de coastă, iar mesajul de primejdie este transmis de
către o navă, care fără nici un dubiu se află în
vecinătatea sa, trebuie cât mai curând posibil să
confirme recepţia şi totodată să informeze un centru
de coordonare a căutării (RCC)

• înainte de a transmite confirmarea mesajului de


primejdie nava trebuie să se asigure că nu va bruia
emisiile altor staţii mai bine amplasate pentru a acorda
ajutor imediat navei în primejdie

6
Ralierea mesajului de primejdie

Retransmiterea mesajului de pericol


(ralierea) trebuie realizată în următoarele situaţii:

• dacă se constată că o navă aflată în pericol nu


poate emite mesajul de primejdie;
• dacă comandantul navei aflată în pericol
consideră că este necesar un ajutor suplimentar
sau un alt tip de ajutor;

Totodată când o navă va retransmite mesajul


de primejdie obligatoriu, aceasta va indica faptul
că nu ea se află în primejdie.
Coordonarea operaţiunilor SAR

• se va stabili un CSS - o navã/aeronavã specializatã,


dacã cel puţin una este implicatã, sau o navã va
trebui sã-şi asume acest rol (nava cel mai bine dotatã
tehnic).
• stabilirea CSS este preferabil sã se facã înainte de a
se ajunge la locul sinistrului;
• nava care ajunge prima în zona va începe cãutarea/
va acorda asistenţa solicitatã.
Stabilirea C.S.S.
 Desfăşurarea efectivă a operaţiunilor SAR
impune coordonarea între organele şi unităţile
implicate (aeronave, nave, alte facilităţi)
 Metodele de coordonare sunt funcție de
regiunea SAR
 CSS se stabileşte de preferat în ordinea sosirii, prin
înţelegere între navele participante, în funcţie de ETA şi de
posibilităţi, nava trebuind să aibă mijloace de comunicaţie
pe frecvenţele radio 2182kHz şi 156,8 MHz precum şi
500kHz pentru telegrafie.
Funcţiile C.S.S.

- organizarea şi coordonarea operaţiunilor


SAR;
- ţinerea permanenta a legăturii cu o staţie de
radio costieră;

Pe timp de zi va arbora pavilioanele


“FR” iar pe timp de noapte va purta lumini
distincte, pe care le va face cunoscute navelor
angajate în operaţiunea SAR.
Numirea OSC –ului
• RCC/RSC numește OSC, de preferinţă
înainte de a ajunge în zona sinistrului.

• Dacă nu este posibil, unităţile implicate îşi vor


alege un OSC prin acord mutual.

• Sau prima unitate care ajunge la faţa locului


îşi va asuma automat îndatoririle şi
responsabilitatea OSC-ului.
Sarcinile C.S.S.
Atunci când acestea nu sunt îndeplinite de RCC/RSC
- determinarea poziţiei probabile a obiectului
cãutãrii, limita probabilã a erorii poziţiei şi aria de
cãutare;
- să stabilească distanţa între unitãţile implicate
pe durata cãutãrii;
- stabilirea schemelor de cãutare potrivite
pentru navele care participã la operaţiune şi
atribuirea acestor scheme pe grupuri de nave;
- stabilirea navei ce va efectua operaţiunea de
salvare, când obiectul cautat a fost localizat;
Sarcinile C.S.S.
- coordonarea comunicaţiilor;
- să întocmească planul de conducere a
operaţiunilor, ordonat de CSS, prin RCC/RSC;
- modificarea planului ordonat şi comunicarea
acestuia cãtre Centrul de Cautare şi Salvare;
- întocmirea rapoartelor periodice şi
transmiterea lor cãtre Centrul de Cautare şi
Salvare.
Sarcinile C.S.S.
- ţinerea unui jurnal detaliat al acţiunilor
întreprinse;
- să anunţe Centrului de Cautare şi Salvare
privind eliberarea de sarcini unor nave care nu
mai sunt necesare în zonã;
- raportarea situaţiei supravieţuitorilor,
numãrul şi numele acestora, cerând la nevoie
asistenţă suplimentară ca de exemplu evaluări
medicale ale unor accidente grave, precum şi a
navelor pe care au fost ambarcaţi.
RCC - Funcţii
• Poarta întreaga responsabilitatea
pentru îndeplinirea misiunii
• Identifica resursele pentru SAR
• Desemnează On-Scene
Commander.
• Coordonează şi controlează şi
conduce unităţile de Search &
Rescue (SRUs).
• Cooperează sau coordonează alte
RCCs daca este necesar.
Pregătiri la bordul navei de
salvare
• parâme în exteriorul bordurilor pentru facilitarea
acostãrii bărcilor şi plutelor de salvare;
• bigă/cranic pentru a scoate în afara bordului o
platformã sau o plasã pentru ridicarea persoanelor
extenuate sau rănite;
• bandule şi scãri care vor fi aruncate în afara bordului
în zona celei mai joase punţi deschise şi vor fi
desemnate persoanele care vor intra în apã pentru a
asista supravieţuitorii, în caz de necesitate;
16
Pregătiri la bordul navei de
salvare
• o plutã, pentru a uşura transbordarea
supravieţuitorilor, numai dacã situaţia o impune;
• pregãtirea spaţiilor pt. asistenţã medicalã, pregãtirea
tãrgilor, hainelor de schimb uscate, etc;
• mijloacele de comunicaţie necesare;
• va fi pregãtit un aparat de aruncat bandula pentru
stabilirea unei eventuale legãturi cu nava în pericol.

17
Planul SAR
• Fiecare RCC va pregăti în avans
un plan detaliat pentru
dirijarea/conducerea misiunilor
SAR.
– O lista a facilitaţilor SAR
disponibile.
– Organizarea comunicaţiilor.
– Metode de alertare a participanţilor.
– Etapele acţiunii pe care
Coordonatorii Salvării le vor
întreprinde in mod normal
On-Scene Commander
• Desemnat de RCC
• Controlul unitatilor SAR
• Stabileşte comunicarea cu toate facilitatile
SAR din zona
• Hotărăşte in detaliu acţiunile ce vor fi
întreprinse când sunt găsiţi supravieţuitori
sau ramasite/epave.
On-Scene Commander
• Pot fi necesari mai multe OSC
atunci când:
– Este vorba de o arie geografica de
căutare extinsă.
– Este limitată comunicarea între
diviziunile SRU
– SRUs sunt alocate unor alte RCCs
RECAPITULARE
1. Sinistre navale.
2. Organizarea şi coordonarea
operaţiunilor de căutare şi salvare.

21
QUESTIONS? COMMENTS

22
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
II. ORGANIZAREA şi COORDONAREA
CĂUTĂRII ŞI SALVĂRII PE MARE

4. Planul de cautare

1
AGENDA
• Termeni si definitii
• Determinarea zonei iniţiale pentru căutare

2
Termeni utilizaţi în
planificarea operaţiunilor de căutare

• Punctul 0 (Zero Point) – Poziţia cea mai probabilă a


obiectului căutat la un moment dat, luând în
considerare efectul derivei de la momentul când a fost
stabilită poziţia iniţială a sinistrului.
• Derivă (Drift) – Acţiunea rezultantă a componentelor
vânt, curent şi/sau curent de maree, care poate
schimba poziţia obiectului căutat.

3
Termeni utilizaţi în
planificarea operaţiunilor de căutare

• Derivă de vânt (Leeway) – Mişcarea unui obiect


cauzată de împingerea lui prin apă de catre vânturile
locale care actionează asupra suprafeţei lui velice.

• Curent marin (Sea current) – Curent ce acţionează în


mare liberă, cauzat de alţi factori decât vânturile
locale.

4
Termeni utilizaţi în
planificarea operaţiunilor de căutare

• Curent de vânt (Wind current) – Curent de suprafaţă


care acţionează în mare liberă, generat de împingerea
apei marine de suprafaţă de către vânt.

• Datum – pozitia posibila a tintei tinand cont de deriva


posibila a tintei

5
Determinarea zonei iniţiale
pentru căutare

6
Stabilirea unui Datum
• Locul in care s-a produs iniţial accidentul se
numeşte poziţia iniţiala.
• 3 situaţii
– Ultima poziţie cunoscută
– Drumul/ ruta cunoscută
– Zona centrală cunoscută
Liniile de Căutare a Datum-ului
Ruta stabilită

Aria de căutare
1 2

Poziţiile datumului
(corectate cu deriva )

1’
Definirea Ariei de Căutare
Actializarea Datum-ului
• În eforturile maritime SAR, datum-ul va fi periodic
actualizat in timpul cercetărilor (poziţia datum-ului).
Determinarea zonei de acoperire
(sweep width)
• Probabilitatea descoperirii unui obiect in afara zonei de acoperire este
egală cu probabilitatea nedetectării obiectului în interiorul acesteia.
VARIABILELE ZONEI DE ACOPERIRE
• Caracteristicile ţintei
• Vizibilitatea meteorologica
• Gradul mării
• Nebulozitatea
• Viteza de căutare
• Dispozitivele de semnalizare
Determinarea zonei de acoperire
Small Boat SRU (41' UTB)
Visibility (nm)
1 3 5 10 15 20
Person in water 0.3 0.4 0.5 0.5 0.5 0.5
Raft 8 person 1.1 2.5 3.5 4.8 5.7 6.2
Sail Boat 25' 1.1 2.4 3.6 5.7 7.0 8.1
ATP-10(D) Table 6-11g
Raza de căutare vizuală
• Raza de căutare corectată pentru condiţiile de
mediu, viteza de căutare şi gradul de oboseală al
observatorilor.
• Wa x fw x ff x fv = W
– Wa – raza de căutare necorectată
– fw – corecţie de vreme
– ff – corecţie de oboseala
– fv – corecţie de viteaza de căutare
– W – raza de căutare vizuala corectata
Alegerea procedeului de căutare
• Asigurarea căutării uniforme in întreaga arie
selectata.
• Acoperire completă a ariei SAR
• RCC va calcula eficienţa probabilă a ariei de căutare
Abordarea metodei de căutarea
• Deosebit de importanta atunci când:
– Nivelul mării este crescut
– Ţinta are bordul liber jos
– Înălţimea de căutare este joasă
• Orientarea drumurilor de căutare perpendicular pe
val.
Abordarea metodei de căutarea
• Distanțele pot fi adaptate la conditiile de la fata
locului
• Pentru tinte mici CSS va reduce distanta laterala
dintre nave
• Viteza formatiei este maximul vitezei celei mai lente
unitati

Raft Sighted
Factorul de acoperire
• Factorul e acoperire (C) este unitatea de
măsura a eficacităţii sau calităţii căutării.
• C = W/S
– C – Factor de acoperire
– W – Zona de acoperire/ pasa (corectată)
– S – intervalul lateral între două drumuri
adiacente (pase)
Procedee/metode de căutare

• În pătrat crescator
• În sector
• Pe drumuri paralele
• Pe drumul probabil
RECAPITULARE
• Determinarea zonei iniţiale pentru
căutare

20
ÎNTREBĂRI?

