Sunteți pe pagina 1din 2

2Bruxelles-ul a trecut la nivelul următor și România încă se joacă cu termometrul în

nisip.

Uniunea Europeană a ajuns săptămâna asta la un acord istoric, care va


schimba viețile fiecăruia dintre noi. Vreau să-l întreb pe Președintele
Iohannis: ce au făcut autoritățile pentru a se ajunge la acest acord istoric? Vă
solicit, domnule Președinte, să puneți la dispoziția publicului elementele
declasificate ale contribuției României la negocierile privind Acordul
european. Care a fost punctul nostru de vedere? Cum a fost negociat?
Am avut vreo contribuție sau am stat pe margine ca băieții mai mici care stau și
sparg semințe pe margine în timp ce cei mari joacă fotbal?

Pe zi ce trece, România, cu Orban la Palatul Victoria e din ce în ce mai ruptă de


Europa. Suntem pe dinafară de la marile decizii care se iau la Bruxelles. A
trecut o lună jumate de când am scris liderilor europeni și le-am cerut să vină cu o
schemă de împrumut garantat în solidaritate de toți membrii UE, care să ne permită
să ne reconstruim țara după criză. La câteva zile, am venit și cu proiectul de țară
România mea de 10, în care detaliam pe capitole bugetare alocările celor 25 de
miliarde de care avem nevoie.
Îl întreb pe Președintele Iohannis: care a fost contribuția României la această
dezbatere? Cu ce a venit Orban la masă când s-a discutat la Bruxelles soluția
pentru România? Că în presă nu a ieșit cu nimic, doar niște bâlbe penibile.
Păi e posibil, domnilor guvernanți, când țara arde voi să monopolizați agenda
publică cu subiectul PENIBIL al termometrelor, care nu doar că nu ajută pe nimeni
(este doar o formă fără fond!) dar și riscă să genereze discriminări, pentru că legea
e prost făcută (a devenit notorie povestea tânărului cu abces la o măsea care nu a
putut intra în farmacie să-și ia antibiotic pentru că avea febră)?

Spuneți că ajutați IMM-urile să ia credite, dar reiese că proiectul este o VRĂJEALĂ


pentru că nu iau credit decât puțini, foarte puțini dintre solicitianți, cu toate garanțiile
voastrede stat!

Între timp, crește frustrarea românilor referitoare la Europa: nu luăm destui


bani, când îi luăm se duc la șmecheri, suntem ținuți afară din Schengen iar
românii noștri sunt tratați ca sclavi în Germania, unii se îmbolnăvesc și mor.
UE nici nu poate înlocui politicienii slabi și incompetenți de la noi, nici nu poate
acționa în interesul României atunci când ai noștri nu o face, pare că nu înțelege
nevoile noastre și că lucrează doar pentru „cei mari." În aceste condiții, e normal să
devenim tot mai euro-sceptici.

ȘI TOTUȘI! Lucrurile se schimbă. Atunci când am scris lui Merkel și Ursulei


von der Leyen, lucrurile erau pe muchie de cuțit. Statele nordice, cu suflet de
contabil și gândire de magazioner, riscau să blocheze prin încăpățânarea lor
70 de ani de integrare europeană.
Și totuși! Merkel a înțeles că degeaba produci, dacă nimeni nu are bani să-ți
cumpere marfa.

Planul decis săptămâna asta la Bruxelles este mai mic decât avem nevoie --
500 de miliarde de euro înseamnă 3% din PIB-ul UE 27, în condițiile în care
nemții au injectat deja în economia lor 15% din PIB. Este mai mic, dar este un
început, și un început spre un proces de federalizare a UE, în sensul în care
să existe un mecanism real și independent de statele mari care să-i ridice pe
cei mai săraci, cum suntem noi esticii și sudicii.
Noi am propus acum o lună jumate o formulă prin care să putem lua bani de pe
piețele financiare cu garanția TUTUROR statelor UE, adică să avem 26 de giranți
care să ne ajute să ridicăm bani repede și la dobânzi mici.

Merkel cu Macron au venit cu ideea ca însăși UE, ca entitate de sine stătătoare, să


garanteze acești bani -- nu statele membre. Asta înseamnă 3 lucruri:

- UNU: Bruxelles-ul va putea să se împrumute direct fără să ceară voie de la Merkel

- DOI: Bruxelles-ul va avea un buget mai mare pe care să-l poată da celor săraci,
creșterea în primă fază e de 180 de miliarde de euro

- TREI: Bruxelles-ul poate să emită obligațiuni la fel ca un stat suveran.