Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE “GRIGORE T.

POPA”
FACULTATEA DE BIOINGINERIE MEDICALA
DISCIPLINA BIOMATERIALE II (POLIMERI SINTETICI)

SINTEZA ȘI CARACTERIZAREA UNUI HIDROGEL POLIMERIC INTELIGENT

Scopul lucrării

Scopul lucrării constă în însușirea metodei de sinteză a unui hidrogel polimeric


inteligent capabil să absoarbă volume mari de apă sau fluide biologice, în vederea exploatării
acestor caracteristici la realizarea unui biomaterial pentru ingineria tisulară, sistem ce poate
îngloba și elibera în mod controlat compuși biologici activi.
În cadrul lucrării de laborator se va obține un biomaterial compozit de tip intercuplat,
pe bază de copolimer stiren - anhidridă maleică (SAM) și gelatină și se vor evalua
caracteristicile acestui biomaterial din punct de vedere al interacțiunii cu soluții apoase, prin
determinarea gradului de umflare.

Considerații teoretice

Se definește ca material "inteligent", orice material constituit din substanțe micro


și/sau macromoleculare care raspunde printr-o modificare intensă a uneia sau mai multor
proprietăți pe care le posedă, la variații mici ale stimulilor fizici, chimici sau biologici care
acționează asupra lor. În categoria materialelor inteligente sunt incluse și materialele
superabsorbante.
Un material este considerant superabsorbant dacă satisface procesul și relația:
Solid + H 2 O -------> Gel

mapa din gel ≥ 2000 * msolid

Conferirea superabsorbției unui material polimeric se face combinând conceptele de


hidrofilie și configurație tridimensională. Cele mai multe produse superabsorbante sunt

1
materiale compozite intercuplate constituite fie numai din componente macromoleculare
sintetice, fie sintetice în combinație cu cele naturale.
Datorită hidrofiliei ridicate şi a asemănării din punct de vedere morfo-structural cu
matricea extracelulară a celulelor, hidrogelurile sunt utilizate în ingineria ţesuturilor moi (Fig
1). Hidrogelurile sunt formate din reţele polimerice tridimensionale reticulate prin metode
fizice, chimice sau biologice, care au capacitatea de a se umfla în prezenţa mediilor apoase de
natură biologică şi de a reţine fluide, proprietate care le conferă flexibilitate şi proprietăţi
mecanice similare cu cele ale matricei extracelulare native.

Fig. 1. Hidrogeluri pentru ingineria tisulară


Pentru sinteza hidrogelului s-a ales metoda de intercuplare directă, prin procedeul
interfacial, dintre gelatină și copolimer stiren - anhidridă maleică (SAM), care decurge
conform reacției schematizate în Fig.2.
O
HOOC
NH2 O NH C
+ O O + O CO NH
O
H2N COOH
O
Fig. 2. Reacția de cuplare directă a materialelor colagenice cu SAM
Din punct de vedere electrochimic, produsul de reacție este un polianionit. Acesta
este capabil sa interacționeze ionic și prin legături de hidrogen, cu policationiții prezenți într-
un amestec, conform schemei de reacție :
La pH soluție < pHiz, X
Pa(-) + (Xc(+) + Ya(-)) ------> Pa...Xc +Ya(-)
La pHiz, X < pH soluție < pH repulsie electrostatică
(-)
a P-COOH + H2N-Xc(-) -----------> Pa X

2
Selectivitatea legării cationitului este dependentă de funcționalitatea și reactivitatea
ionică a partenerilor, pH, tărie ionică și temperatură. Interacțiunea materialului cu un amestec
de proteine și polizaharide este dat de schema de variație a stării ionice a sistemului în funcție
de pH, ilustrată în Fig. 3.

Fig. 3. Starea ionică a partenerilor din amestec. A-proteina precipită împreună cu


polizaharida; B-proteina are afinitate prin legături de hidrogen față de materialul inteligent;
C-proteina coexistă în soluție alături de polizaharidă; pp-precipitat
În intervalul de pH = 6...8, materialul inteligent este bogat în grupări carboxilice
neionizate care "atrag" moleculele de proteină ce posedă grupări aminice neionizate și le
"respinge" pe cele carboxilice ionizate ale polizaharidei.
Atribuirea calității de "inteligent" materialului se face deoarece:
- este superabsorbant, ceea ce ii permite să lege o cantitate apreciabilă de
apă sau fluide biologice;
- prezintă interacțiuni selective în amestecuri de proteină și polizaharide.