21
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
II. ORGANIZAREA şi COORDONAREA
CĂUTĂRII ŞI SALVĂRII PE MARE

5. Scheme de căutare.

1
AGENDA
• Scheme de căutare
• Căutarea vizuală şi cu ajutorul radarului

2
Procedee/metode de căutare

• În pătrat crescator
• În sector
• Pe drumuri paralele
• Pe drumul probabil
Schema de căutare in pătrat
crescător
- (Expanding square search pattern) – potrivită pentru o
singură navă
- căuta dinspre punctul zero spre exterior.

3L
Deriva
L

L
2L
3L

2L
Schema de căutare in sector
- potrivită pentru o singură navă (om la apă, tinta pierduta)
- probab mare de descoperire in apropierea DATUM
- daca ținta nu a fost gasită, se rotește schema cu 30 gr.
dreapta si se continua căutarea

Deriva
Scheme de căutare pe drumuri paralele
(Parallel track search patterns) –folosite de două sau mai
multe nave, toate navele menţin drumuri paralele.

Deriva
7
8
9
10
Schema de căutare pe drumul probabil
SCHEME DE CAUTARE MIXTE

• Schema de cautare coordonată nava-aeronava


• Schema de cautare in formație dedublată
• Schema de cautare coordonată prin radar
• Schema de cautare cu ajutorul parasutelor luminoase
Schema de căutare coordonată
nava-aeronava
Numai când la fata locului exista OSC

13
Schema de căutare în formație
dedublată
• Diferența de viteză între aeronave este mare

14
Schema de căutare coordonată
prin radar
• Se aplică pentru o singură aeronava
• Unitatea de suprafată urmarește aeronava
prin radar

15
Schema de căutare cu parașute
luminoase
• cu o singură unitate de suprafață
– Lansarea se face în vânt
– Lumina maxima când parașuta este deasupra navei

16
Schema de căutare cu parașute
luminoase
• Cu mai multe unitati de suprafață
– Spatiul dintre nave depinde de dimensiunile țintei
– Numarul de parașute funcție de lungimea frontului

17
Metode suplimentare de
căutare
• Căutarea cu ajutorul dispozitivelor
cu unde infraroşii
• Căutarea cu ochelari de noapte NVG

18
Cautarea pe vizibilitate redusa
cu ajutorul radarului

• Realizarea cautarii pe scheme de cautare pe


vizibilitate redusa ridica urmatoarele probleme:
– Necesitatea reducerii intervalului dintre nave in masura
in care siguranta navelor o permite
– Reducerea vitezei de cautare
– Reducerea ariei de cautare
– Cresterea riscului de coliziune

19
RECAPITULARE
• Scheme de căutare
• Căutarea vizuală şi cu ajutorul
radarului

20
ÎNTREBĂRI?

21
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
II. ORGANIZAREA şi COORDONAREA
CĂUTĂRII ŞI SALVĂRII PE MARE

6. Desfăşurarea operaţiunilor SAR

1
AGENDA
• Apropierea de locul sinistrului.
• Sosirea la locul sinistrului.
• Începerea căutării.
• Căutarea.
• Găsirea probelor accidentului.
• Concluziile căutării.

2
Acțiuni imediate
• Confirmarea recepției/retransmiterea
mesajului
• Radiogoniometrarea semnalului
• Transmiterea navei în pericol: identitate,
poziție, viteză, ETA, relevmentul
• Veghe în canalul 16
• Utilizarea permanet a radarului
• Suplimentarea posturilor de veghe 3
Îndreptarea către zona sinistrului
• Se notează pe hartă elementele navelor care
acordă asistență: poziție, ETA, drum, viteză
• Solicită informații complete de la locul
salvării

4
Pregătiri la bordul navei de
salvare
• parâme în exteriorul bordurilor pentru facilitarea
acostãrii bărcilor şi plutelor de salvare;
• bigă/cranic pentru a scoate în afara bordului o
platformã sau o plasã pentru ridicarea persoanelor
extenuate sau rănite;
• bandule şi scãri care vor fi aruncate în afara bordului
în zona celei mai joase punţi deschise şi vor fi
desemnate persoanele care vor intra în apã pentru a
asista supravieţuitorii, în caz de necesitate;
5
Pregătiri la bordul navei de
salvare
• o plutã, pentru a uşura transbordarea
supravieţuitorilor, numai dacã situaţia o impune;
• pregãtirea spaţiilor pt. asistenţã medicalã, pregãtirea
tãrgilor, hainelor de schimb uscate, etc;
• mijloacele de comunicaţie necesare;
• va fi pregãtit un aparat de aruncat bandula pentru
stabilirea unei eventuale legãturi cu nava în pericol.

6
Atribuţiunile CSS
• determinarea poziţiei probabile a obiectului cãutãrii,
limita probabilã a erorii poziţiei şi aria de cãutare;
• stabilirea distanţei ce va fi menţinutã între unitãţile
implicate pe durata cãutãrii;
• stabilirea schemelor de cãutare potrivite pentru
navele care participã la operaţiune şi atribuirea
acestor scheme pe grupuri de nave;
• stabilirea navei potrivite sã efectueze operaţiunea de
salvare, când obiectul cautat a fost localizat;
• coordonarea comunicaţiilor în aria de cãutare; 7
Atribuţiunile CSS
• întocmirea planului de conducere a operaţiunii de
cãutare, ordonat de Centrul de Cautare şi Salvare;
• modificarea planului ordonat funcţie de situaţia la
faţa locului şi comunicarea acestuia cãtre Centrul de
Cautare şi Salvare;
• întocmirea rapoartelor periodice şi transmiterea lor
cãtre Centrul de Cautare şi Salvare (aceste rapoarte
vor include şi informaţii privind starea vremii şi a
mãrii în zonã, acţiunile întreprinse, urmãtoarele
planuri sau recomandãri);
8
• ţinerea unui jurnal detaliat al acţiunilor întreprinse;
Atribuţiunile CSS
• avizarea Centrul de Cautare şi Salvare privind
eliberarea de sarcini a unor nave care nu mai erau
necesare în zonã;
• raportarea numãrului şi numelor supravieţuitorilor
precum şi a navelor pe care au fost ambarcaţi.

9
Apropierea de locul sinistrului(1)
• Veghe pe întreg orizontul
• Interzis a se arunca peste bord orice fel de
resturi pentru a nu confunda cu resturile
sinistrelor
• La sosire se adoptă o schemă de căutare
corespunzătoare
• Zonele cercetate se vor marca pe hartă

10
Apropierea de locul sinistrului (2)
• Folosirea permanentă a radiogoniometrului
• Localizarea transmiterilor EPIRB
• Veghe radar continuă
• Noaptea utilizarea proiectoarelor/alte surse
• Dacă nu a fost stabilit CSS informațiile se
transmit la toate stațiile
• Se asigură vizibilitatea pentru supraviețuitori
11
Asistență acordată de aeronave
SAR
• Echipament
• Plute
• Radiogeamanduri
• Aparate de emisie – recepție
• Facle, fumigene, diferiți coloranți
• Parașute luminoase
• Pompe pentru plute
12
Asistență acordată de elicopter
• Poate fi utilizat pentru a lansa echipamente sau pentru a
salva/evacua persoane
– Raza de acțiune limitată, max 300 Mm
– Riscuri la salvare
• Utilizează pentru evacuare: centură de ridicare, coș, scaun,
plasă, targă
• Puntea navei trebuie marcată/iluminată
• Se iluminează bine catargul, coșul,

13
14
15
16
RECAPITULARE
• Apropierea de locul sinistrului.
• Sosirea la locul sinistrului.
• Începerea căutării.
• Căutarea.
• Găsirea probelor accidentului.
• Concluziile căutării.

17
ÎNTREBĂRI?

18
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
III. SALVAREA SUPRAVIEŢUITORILOR ŞI A
NAVELOR
1. Salvarea supravieţuitorilor

1
AGENDA
• Acţiunile navei aflate în pericol
• Salvarea supravieţuitorilor de nava salvatoare
din mijloacele de salvare.
• Salvarea supravieţuitorilor căzuţi în apă, în
diferite condiţii de vânt, valuri, curenţi,
vizibilitate.

2
Acţiunile navei în pericol
Abandonarea navei
• necesitatea abandonării apare numai în caz de:
– colizuine
– eşuare
– incendiu major
– inundarea rapidă şi simultană a 2 două sau mai multe
compartimente etanşe
– inundarea punţii principale
– depăşirea înclinării maxime admise prin INFORMAŢIA
DE AVARIE 3
Acţiunile navei în pericol
Abandonarea navei
• este hotărâtă numai de comandantul navei:
– Când lupta pentru vitalitate nu dă rezultate şi nava
nu mai poate fi salvată
– Când există riscul iminent al exploziei, răsturnării
sau scufundării.

4
Acţiunile navei în pericol
Abandonarea navei
• poate fi hotărâtă:
– când există pericolul scufundarii într-o perioadă
de timp limitată
– când există riscul unei scufundări rapide
Notă:
În apropierea navei pot exista sau nu mijloace sau
nave de asistenţă (salvare).
5
Acţiuni imediate abandonării navei
• îndepărtarea de navă;
• salvarea supravieţuitorilor;
• verificarea mijlocului de salvare;
• acordarea primului ajutor medical răniţilor grav;
• reducerea derivei;
• transmiterea mesajului de pericol;
• semnalizarea pozitiei.

6
Indepărtarea de navă
• se face cu ajutorul motorului sau prin tragerea la
rame
• se alege un drum spre prova sau pupa în sens invers
inerţiei navei, travers pe vânt şi val (nava derivează
mai repede decât bărcile de salvare)
• dacă zona este poluată/hidrocarburile au luat foc,
mijloacele de salvare trebuie să iasă în cel mai scurt
timp din zonă, mergând travers pe direcţia de
deplasare a hidrocarburilor. 7
Indepărtarea de navă

Mijloacele de salvare, daca starea


vremii permite, este preferabil sâ rămână
împreună ceea ce se poate realiza folosind
barbetele, saulele de remorcaj al plutelor
etc.

8
Salvarea supravieţuitorilor

• bărcile de salvare vor recupera toate persoanele


aflate în apă
• şeful bărcii va informa despre prezenţa nominală a
persoanelor aflate în barca sa
• comandantul /înlocuitorul va confrunta prezenţa din
bărci cu lista de echipaj şi va stabili cu exactitate ce
persoane nu se află în bărci

9
Salvarea supravieţuitorilor
Dacă sunt persoane lipsa, comandantul va dispune ca
bărcile:
• să patruleze în jurul navei (patrularea se va face, mai ales, în
vânt), dacă nava nu a fost stopată, în sens invers inerţiei
navei;
• să se inspecteze plutele de salvare şi celelalte corpuri
plutitoare ;
• să se apropie de navă şi să dea semnale cu fluierul;
• dacă nava nu s-a scufundat şi se apreciază că în următorul
interval de timp aceasta nu se va scufunda - să permită
voluntarilor să urce la bord 10
Verificarea mijlocului de salvare
• inspecţie amănunţită a corpului bărcii şi a
chesoanelor de aer
• dacă /dopurile închid perfect valvulele de drenaj
• dacă obiectele de inventar sunt bine amarate
• bărcile răsturnate vor fi redresate
• se vor recupera obiectele de inventar căzute în apă

11
Verificarea mijlocului de salvare
Pentru redresarea bărcilor cu auto redresare,
echipajul va rămâne pe locuri cu centurile de
siguranţă puse, dacă barca nu se redresează,
echipajul se va deplasa într-un singur bord ţinându-
se de inelele special montate în podea şi se vor
proteja de loviturile posibile din momentul
redresării.

12
Semnalizarea poziţiei
• aparatele radioelectronice
• mijloace sonore şi optice precum
• materiale pirotehnice
• EPIRB și SART
• se vor monta reflectorii radar
• lampa electrică de semnalizare
• proiectorul (10 Mm)
• substanţele fluorescente
• heliograful (20 Mm)
• fluier sau sirenă de barcă
13
Manevra de "om la apă"
• se întâmplă de obicei la manevrele de
intrare şi ieşire in/din porturi, la legarea la
geamandură şi în cazurile când oamenii
trebuie să lucreze în afara bordului

• orice persoană trebuie să anunţe la comandă


imediat ce vede un om căzut în apă,
raportând şi bordul accidentului,"Om la apă
în bordul .........".
14
Manevra de "om la apă"
• cea mai apropiată persoană de locul căderii în apă,
trebuie să arunce în apă un colac de salvare, primul
aflat la îndemână
• un semnalizator cu binoclul va trebui să urmărească
omul căzut în apă, urcându-se în arboradă dacă este
nevoie şi va avea pavilioane de mână pentru ca să
arate bărcii de salvare drumul.

15
Manevra de "om la apă"

• noaptea se aprind două proiectoare cu care se caută


omul căzut şi se menţine fascicolul luminos pe el
• pavilionul de marş se coboară la jumătate şi se ridică
pavilionul de om la apă "O".
• ofiţerul de cart la intrarea în cart trebuie să-şi
conceapă planul de acţiune în cazul unei situaţii de
"om la apă", dacă acest plan nu a fost stabilit
dinainte, de către comandantul navei
16
Principii şi activităţi obligatorii
• Manevrarea navei astfel ca omul căzut în apă să nu
fie prins (aspirat) de elice (stop masina/cirma
banda/masina inapoi)
• Aruncarea în apă a colacului de salvare cu
geamandura combinată
• Se apasă butonul "Man over board" al GPS-ului
• Se dă alarmă pe navă prin sonerie şi voce
• Se anunţă obligatoriu, personal, comandantul navei

17
Principii şi activităţi obligatorii
• Se începe manevra de om la apă ordonată de
comandatul navei, manevră ce se va continua de
către comandant la sosire pe comandă
• Se emit semnale sonore (cu sirena litera O) şi semne
(pavilionul Oscar din CIS)
• Se lansează apelul şi mesajul de urgenţă
• Se întăreşte veghea spre locul accidentului,
urmărindu-se permanent omul din apă.

18
Principii şi activităţi obligatorii
• Se pregătesc barca şi armamentul bărcii de salvare,
pentru lansare la apă i
• Se instalează în bordul de sub vânt plase, scări de
pisică, scări de pilot, parâme plutitoare, colaci cu
saulă, parâme plutitoare cu gaşe etc. pentru situaţia
când se face recuperarea omului cu nava.
• Se manevrează nava astfel ca omul din apă să se afle
sub vântul navei pe timpul recuperării

19
Metode de executare a manevrei
de "om la apă"
a. ACŢIUNE IMEDIATĂ:
– giraţia simplă;
– întoarcerea navei de 230°, 270° sau 310°:
– nava în balast cu vânt şi valuri din prova;
– nava în balast cu vânt şi valuri din travers;
– curba lui Butakov,
– curba lui Williamson, dar va solicita mai mult timp şi va
aduce nava departe, în prova faţă de poziţia iniţială a
producerii evenimentului. 20
Metode de executare a manevrei
de "om la apă"
b. ACŢIUNE ÎNTÂRZIATĂ:
• dubla întoarcere de 180°;
• curba lui Williamson;
• curba lui Scharnow, nu se poate efectua cu eficienţă
până când nu se va stabili perioada de timp dintre
momentul producerii evenimentului şi cel al
începerii manevrei

21
Metode de executare a manevrei
de "om la apă"

c. PERSOANĂ LIPSĂ:
• curba lui Scharnow
• curba lui Williamson, dar distanţa parcursă este mai
mare

22
Recuperarea supravieţuitorilor
• salvarea echipajului unei nave cu ajutorul
bărcilor de salvare presupune:
– să poată lansa la apă barcile de salvare atât pe
vreme bună cât şi pe vreme rea
– armamentul trebuie să fie bine antrenat şi cu
dotarea necesară pentru a putea acorda primul
ajutor celor salvaţi.

23
Recuperarea supravieţuitorilor
• barca nu trebuie să se apropie prea mult de omul din
apă evitându-se astfel pericolul lovirii acestuia şi nu
va fi luat la bord prin prova bărcii
• manevra indicată, este de a lăsa supravieţuitorul sub
vântul bărcii şi de a-i întinde o ramă si a-1 ridica pe
la mijlocul bărcii
• persoanele salvate vor fi ţinute sub traversa bărcii

24
Recuperarea supravieţuitorilor
• poate fi foarte eficient să se remorcheze un
echipament de salvare într-o poziţie cât mai
apropiată.
• pe vreme rea se impune folosirea uleiului
pentru calmarea valurilor.
• un post de ambarcare poate fi amenajat cu
ajutorul unei plute de salvare lăsată la apă.

25
Transbordarea supravieţuitorilor
• Metode de recuperare a supravieţuitorilor
pe mare
– Metoda "în telegraf“
– Metoda "sub vânt“
– Metoda "în vânt"

26
Metoda de recuperare a
supravieţuitorilor "în telegraf"

27
Metoda de recuperare a
supravieţuitorilor "în telegraf"
• supravieţuitorii se transportă de la nava
avariată la nava salvatoare, prin intermediul
unei parâme de legatură, dată sub vânt, la
nava avariată
• Un capăt al parâmei se leagă de barcă, iar
celălalt de nava naufragiată.
• Nava naufragiată trage parâma pănă când
aduce colacul de salvare lângă bord, de care
se prind unul sau mai mulţi naufragiaţi. 28
Metoda de recuperare a
supravieţuitorilor ,,sub vânt”

29
Metoda de recuperare a
supravieţuitorilor ,,sub vânt
• Se foloseşte cand suprafaţa velică a navei
avariate este mai mare decât suprafaţa
velică a navei salvatoare
• Parâma este lasată în calea derivei navei
avariate şi caută să o lase să treacă cu prova
sau pupa în dreptul ei, iar barca stă pe loc cu
prova în vânt şi asteaptă ca nava naufragiată
să fie derivată spre ea
30
Metoda de recuperare a
supravieţuitorilor ,,în vânt”

31
Metoda de recuperare a
supravieţuitorilor ,,în vânt”
• Se foloseşte când suprafaţa velică a navei
naufragiate nu este prea mare şi deci nu este
derivată prea puternic, astfel încat barca de
salvare o poate ajunge şi depaşi.
• Naufragiatii ajung la barca fie sarind in apa
cu centuri de salvare, fie tragandu-se spre
barca cu ajutorul paramei

32
RECAPITULARE
• Salvarea supravieţuitorilor de nava
salvatoare din mijloacele de
salvare.
• Salvarea supravieţuitorilor căzuţi în
apă, în diferite condiţii de vânt,
valuri, curenţi, vizibilitate.

33
ÎNTREBĂRI?