Materiale și aparatură
Materiale Aparatură
-pulbere de copolimer SAM 1-instalație de sinteză
-pulbere de gelatină 2-pH-metru
-soluție de amoniac de conc.20% 3-pâlnie de filtrare la vid
-acetonă 4-folie poliesterică
-acetat de etil 5-pahare Berzelius de 100 ml
7-pipete de 5;10;25 ml
8-exicator cu CaCl2

3
Modul de lucru
Într-un balon cu 3 gâturi de 100 ml prevăzut cu agitator și pâlnie de picurare, se
introduc 50 ml soluție de SAM (concentrație 2 % în acetat de etil), peste care se adaugă, sub
agitare, 25 ml soluție apoasă de gelatină (de concentrație 2 % și pH=9, prestabilit cu soluție
de amoniac de concentrație 20 %). Masa de reacție sub agitare are aspectul unei emulsii
albicioase care își modifică continuu pH-ul. Din acest motiv, când pH-ul a scazut cu 0,5
unități sub cea corespunzatoare soluției initiale de material colagenic, se adaugă soluție de
amoniac 20 % pâna la atingerea valorii de pH=9.
Reacția se conduce 2 ore, la temperatura camerei. După acest interval de timp,
amestecul de reacție este un sistem compus din două faze: o soluție și un gel. Gelul rezultat
după separare (decantare/centrifugare) se tratează cu 100 ml acetonă, iar precipitatul format
se separă prin filtrare, la vid, se spală de 3 ori cu câte 10 ml acetonă, după care se dizolvă în
20 ml apă distilată, sub agitare. Gelul rezultat se depune pe folie poliesterică și se usucă la
60ºC. Solidul rezultat se mojarează fin și se pastrează în exicator cu CaCl2.

Determinarea gradului de umflare


Pentru evaluarea interacţiunii cu soluții apoase a hidrogelului obținut în cadrul
lucrării, se utilizează metoda volumetrică. Determinarea volumului de soluție reținută de
hidrogel se realizează cu ajutorul unei micro-coloane (QIAquickRSpin Colummn 50, Ø = 10
mm) ataşate la o microseringă (Fig. 4). Microcoloana este dotată cu o membrană celulozică și
cu un capac ce nu permite evaporarea apei.
Testele se efectuează prin imersarea hidrogelului uscat (~ 10 mg) în apa distilată și
soluție tampon fosfat; se determină gradul de umflare (GU, %) la diferite intervale de timp
(din 10 în 10 min, până la 2 ore):
mt
GU (%)   100 (1)
mo

unde mt reprezintă masa de soluţie absorbită la timpul t şi mo este masa hidrogelului uscat.
Rezultatele obținute se prelucrează grafic și se reprezintă: GU = f (timp de contact).

4
Fig. 4. Micro-coloana QIAquick® Spin Column și reprezentarea componentelor
dispozitivului de măsurare

BIBLIOGRAFIE
1. Ratner B., Hoffman A.S., Schoen F.J., Lemons J.E., Biomaterials Science, Elsevier
Academic Press, London, 2004.
2. Ravve A., Principles of polymer chemistry, Ed.Plenum Publishers, New York, 2000.
3. Hamedi H., Moradi S., Hudson S.M., Tonelli A.E., Chitosan based hydrogels and their
applications for drug delivery in wound dressings: A review, Carbohydr Polym 1(199):445-
460, 2018.
4. Laurencin C.T., Jiang T., Kumbar S.G., Nair L.S., Biologically active chitosan systems for
tissue engineering and regenerative medicine. Current Topics Med Chem, 8:354-364, 2008.

CHESTIONAR
1. Definiți noțiunile de material inteligent și material superabsorbant.
2. Ce sunt hidrogelurile și care sunt aplicațiile lor biomedicale?
3. Cum se determină gradul de umflare, folosind metoda volumetrică?