34
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
III. SALVAREA SUPRAVIEŢUITORILOR ŞI A
NAVELOR
2. Salvarea unei nave/aeronave aflate în pericol

1
AGENDA
• Acţiuni pentru acordarea asistenţei de salvare
unei nave aflate în pericol
• Acordarea asistenţei de salvare unei aeronave
aflate în pericol
• Acţiuni întreprinse la nava salvatoare la
primirea mesajului de pericol
• Acordarea asistenţei unui sinistru costier
• Lăsarea la apă a ambarcaţiunilor de salvare
2
ACORDARE ASISTENŢEI UNEI NAVE
AFLATE ÎN PERICOL
Navă care solicită ajutor :
• nu mai poate manevra
• este aşezată între valuri, având oscilaţii puternice
(ruliu), şi o bandă mare în bordul de sub vânt.
• nu poate folosi mijloacele de salvare, acestea fiind în
imposibilitatea de a fi lansate la apă, s-au fiind
avariate.
In majoritatea cazurilor, acordarea ajutorului
depinde numai de nava salvatoare.
3
ACORDARE ASISTENŢEI UNEI NAVE
AFLATE ÎN PERICOL
Pe timpul manevrei de apropiere de nava aflată
în pericol şi care urmează a fi asistată trebuie să se
ţină seama de următorii factori (1):
• la localizarea navei avariate este posibil ca aceasta
să deriveze sub vânt mai repede decât o
ambarcaţiune de salvare, de aceea se concentrează
căutarea în vântul navei avariate;
• o navă cu bord liber redus şi parţial scufundată
derivează mai încet decât o ambarcaţiune de salvare;
4
ACORDARE ASISTENŢEI UNEI NAVE
AFLATE ÎN PERICOL (2):
• o epavă poate deriva făcând un unghi foarte mare cu
direcţia vântului dominant;
• dacă se localizează resturi ale epavei ,
ambarcaţiunile de salvare se vor găsi sub vântul
epavei (de regulă), dar se va căuta şi în vânt;
• se cercetează şi zona în care supravieţuitorii au fost
împinşi de valuri;
• comandantul unei nave ce ia parte la salvare trebuie
să execute toate ordinele primite de C.S.S., prin
mesaje standard. 5
ACORDARE ASISTENŢEI UNEI
NAVE AFLATE ÎN PERICOL

• O navă poate recepţiona diferite semnale de pericol


emise de o navă în primejdie sub formă de:
• semnal de alarmă
• apel de pericol direct sau retransmis
• mesaj retransmis printr-o aeronavă de la un CRS
(staţie radio de la coastă)
• semnal vizual sau acustic emis de nava în pericol.

6
Acţiuni întreprinse la nava salvatoare la
primirea mesajului de pericol
• confirma primirea/retransmite mesajul
• goniometrarea semnalului de pericol
• comunicarea navei în pericol:
– identitatea; poziţia; viteza şi ETA; Ra la nava în pericol;
• va menţine veghe în 500KHz, 2182KHz şi canalul
16 în VHF;
• va folosi radarul neîntrerupt;
• în apropiere de zona sinistrului va organiza veghe
suplimentară pe întreg orizontul
7
Acţiuni întreprinse la nava salvatoare la
primirea mesajului de pericol
• va determina poziţia, drumul, viteza şi ETA
celorlalte nave care acordă asistenţă.
• va căuta să obtina toate informaţiile care o pot ajuta
în operaţiunile de căutare şi salvare:
– identitatea navei în pericol;
– poziţia;
– natura sinistrului şi tipul asistenţei necesare;
– informaţii diverse ca: drumul, viteza, intenţia
comandantului, numărul de persoane, dacă ele se mai află
la bord, felul mărfii şi cantitatea în cazul în care este
periculoasă. 8
Acţiuni întreprinse la nava salvatoare la
primirea mesajului de pericol
Va fi importantă şi obţinerea informaţiilor
referitoare la:
• starea meteo de la locul sinistrului;
• ora abandonului;
• numărul persoanelor rănite;
• numărul de mijloace de salvare lansate.
• dacă radiobalizele EPIRB sau transponderele SART
sunt la bord sau în apă.

9
Acţiuni întreprinse la nava salvatoare la
primirea mesajului de pericol
Când există răniţi se vor lua informaţii
referitoare la aceştia:
• numele, vârsta, sexul, naţionalitatea
• pulsul, temperatura, locul afectat de durere, natura
rănii, simptome
• felul, cantitatea, forma şi momentul administrării
medicamentelor
• abilitatea pacientului de a mânca şi bea
• dacă există facilităţi pentru helicopter.
10
Acordarea asistenţei unui
sinistru costier
Sinistrul costier este evenimentul de
navigaţie produs în limitele apelor costiere la
care unul sau toate următoarele mijloace pot fi
disponibile a participa:
1.Nave
2.Aeronave
3.Helicoptere
4.Facilităţi de salvare cu baza la uscat
11
Acordarea asistenţei unei
aeronave
• aeronavele de regulă se scufundă repede
• nava salvatoare trebuie să răspundă staţiei care a
emis mesajul transmiţând identitatea, poziţia şi
acţiunile pe care le întreprinde;
• daca mesajul este direct de la aeronavă - răspunde şi
retransmite mesajul C.S.S.

12
Acordarea asistenţei unei
aeronave
• nava salvatoare trebuie să dea pilotului următoarele
informaţii:
– direcţia şi forţa vântului
– informaţii despre mare şi vreme
• nava, va naviga paralel cu drumul de amerizare

13
Acordarea asistenţei unei
aeronave
Dacă aeronava amerizează lângă navă, atunci nava
trebuie:
• să transmită relevmente pentru dirijarea aeronavei;
• să transmită semnale care să permită aeronavei să
goniometreze nava;
• ziua să emită fum negru;
• noaptea să aprindă un proiector vertical şi luminile
de pe punte.
14
SALVAREA UNEI AERONAVE
AFLATE ÎN PERICOL
• nava să aibă o barcă gata de lansare, plasele de
căţărare montate;
• supravieţuitorii de la bord pot fi echipaţi cu veste de
salvare şi mijloace de semnalizare.
• Metodele de recuperare, sunt cele apreciate de
comandantul navei.
– de regulă echipajul se catapultează;
– dacă nu s-a catapultat prima operaţiune este scoaterea
pilotului din scaun fără declanşarea mecanismului de
catapultare. 15
Manevra navei pentru
acordarea asistenţei unei nave
Manevra are loc în general pe mare
rea, de aceea, atât pe timpul apropierii
navei cât şi pe timpul manevrării bărcii
de salvare, trebuie dovedită o atenţie şi o
abilitate deosebite, acordarea ajutorului
depinzând în marea majoritate a
cazurilor numai de nava salvatoare.

16
Apropierea
Se poate executa astfel:
- lansarea şi ridicarea bărcii în vântul navei
naufragiate sau avariate
- lansarea şi ridicarea bărcii sub vântul navei
naufragiate sau avariate
- lansarea bărcii la apă în vântul navei avariate şi
ridicarea la bord sub vântul acesteia
- filarea bărcii de salvare din remorcă
- acostarea la nava naufragiată
- acordarea asistenţei direct cu nava 17
Acordarea asistenţei direct cu
nava
• când marea este foarte rea şi nu permite lansarea
bărcii, legătura între cele două nave se face cu
ajutorul bandulei
• nava salvatoare va trebui să fie la o distanţă cât mai
mică faţă de nava naufragiată, ţinându-se cont de
viteza cu care derivează navele

18
Acordarea asistenţei direct cu
nava

19
Acordarea asistenţei direct cu
nava

20
Acordarea asistenţei unui sinistru
costier
• activităţile de salvare se coordonează de către RCC
(Rescue co-ordination centre)
• specificul sinistrului costier - număr de resurse
umane şi tehnice
• daca există supravieţuitori RCC-ul trebuie să
pregătească intervenţia medicală la faţa locului,
venită de la uscat
• staţia locală de coastă CRS poate acţiona ca un
intermediar în astfel de proceduri
21
Acordarea asistenţei direct cu
nava
• dacă nava naufragiată N derivează mai repede decât
nava salvatoare S, se va manevra pentru a se veni
sub vântul N, cu pupa sa pe linia după care
derivează pupa navei N şi se va aştepta ca pupa
acesteia să ajungă la mică distanţă, când se aruncă
bandula
• dacă S derivează mai repede decât N, S va trece în
vântul lui N şi se va lăsa derivată spre N
22
Lăsarea la apă a ambarcaţiunilor
de salvare
Măsuri de siguranţă la manevra de
coborâre/ridicare a ambarcaţiunilor
• operaţiunile se execută la comandă, simultan, lin, fără smucituri şi cu
precizie
• pe timpul ridicării barca să aibă în permanenţă poziţia orizontală
• pe timpul cât se află în barcă, cei doi oameni vor sta pe bancheta pe
mijlocul bărcii şi se vor ţine cu mâinile de atârnători, pentru a se
putea salva în caz de incidente la barcă
• cei doi oameni aflaţi în barcă pe timpul ridicării nu au voie să stea
între palancul prova şi prova bărcii sau între palancul pupa şi pupa
bărcii
• toate comenzile , ordinele şi rapoartele trebuie date numai de cei 23
în
drept
Lansarea automată a ambarcaţiunilor
de salvare
Ambarcaţiunea de salvare complet închisă
• înainte de lansare, conducătorul bărcii să se asigure
că:
– toate intrările, deschiderile şi ventilaţiile sunt
corespunzător închise
– toţi membrii echipajului, sunt aşezaţi pe scaune şi cu
centurile de siguranţă bine legate.
– spaţiul de lansare este liber de obstacole
– va anunţa supravieţuitorii, că în curând va lansa barca
24
Lansarea automată a
ambarcaţiunilor de salvare
• Asiguraţi-vă că toate
legăturile au fost
desfăcute de la gruie şi
barcă înainte de a o
lăsa până la puntea de
ambarcare.

1
25
Lansarea automată a
ambarcaţiunilor de salvare
• Când barca este la
2
puntea de ambarcare,
urcaţi în ea şi ocupaţi-
vă locurile desemnate.

26
Lansarea automată a
ambarcaţiunilor de salvare
• Legaţi centurile
3 de siguranţă
• Când tot personalul
4 este la bord, trageţi de
socarul de control prin
gura superioară,
pentru a începe
lansarea bărcii
27
Lansarea automată a
ambarcaţiunilor de salvare
• Continuaţi să trageţi până
5 ce barca ajunge la cca. 2
metri deasupra apei.
Opriţi coborârea, porniţi
motorul bărcii, reluaţi
coborârea şi încercaţi să
eliberaţi cârligele când
barca este pe o creastă de
val. Eliberaţi socarele şi
manevraţi barca pentru a o
degaja de corpul navei
28
Lansarea automată a
ambarcaţiunilor de salvare
Plutele de salvare automate

• Dispozitivul de eliberare hidrostatic eliberează


chinga de legătura a plutei de salvare

• Pluta, datorită flotabilităţii sale, se ridică spre


suprafaţa apei, saula de declanşare rămânând prin
intermediul unei saule subţire, legată de navă.
29
Lansarea manuală a plutei de
salvare
Abandonarea navei în pluta de
salvare presupune :
- pregătirea
- lansarea
- ambarcarea

30
Lansarea manuală a plutei de
salvare
3

1 2

4 5

31
Lansarea manuală a plutei de
salvare (etape)
• se verifică ca barbeta să fie bine legată la bord;
• se verifică să fie totul liber peste bord şi în afara bordului
• se eliberează chingile de amaraj ale plutei şi se aduce pluta
lângă bordaj, eliberându-se după caz balustrăzile mobile
• se aruncă la apă containerul conţinând pluta de salvare
• se trage de capătul barbetei rămas la bord până când se
declanşează butelia de gaz (umflă pluta în max1 minut)

32
Lansarea manuală a plutei de
salvare (etape)
• se urcă în plută pe scară, socar sau din apă, aruncându-se în
prealabil toate obiectele ascuţite
• se taie barbeta pentru eliberarea plutei de legătura cu nava
• in ape reci se umflă podeaua dublă
• se ventilează bine pluta înaintea închiderii intrării
• se lansează ancora de furtună

33
RECAPITULARE
• Acţiuni pentru acordarea asistenţei de
salvare unei nave aflate în pericol
• Acordarea asistenţei de salvare unei
aeronave aflate în pericol
• Acţiuni întreprinse la nava salvatoare la
primirea mesajului de pericol
• Acordarea asistenţei unui sinistru costier
• Lăsarea la apă a ambarcaţiunilor de
salvare

34
ÎNTREBĂRI?

35
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
III. SALVAREA SUPRAVIEŢUITORILOR ŞI A
NAVELOR
3. Salvarea navei cu incendiu sau avarii la bord

1
AGENDA
• Salvarea navei cu incendiu la bord
• Salvarea navei cu avarii la corp
• Salvarea navei cu avarii la instalaţia de
guvernare
• Salvarea navei cu avarii la instalaţia de
propulsie

2
Salvarea navei cu incendiu la
bord
Hotărâri posibile:
• oprirea navei, dacă vremea este calmă;
• ancorarea;
• coborârea bărcilor de salvare;
• mutarea bărcilor şi plutelor ameninţate de
incendiu;
• chemarea unor nave în ajutor;
• bărcile expuse focului pot fi lăsate la apă şi legate
la pupa.
3
Salvarea navei cu incendiu la
bord

• la o navă la ancoră, se va veni la stingerea


incendiului prin bordul din vânt şi din
sectorul pupa sub un unghi de 300 – 600, etc.
• în port sau radă se execută manevrele cerute
de căpitănie;

4
Salvarea navei cu incendiu la
bord
• după stingerea incendiului nava va fi
manevrată a.î gazele degajate, să fie
eliminate pe calea cea mai scurtă.
• în cazul în care incendiul ia proporţii care
pun în pericol siguranţa navei, se vor lua
măsuri pentru salvarea echipajului;

5
Salvarea navei cu incendiu la
bord
• dacă apare pericolul de explozie şi pierderea de
vieţi omeneşti, aceasta va fi condusă spre o zonă
întinsă şi cu funduri mici unde va fi eşuată
• la navele unde incendiul nu poate fi stins de
echipaj, acesta se refugiază în vânt de regulă la
prova, în care scop ancora se filează din timp la
apă

6
Salvarea navei cu incendiu la
bord
• Se va manevra nava astfel ca flăcările incendiului şi
fumul să fie aduse sub vânt, fără a pune în pericol
bărcile şi plutele de salvare, imprimându-i-se navei
o viteză egală cu cea a vântului, pentru înăbuşirea
focului;

7
Salvarea navei cu avarii la corp
• O navă cu gaură de apă, chiar astupată, nu
mai prezintă aceiaşi siguranţă ca înaintea
apariţiei ei
• efectele negative datorită pătrunderii apei
(bandarea, aprovarea, apuparea),
influenţând negativ calităţile nautice şi
manevriere ale navei, uneori ducând chiar la
răsturnare.
8
Salvarea navei cu avarii la corp
Principalele cauze :
• Coliziunea
• Eşuarea
• Lovituri repetate de valuri
• Dezamararea şi dislocarea unui obiect greu
• Lovirea navei de blocuri de gheaţă
• Vibraţiile şi trepidaţiile
• Exploziile
9
Salvarea navei cu avarii la corp
• redresarea
• mărirea sau micşorarea vitezei pentru
aprovarea sau apuparea navei
• menţinerea navei cu bordul avariat sub vânt
• stoparea/ancorarea navei

10
Salvarea navei cu avarii la corp
• încingerea navei

11
Salvarea navei cu avarii la corp
numai pe timp calm pentru nave mici şi
numai în apropierea porturilor
• două nave de aceiaşi mărime acostează în borduri
• nava avariată este încinsă pe sub chilă (lanţul
ancorelor, parâme metalice)
• parâme date la babale, baloane şi trancheţi
• navele se îndreaptă spre cel mai apropiat port
• viteza celor două nave salvatoare trebuie să fie egală
• cele trei nave pot fie remorcate de o a patra navă
12
Salvarea navei cu avarii la corp
Măsuri pentru evitarea avariilor
• Nava ancorată/legată la geamandură – virarea,
filarea lanţului sau a parâmelor de legare
• Utilizarea apărătorilor (baloane, trancheţi, sau alte
mijloace improvizate)
• Nava în marş în situaţia de pericol de coliziune
iminentă va recurge la varianta cea mai favorabilă
(bord în bord sau prova la pupa)
• Impactul la prova în zona cea mai puţin periculoasă
a compartimentului de coliziune 13
Salvarea navei cu avarii la corp
Măsuri pentru evitarea avariilor
• Eşuarea voită se soldează de cele mai multe ori cu
avarii grave la corp, mai ales când natura fundului şi
condiţiile hidrometeorologice nu sunt favorabile
• Practica a demonstrat că rare sunt cazurile când
după coliziune sau eşuare navele au scăpat fără găuri
de apă, fără avarii la aparatul propulsor sau la
instalaţia de guvernare, cauzele acestora fiind slaba
pregătire marinărească a echipajelor şi erori în
ţinerea corectă şi la zi a navigaţiei.
14
Salvarea navei cu avarii la
instalaţia de guvernare
• Avarierea instalaţiei de guvernare, pune în
pericol foarte mare, siguranţa navei şi a
echipajului şi de aceea navele care au suferit
astfel de avarii grave, trebuie să solicite
asistenţă imediată, în special când sunt în
apropierea coastei sau în zone periculoase
de navigaţie.

15
Salvarea navei cu avarii la
instalaţia de guvernare
Cauzele
• manevre bruşte
• unghiuri mari de cârmă, la viteze mari şi brusc
• scurtcircuit la instalaţia electrică
• spargerea tubulaturii de ulei, la cele hidraulice
• lovirea cârmei de cheu/alte obiecte tari
• punerea navei pe uscat
• prinderea parâmelor la elice
• abordaje produse în sectorul pupa. 16
Salvarea navei cu avarii la
instalaţia de guvernare
Avariile cele mai grave:
• ruperea troţelor sau defectarea transmisiilor;
• ruperea echei;
• ruperea axului cârmei;
• ruperea şi pierderea penei cârmei.

17
Salvarea navei cu avarii la
instalaţia de guvernare
Măsuri la bord
• se iese imediat din formaţie şi se stopează
• într-un loc îngust, se stopează, se pun înapoi, până la
oprirea definitivă a navei, se ancorează;
• se trece pe guvernarea de rezervă;
• în situaţia ruperii troţelor se stopează, se trece la
guvernarea cu eche de mână şi se continuă marşul
cu viteză redusă
18
Salvarea navei cu avarii la
instalaţia de guvernare
Măsuri la bord
• la defecte electrice se trece la guvernarea de rezervă
• la ruperea echei se stopează imediat maşina se
înlocuie
• ax rupt, pana cârmă intactă, după stopare, nava se
ţine cu prova în vânt sau valuri, se aprovează prin
manevrarea de greutăţi şi filarea a ancorelor cu 1-2
chei de lanţ, pentru fixarea de pana cârmei a două
palancuri, care vor ţine loc de troţă
19
Salvarea navei cu avarii la
instalaţia de guvernare
Măsuri la bord
• nava cu două elice, din palancuri pana cârmei la
zero - se guvernează din maşini;
• pana cârmei distrusă sau pierdută, avaria cea mai
grea, se stopează şi se foloseşte drept cârmă orice
mijloc de improvizare, după care se continuă marşul
cu viteză redusă, evitându-se întoarcerile bruşte sau
punerea maşinii la marş înapoi.
20
Cârme improvizate
• remorcarea unei parâme vegetale groase

21
Cârme improvizate
• folosirea unui şcondru lung aşezat transversal pe
axul ei la pupa

22
Cârme improvizate
• remorcarea într-un bord şi în celălalt a doi
şcondrii din lemn

23
Cârme improvizate
• construirea unei cârme improvizată din panouri,
dulapi de lemn împreunaţi sau bocaporţi

24
Cârme improvizate
• construirea unei cârme lestată la partea de jos

25
Cârme improvizate
• folosirea unei bigi navale

26
Cârme improvizate
• - folosirea scării de bord suspendată la pupa navei

27
Cârme improvizate
• folosirea unui bloc format din două la trei butoaie

28
Cârme improvizate
• lăsarea la apă în ambele borduri cu ajutorul
bigilor sau a gruielor de la bărcile de salvare a
unor panouri solide de dimensiuni mari.

29
Salvarea navei cu avarii la
instalaţia de guvernare
• când starea vremii permite, remorcarea la
ureche

30
Salvarea navei cu avarii la
instalaţia de propulsie
• când nava nestăpână pe manevră are avarie
la instalaţiile de guvernare şi la maşini ea va
fi remorcată de o navă la prova, iar în loc de
cârmă va exista o altă navă la pupa

31
RECAPITULARE
• Salvarea navei cu incendiu la
bord
• Salvarea navei cu avarii la corp
• Salvarea navei cu avarii la
instalaţia de guvernare
• Salvarea navei cu avarii la
instalaţia de propulsie

32
ÎNTREBĂRI?

33
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
III. SALVAREA SUPRAVIEŢUITORILOR ŞI A
NAVELOR
4. Salvarea navei eşuate

1
AGENDA
• Salvarea navei eşuate.
• Salvarea echipajului unei nave eşuate.
• Acţiunile navei pentru dezeşuare.
• Dezeşuarea cu mijloace proprii.
• Dezeşuarea cu ajutorul altor nave şi mijloace

2
Salvarea navei eşuate
eşuare - aşezarea unei nave pe
fundul apei, într-un loc cu adâncime
mai mică decât pescajul navei şi poate
fi:
• forţată de împrejurări
• voită

3
Situaţiile de eşuare a navei
• navigaţia în zone de coastă fără luarea de măsuri de
siguranţă
• neglijarea informaţiile din avizele pentru navigatori
• navigaţie şi manevra navei neştiinţific, abuzându-se
de flerul marinăresc
• condiţii hidrometeorologice grele şi avarii la
instalaţia de guvernare/aparatul propulsor
• în zone cu gheţuri nava poate fi prinsă şi eşuată

4
Fazele eșuării

• Pericolul este vizibil şi timpul permite


înlăturarea lui
• Se observă pericolul dar distanţa mică
nu permite evitarea
• Eşuarea se observă după ce nava a atins
fundul apei şi s-a oprit.

5
Factori externi şi interni
• distanţa până la obstacol
• viteza mare a navei în zone necunoscute,
sau cunoscute ca dificile
• calităţile manevriere ale navei
• condiţiile hidrometeorologice
• pregătirea echipajului conform rolului de
vitalitate
6
Măsuri pentru evitarea eșuării
• reducerea vitezei până la limita de guvernare
• întărirea observării
• determinarea exactă a punctului navei
• filarea ancorei la apă cu o lungime de lanţ puţin mai
mare decât pescajul navei
• executarea de sondaje în jurul navei cu barca sau
şalupa
• punerea maşinii pe marş înapoi
• ancorarea navei, pentru stoparea înaintării şi
anularea inerţiei 7
Măsuri pentru evitarea eșuării
• pericolul eşuării cu pupa, se va fundarisi ancora din
bordul ameninţat şi se va acţiona cârma în acelaşi
bord, prova orientându-se astfel către uscat, iar pupa
către larg
• schimbarea rapidă de drum
• adâncimi mici în prova, nu se vor executa giraţii, se
va ieşi din zona punând maşina înapoi
• adâncimi mici în prova, vânturi şi valuri din pupa, se
va fundarisi şi ancora din pupa

8
Măsuri imediat după eşuare
• inspecţie vizuală
• se stabileşte dacă există gaură de apă sau alte avarii
• se caută să se astupe găurile de apă
• închidere etanşă a compartimentului şi de întărire a
pereţilor transversali
• se vor închide porţile etanşe
• se face o schiţă a sondajelor din jurul navei,
stabilind natura fundului, dacă elicea este liberă şi
care ar fi direcţia cea mai convenabilă de ieşire
• se stabileşte locul de contact 9
Măsuri imediat după eşuare
• se vor concentra acţiunile pt eliminarea cauzei care a
produs necesitatea luării deciziei de eşuare
• se determină forţa şi direcţia vântului
vânt dinspre obstacol - nivelul apei este mai mic
decât cel normal şi invers.
• zone cu maree, se calculează nivelul mareei pentru
perioada următoare
• dacă asistenţa din exterior nu este posibilă, acţiunea
maree/vânt/val poate afecta mai grav - se
recomandată ţinerea navei eşuată cât mai ferm 10
Măsuri imediat după eşuare
• operaţiunea transbordării mărfurilor,
realizată astfel încât să se limiteze
mişcarea navei şi să se prevină fie
punerea mai gravă pe uscat, fie
agravarea avariei.
• nava se poate balasta pe măsură ce
marfa se descarcă

11
SALVAREA ECHIPAJULUI
UNEI NAVE EŞUATE
Metode:
• cu bărcile de la bord
• cu bărci speciale de salvare, de la uscat
• cu ambarcaţiunile navelor ce au sosit în ajutorul
navei eşuate
• cu ajutorul helicopterelor specializate
• cu ajutorul unei instalaţii improvizate de “dute-
vino”, între navă şi coastă, sau între nava eşuată şi
nava salvatoare
12
Instalaţie improvizată de “dute-vino”
• macara garnisită cu un curent, sac în formă de
pantalon
• Semnalizare:
– nava eşuată pavilion/lumină albastră
– de la uscat sau nava salvatoare pavilion/lumină roşie

13
MANEVRA NAVEI PENTRU
DEZEŞUARE
Informaţii necesare:
• maree şi curenţi
• starea vremii, vântul, starea mării, hula, prognoza
• natura fundului
• adâncimea apei în jurul navei
• rezerva de flotabilitate necesară pentru dezeşuare
• starea navei şi valorile forţelor care acţionează
asupra ei 14
Stabilitatea navei eşuate
• navă eşuată nu mai poate fi considerată ca un corp
ce plutea liber
• apare o a treia forţă de reacţiune a fundului (R)
• punctului de aplicaţie se determină citind pescajele
şi unghiul de înclinare transversală θ şi poate fi
considerată egală cu greutatea unei încărcături ce a
fost scoasă de la bord

15
Dezeşuarea cu mijloace proprii
În situaţia unei eşuări uşoare
• întrebuinţarea maşinilor proprii;
• înclinarea navei;
• schimbarea asietei navei;
• întrebuinţarea ancorelor;
• formarea de valuri;
• folosirea mareelor înalte.
16
Dezeşuarea cu mijloace proprii
În situaţia unei eşuări grele
• reducerea deplasamentului navei şi deci
la micşorarea pescajului prin descărcare
de greutăţi

17
Dezeşuarea cu ajutorul altor
nave
• nava eşuată trebuie să execute o schiţă a adâncimilor
din jurul navei
• dezeşuarea navei cu ajutorul altor nave este o
manevră de remorcaj
• important de cunoscut natura fundului
• tipul materialului navei
• spaţiul liber pentru manevră
• remorca (lungimea, întinderea)

18
RECAPITULARE
• Salvarea navei eşuate.
• Salvarea echipajului unei nave
eşuate.
• Acţiunile navei pentru
dezeşuare.
• Dezeşuarea cu mijloace proprii.
• Dezeşuarea cu ajutorul altor
nave şi mijloace
19
ÎNTREBĂRI?

20
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
III. SALVAREA SUPRAVIEŢUITORILOR ŞI A
NAVELOR
5. Salvarea navei după coliziune

1
AGENDA
• Generalități
• Măsuri după coliziune
• Stabilitatea navei după coliziune

2
Coliziunea navei
Def.
..lovirea cu o altă nava sau cu un
obstacol datorită unei greşeli de navigaţie
sau insuficientelor măsuri luate pentru
evitarea unui abordaj.

3
Gravitatea coliziunii
• Se stabilește funcţie de condiţia navei sau a
navelor în urma abordajului.
După coliziune, acţiunile imediate, vor
trebui să determine:
- starea, în care se află nava proprie/nava
colizionată
- dacă există pericolul pierderii de vieţi
omeneşti/a navei/navelor, sau pierderii şi
avarierii mărfurilor de la bord.
4
Măsuri după coliziune
• constatarea exactă a tuturor avariilor şi a volumului
lor, specificându-se totul într-un proces verbal de
constatare.
• Măsurile ce se iau diferă de la caz la caz, în funcţie
de:
– compartimentajul navei
– locul şi mărimea găurii de apă
– depărtarea de porturi sau adăposturi
– starea timpului şi de mijloacele de care se dispune.
5
Măsuri după coliziune
• se determină pericolul de
explozie/incendiu la bord;

• se evită orice manevră dacă navele au


rămas blocate, până la observarea şi
determinarea cu precizie a poziţiei
eventualelor găuri de apă şi dacă o
eventuală despărţire a celor două corpuri
ar pune în pericol navele;
6
Măsuri după coliziune

• se dau mesaje corespunzătoare situaţiei pentru


a cere de la caz la caz ajutor, asistenţă sau
pentru a avertiza navele din zonă

• se închid sau se controlează închiderea


porţilor etanşe;

7
Măsuri după coliziune
• se inspectează vizual opera moartă pentru
stabilirea avariilor;
• se fac sonde la toate tancurile de balast,
santine, magazii pentru determinarea
avariilor la opera vie;
• se inspectează vizual magaziile de marfă,
compartimentul maşină, alte comp. pentru
depistarea eventualelor fisuri sau găuri de
apă;
8
Măsuri după coliziune
• se stabilesc mijloace de comunicare cu nava
colizionată pentru identificare şi pentru stabilirea de
comun acord a manevrelor următoare;

Se va evita pe cât posibil coliziunea cu prova,


nava lovită cu prova va trebui să se oprească imediat
pe loc, pentru a evita ruperea bordajului, lovirea cu
bordul produce în general avarii mai uşoare.

9
Măsuri după coliziune

• dacă nava proprie este în siguranţă, se va da


tot ajutorul celeilalte nave, în caz că a
suferit avarii mai grave.

10
Măsuri după coliziune
• în apropierea coastei, dacă gaura de apă este mare şi
există pericolul scufundării sau răsturnării, este
indicat ca nava să fie pusă pe uscat
• în apropierea coastei, dacă este posibilă readucerea
navei în stare de plutire, se transportă o ancoră spre
larg, pentru a asigura nava împotriva derivei de vânt.

11
Stabilitatea navei după coliziune
În general coliziunea produce avarii la
corpul navei, care generează găuri de apă.
Apa ambarcată prin aceste găuri poate,
provoca următoarele situaţii la bord:
a). Bandarea
b). Apuparea/aprovarea
c). Creşterea uniformă a pescajului

12
Stabilitatea navei după coliziune
• Consecinţele schimbării liniei de plutire,
sunt reducerea flotabilităţii şi a stabilităţii
navei şi reducerea calităţilor manevriere ale
navei.

13
Stabilitatea navei după coliziune
• izolarea compartimentului
• manevra navei pt. a permite ducerea luptei de
vitalitate şi menţinerea navei într-o alură, care să
limiteze pătrunderea apei, sau...
• manevra combustibilului, a apei şi greutăţilor de la
bord, sau..
• umplerea tancurilor de balast goale, situate diametral
opus

14
MĂSURI JURIDICE ÎN CAZ DE COLIZIUNE

• Comandantul va stabili dacă este sau nu în pericol şi


apoi se va informa asupra situaţiei celeilalte nave,
având obligaţia de a întrebuinţa toate mijloacele de
salvare a navei lovite, echipajului şi pasagerilor.
• Comandantul va informa imediat conducerea firmei
arătând numele şi naţionalitatea navei cu care a avut
loc coliziunea, locul şi amploarea avariilor fiecărei
nave.

15
MĂSURI JURIDICE ÎN CAZ DE
COLIZIUNE
• În primul port de escală comandantul va depune
raportul său, cu ilustrarea detaliată a împrejurărilor
coliziunii şi va solicita expertiză, constatarea
avariilor şi evaluarea daunelor.

• Dacă coliziunea s-a produs în port se va depune


raportul de avarie autorităţii competente din port.

16
MĂSURI JURIDICE ÎN CAZ DE
COLIZIUNE

• În cazul culpei navei proprii, se vor cere


instrucţiuni de la armator, arătându-se
forma şi valoarea garanţiei pretinse.

• Comandantul va apela la sprijinul organului


consular pentru a media litigiul.

17
MĂSURI JURIDICE ÎN CAZ DE COLIZIUNE

• comandantul, va depune la armator copii de pe JB,


cu un raport detaliat şi schiţele poziţiilor navelor în
diverse situaţii.
• foarte important, ca în JB şi în JM să fie consemnată
cu foarte mare atenţie, desfăşurarea evenimentelor
(comenzi, luminile sau semnele purtate, semnale
date, starea timpului, a mării, vizibilitatea, viteza
navei, schimbările de drum, ora la care s-a văzut
nava, poziţia navei, vântul, curentul, etc.).
• Se va acorda o importanţă deosebită, modului cum
18
au fost respectate prevederile COLREG.
RECAPITULARE
• Generalități
• Măsuri după coliziune
• Stabilitatea navei după
coliziune
• Masuri juridice în caz de
coliziune

19
ÎNTREBĂRI?

20
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
IV. SALVAREA PASAGERILOR. ACŢIUNI
SPECIFICE LA BORDUL NAVELOR DE
PASAGERI
4. Abandonarea navelor de pasageri.

1
AGENDA
• Pericole pentru supravieţuitori
• Acordarea primului ajutor medical
răniţilor

2
Pericole pentru supravieţuitori
Înecul
• purtaţi permanent vesta de salvare;
• nu va dezbrăcaţi şi nu va descălţaţi;
• protejaţi-vă capul;
• strângeţi-vă bine îmbrăcămintea la gât, la
încheietura mâinilor şi la glezne;
• staţi cu spatele în vânt /val;
• mişcaţi-vă cât mai puţin posibil
• înlănţuiţi-vă cu braţele, dar nu vă legaţi 3
Pericole pentru supravieţuitori
Hipotermia
• închideţi complet ambarcaţiunea;
• umflaţi dublu-fundul acestora;
• protejaţi-vă cu cât mai multe haine/pături;
• hainele ude nu izolează corpul;
• utilizaţi mijloacele de protecţie termică;
• încălziţi-vă reciproc;
• faceţi exerciţii simple;
• supravegheaţi-vă reciproc; 4
Pericole pentru supravieţuitori
Deshidratarea
• nu se distribuie nimănui apa în primele 24 de
ore (exceptie copii, raniti;
• după 24 h 0,5 l/zi (la răsărit, amiază, apus)
• nu beţi niciodată apa de mare/urina/sânge,
sarea ucide mai repede decât setea;
• colectaţi cât mai multă apă de ploaie;
• consumati înainte apa din surse alternative
• nu consumaţi alcool; 5
Pericole pentru supravieţuitori
Inaniţia
• în primele 24 de ore nu se distribuie alimente;
• după 24 de ore se distribuie raţia de hrană, în
trei porţii zilnice, odată cu distribuirea apei
potabile;
• consumaţi peşte, broaşte ţestoase sau păsări,
numai dacă aveţi rezerve suplimentare de apă
potabilă, în exces (minim 1 litru pe zi, pentru
fiecare persoană).
6
Pericole pentru supravieţuitori
Alte pericole:
• degerarea, insolaţia, arsurile solare, rechinii,
răul de mare, constipaţia, retenţia urinei,
cârceii, poluare sau incendiu la suprafaţa
mării, incendiu la bordul ambarcaţiunii de
supravieţuire

7
Acordarea primului ajutor

• folosiţi mijloacele de protecţie termică;


• stoparea hemoragiilor;
• înlăturaţi protezele dentare sau ochelarii
persoanelor inconştiente;
• efectuaţi resuscitare cardio-respiratorie;
• trataţi fracturile, plăgile etc, utilizând trusa
de prim ajutor medical.
8
Şocul traumatic

• se combate prin reducerea influenţei


cauzelor ce l-au produs (hemoragii,
imobilizarea fracturilor, pansarea plăgilor,
etc.) şi calmarea durerilor.

9
Hipotermie
– resuscitarea cardio – respiratorie pt. persoanele fără
cunoştinţă sau în comă cu respiraţia oprită;
– încălzirea celui în cauză între alte două persoane pt.
persoanele fără cunoştinţă, dar cu respiraţie/fără
mobilitate;
• În ambele cazuri de inconştienţă, se controlează
căile buco – respiratorii, se iau măsuri de curăţare a
lor şi deblocare a maxilarelor şi de tragere a limbii
înainte.
• În toate cazurile sunt interzise frecţionarea şi
masajul. 10
Arsurile
• Arsurile de gradul II - spălare cu apă oxigenată sau
de mare, se extrag, dacă există corpuri străine, se
evită spargerea flictenelor, se dezinfectează rana, se
aplică comprese sterile cu pansament uşor, se pot
administra calmante.
• Arsurile de gradul III -spălări cu apă oxigenată, se
extrag, dacă există corpuri străine, se evită spargerea
flictenelor, se dezinfectează rana, se aplică
pansamente sterile mari, acoperite cu faşe, pentru a
evita orice infecţie, se administrează calmante.
11
Hemoragiile

• Vor fi oprite prin compresia vaselor


sanguine cu degetele sau folosind garoul.
Dacă este aplicat garoul, acesta nu va fi
ţinut mai mult de 1 oră, eventual va fi
desfăcut temporar la fiecare 15 minute.

12
Intoxicaţie cu hidrocarburi
• acestea trebuie eliminate rapid prin vomă.
• ochii afectaţi trebuiesc curăţaţi cu bucăţi de
bandaj şi protejaţi de lumina solară.

13
Fracturi

• Membrul se fixează între atele, iar în cazul


altor părţi ale corpului, se protejează cu
vată.
• Degetele rămân descoperite şi
supravegheate continuu pentru a observa la
timp schimbarea culorii pielii datorită
compresiunii sau leziunii vaselor de sânge.
• se vor administra calmante.
14
Entorse

• (deranjarea ligamentelor) se vor aplica


pansamente umede compresive, cu
interzicerea mişcărilor.

15
Luxaţii

• (desfacerea articulaţiilor), se va proceda la


imobilizarea articulaţiei respective între
atele, un picior – de celălalt picior, mâna –
de corp, interzicându-se mişcările.

16
Răniri

• Rana va fi curăţată de corpuri străine, după


care va fi dezinfectată, inclusiv pielea din
jur, după care se vor aplica comprese sterile
şi pansamente.
• Pansamentul poate fi menţinut aproximativ
patru zile.

17
Îngheţul
• se fac băi cu apă la o temperatură mai mică de 20o
C, masaj uşor, evitând în special frecarea pielii (mai
ales în caz de flictene) şi a scărpinatului.
• Peste flictene se pot pune comprese sterile pentru a
evita infectarea.
• Vindecarea durează 1 – 2 săptămâni.

18
Degerăturile
• se aşează persoana respectivă la adăpost
într-un loc călduţ (lângă motor), învelit
bine, timp de câteva ore;
• se fac frecţionări uşoare cu alcool sau
vaselină;
• se vor evita frecţionările puternice, băile
calde, expunerea la căldură mare.

19
Insolaţia
• Persoana insolată se culcă pe spate într-un loc aerisit
şi răcoros (la umbră), cu capul mai jos decât restul
corpului, va fi stropită cu apă rece şi, în caz de leşin,
lovită uşor cu palmele pe obraz, dându-i-se să
respire esenţe puternic volatile, la nevoie, i se va
face masaj cardiac şi respiraţie artificială.
• După ce îşi revine, trebuie să rămână în poziţia
culcat încă 15 minute.

20
Leşinul
• Persoana leşinată se culcă pe spate într-un loc aerisit
şi răcoros (la umbră), cu capul mai jos decât restul
corpului, va fi stropită cu apă rece şi, în caz de leşin,
lovită uşor cu palmele pe obraz, dându-i-se să
respire esenţe puternic volatile, la nevoie, i se va
face masaj cardiac şi respiraţie artificială.
• După ce îşi revine, trebuie să rămână în poziţia
culcat încă 15 minute.

21
RECAPITULARE
• Pericole pentru supravieţuitori.
• Acordarea primului ajutor medical
răniţilor grav.

22
ÎNTREBĂRI?

23
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
IV. SALVAREA PASAGERILOR. ACŢIUNI
SPECIFICE LA BORDUL NAVELOR DE
PASAGERI
1. Nave de pasageri

1
AGENDA
• Nave de pasageri.
• Limite constructive şi operaţionale specifice.
• Normative SOLAS impuse pentru dotarea
navelor de pasageri.

2
SOLAS /Cap 2
Regula 7
Prescripţii speciale privind compartimentarea
navelor de pasageri

Regula 8
Stabilitatea navelor de pasageri după avarie

3
SOLAS /Cap 2
Regula 8-1
Stabilitatea navelor de pasageri şi ro-ro după
avarie

Regula 8-2
Cerinţe speciale pentru navele de pasageri şi
ro-ro, care transportă 400 de persoane sau
mai mult
4
SOLAS /Cap 2
Regula 9
Balastarea navelor de pasageri

Regula 10
Pereţi de la extremităţi şi pereţi care
limitează spaţiul de maşini, tunelurile
liniilor de arbori, etc, la navele de pasageri
5
SOLAS /Cap 2
• Regula 12
• Dublu-funduri la navele de pasageri

6
• Regula 13
• Determinarea, marcarea şi înregistrarea
liniilor de încărcare de compartimentare
la navele de pasageri

7
SOLAS /Cap 2
Regula 17
Deschideri în bordajul exteriorul navelor de
pasageri sub linia de supraimersiune
Regula 20
• Etanşeitatea navelor de pasageri deasupra
liniei de supraimersiune

8
SOLAS /Cap 2
Regula 24
Marcarea, manevrarea periodică şi
inspectarea uşilor etanşe etc. la navele de
pasageri

Regula 25
Menţiuni în jurnalul de bord al navelor de
pasageri
9
RECAPITULARE
• Nave de pasageri.
• Limite constructive şi
operaţionale specifice.
• Normative SOLAS impuse
pentru dotarea navelor de
pasageri.

10
ÎNTREBĂRI?

11
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
IV. SALVAREA PASAGERILOR. ACŢIUNI
SPECIFICE LA BORDUL NAVELOR DE
PASAGERI
2. Nave tip Ro-Ro.

1
AGENDA
• Nave tip ro-ro.
• Instruirea privind siguranţa pasagerilor, a mărfii şi a
navei.
• Siguranţa pasagerilor pe timpul încărcării-
descărcării autovehicolelor, operării rampelor şi a
punţilor mobile.
• Siguranţa pasagerilor în situaţia transportului de
mărfuri periculoase.
• Controlul compartimentelor destinate vehiculelor.
2
SOLAS / CAP 2
Regula 8-1
Stabilitatea navelor de pasageri şi ro-ro după
avarie

Regula 8-2
Cerinţe speciale pentru navele de pasageri şi
ro-ro, care transportă 400 de persoane sau
mai mult
3
SOLAS / CAP 2
Regula 16
Nave de pasageri care transportă
autovehicule de marfa şi personalul care le
însoţeşte
Regula 20-2
Etanşeitatea de la puntea ro-ro (puntea
pereţilor etanşi) la încăperile situate
dedesubt
4
SOLAS / CAP 2
Regula 20-3
Accesul la punţile ro-ro

Regula 20-4
închiderea pereţilor de pe puntea ro-ro

5
RECAPITULARE
• Nave tip ro-ro.
• Instruirea privind siguranţa pasagerilor, a
mărfii şi a navei.
• Siguranţa pasagerilor pe timpul
încărcării-descărcării autovehicolelor,
operării rampelor şi a punţilor mobile.
• Siguranţa pasagerilor în situaţia
transportului de mărfuri periculoase.
• Controlul compartimentelor destinate
vehiculelor.

6
ÎNTREBĂRI?

7
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
IV. SALVAREA PASAGERILOR. ACŢIUNI
SPECIFICE LA BORDUL NAVELOR DE
PASAGERI
5. Evacuarea navei cu elicoperul.

1
AGENDA
• Siguranţa pasagerilor pe timpul evacuării navei cu
elicopterul.
• Măsuri de siguranţă pe timpul urcării în elicopter.
• Pregătirea navei pentru evacuarea personalului cu
elicopterul.
• Pregătirea individuală pentru evacuarea cu
elicoperul.

2
Salvarea supravieţuitorilor cu
elicopterul
• de pe o navă în curs de abandonare
– între helicopter şi nava avariată se va realiza o legătură
radio directă sau se vor stabili legături radio prin
intermediul unei staţii de radio coastă.
Măsuri
- persoana care se pregăteşte pentru urcare în helicopter
îşi va controla şi aranja îmbrăcămintea
- persoana care urcă în helicopter va fi ajutată de o altă
persoană
3
Salvarea supravieţuitorilor cu
elicopterul
de pe o navă în curs de abandonare
Pentru semnalizarea pilotului se pot folosi următoarele
semne:
- pentru a indica NU RIDICA – braţele întinse orizontal,
pumnii strânşi, degetele mari în jos.
- pentru a indica RIDICĂ – braţele întinse deasupra
orizontului, pumnii strânşi, degetele mari în sus;
- ordinea de urcare în helicopter este: copiii, femeile,
răniţii, bolnavii, bătrânii, pasagerii bărbaţi, echipajul
4
navei
Salvarea supravieţuitorilor cu
elicopterul
Capătul cablului de ridicare este
prevăzut cu unul din următoarele mijloace:
• centura de ridicare;
• coş de salvare;
• plasă de salvare;
• targă de salvare;
• scaun de salvare;
5
Salvarea supravieţuitorilor cu
elicopterul
b. Salvarea
supravieţuitorilor cu
helicopterul din
mijloacele de salvare
sau din apă
• în cazul evacuării
persoanelor din plutele de
salvare, este recomandat ca
acestea să rămână în centrul
plutei până când ridicarea
lor rămâne iminentă. 6
Salvarea supravieţuitorilor cu
elicopterul
b. Salvarea supravieţuitorilor cu
helicopterul din mijloacele de
salvare sau din apă
• cât timp elicopterul se află
deasupra, personalul din
bărcile de salvare se vor
dispune spre extremităţi şi
borduri, pentru a mări
stabilitatea bărcii şi a degaja
centrul bărcii pentru acţiunile
de ridicare;

7
Salvarea supravieţuitorilor cu helicopterul
din din apă
Centură de ridicare
Coş de salvare
Targă de salvare
Scaun de salvare
RECAPITULARE
• Siguranţa pasagerilor pe timpul evacuării
navei cu elicopterul.
• Măsuri de siguranţă pe timpul urcării în
elicopter.
• Pregătirea navei pentru evacuarea
personalului cu elicopterul.
• Pregătirea individuală pentru evacuarea
cu elicoperul.

14
ÎNTREBĂRI?

15
DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI
TRANSPORT NAVAL

CĂUTARE SI
SALVARE PE MARE
IV. SALVAREA PASAGERILOR. ACŢIUNI
SPECIFICE LA BORDUL NAVELOR DE
PASAGERI
3. Abandonarea navelor de pasageri (1)

1
AGENDA
• Manualul de instruire pentru situaţii de urgenţă.
• Abandonarea navei – situaţii, activităţi şi măsuri,
semnale de alarmă, exerciţii, și antrenamente.
• Instruirea privind dirijarea pasagerilor, în cazul
evacuării navei.
• Măsuri specifice pentru evacuarea persoanelor care
necesită asistenţă specială.
• Organizarea căutării în spaţiile de locuit.

2
Indatoririle echipajului fatã de
pasageri
• Convenþia SOLAS precizeazã cã rolul de
apel trebuie sã indice obligaþiile atribuite
membrilor echipajului privind pasagerii, în
caz de urgentã.

3
Indatoririle echipajului fatã de pasageri

• avertizarea pasagerilor;
• Ÿ
verificarea cã ei poartã îmbrãcãminte
corespunzãtoare și cã și-au pus corect vesta de
salvare;
• Ÿ
adunarea pasagerilor la locurile de adunare;
• Ÿmenținerea ordinii pe culoare și scari și
supravegherea pretutindeni a deplasãrii pasagerilor;
• Ÿ
verificarea cã ambarcațiunile de salvare au fost
dotate cu pãturi.
4
Abandonul navei - complicatii
La efectuarea exercițiilor și antrenamentelor de
rol de abandon se va avea în vederea pregãtirea
echipajului și pentru situații cum ar fi:
• Ambarcațiuni de salvare ce nu pot fi lansate
• Absența luminii;
• Absența personalului desemnat sã efectueze lansarea
ambarcațiunilor.

5
RECAPITULARE
• Manualul de instruire pentru situaţii de
urgenţă.
• Abandonarea navei – situaţii, activităţi şi
măsuri, semnale de alarmă, exerciţii, și
antrenamente.
• Instruirea privind dirijarea pasagerilor, în
cazul evacuării navei.
• Măsuri specifice pentru evacuarea
persoanelor care necesită asistenţă
specială.
• Organizarea căutării în spaţiile de locuit.
6
ÎNTREBĂRI?