Sunteți pe pagina 1din 6

CROMOZOMII sau „corpusculii colorati” (din gr.

chroma=culoare;soma=corp):

– sunt prezenti în toate celulele nucleate;

– sunt purtãtori de informatie geneticã (contin ADN);

– asigurã continuitatea geneticã între generatii (se transmit ca o unitate în timpul meiozei si
transportã informatia geneticã);

MORFOLOGIA CROMOZOMILOR

• pot fi vizualizati microscopic, prin tehnici speciale de colorare, numai în perioada în care
nucleul se divide, pentru cã în acest moment cromozomii sunt contractati, îngrosati si
mult mai evidenti decât în interfaza nuclearã;

• de regulã, cromozomii sunt analizati în metafaza mitoticã, moment în care ating gradul
maxim de condensare si colorare.

• Cromozomul metafazic este format din douã cromatide atasate una de cealaltã la nivelul
centromerului.
• Centromerul este vizibil ca o constrictie primarã care împarte fiecare cromatidã în douã
brate:
p – bratul scurt, deasupra centromerului, si
q – bratul lung, sub centromer.

• Centromerul are o pozitie constantã pe cromozom si în functie de aceasta cromozomii pot


fi descrisi ca:
-metacentrici – centromerul este situat median;
-submetacentrici – centromerul este situat mai aproape de unul dintre capetele
cromozomului;
-acrocentrici – centromerul este situat foarte aproape de unul dintre capetele
cromozomului ;
-telocentrici – centromerul este situat chiar la capãtul cromozomului .
• Centromerul are un rol important în miscarea cromozomilor în timpul diviziunii celulare.
La extremitãtile cromatidelor se gãsesc structuri terminale care le mentin integritatea,
numite telomere(din gr.telos=capãt;meros=parte). Cromozomii diferã între ei nu numai
prin pozitia centromerului, ci si prin prezenta sau absenta satelitilor.
• Satelitul cromozomial reprezintã un segment cromozomial distal separat de bratul
cromozomului printr-un filament de cromatinã numit constrictie secundarã.
NUMARUL CROMOZOMILOR UMANI

1
• Numãrul de cromozomi variazã de la o specie la alta, dar este constant în toate celulele
unui organism si în toate celulele organismelor care apartin aceleiasi specii.
– în nucleul celulei somatice se gãsesc 46 de cromozomi (CELULA DIPLOIDA)
– în nucleul celulei gametice existã doar 23 de cromozomi (CELULA HAPLOIDA)
• 22 de perechi de cromozomi sunt prezente la ambele sexe, fiind formate din cromozomi
autozomi sau somatici în timp ce o pereche se prezintã în combinatie diferitã la bãrbati si
la femei, fiind numiti gonozomi ( heterozomi) sau cromozomii sexului.

CROMOZOMII UMANI -forme si marimi-

• cromozomii umani au fost repartizaţi în 7 grupe notate cu literele: A, B, C, D, E, F, G.


• Autozomii sunt dispuşi în aceste grupe în ordinea mărimii şi sunt numerotaţi de la 1-22.
• Cromozomul X are lungimea de 5.80 microni şi este metacentric, si are dimensiuni mai
mari, asemănător cromozomilor din grupa B;
• Cromozomul Y are lungimea de 1,96 microni, este acrocentric, mai mic, similar celor din
grupa G şi reprezintă circa o treime din mărimea cromozomului X.

ACIZII NUCLEICI
• STRUCTURA CHIMICA A ACIZILOR NUCLEICI (AND, ARN)
• CODUL GENETIC: CARACTERISTICE
• SINTEZA PROTEINELOR: ETAPE
• FUNCTIILE MATERIALULUI GENETIC

Acizii nucleici reprezinta moleculele care pastreaza, transporta si manipuleaza informatia in orice
celula vie.
Codul de scriere a acestei informatii este universal valabil iar mecanismele biochimice implicate
sunt pe de o parte complexe si pe de alta parte foarte precise.
Unitatile de baza din compozitia acizilor nucleici sunt reprezentate de
-nucleotide - (riboza sau dezoxiriboza),
-acid fosforic
-baze azotate cu nucleu purinic sau pirimidinic
Acizii nucleici pot fi impartiti in 2 mari clase :
 acizii ribonucleici (ARN sau RNA)

2
 acizii dezoxiribonucleici (ADN sau DNA).

ADN - structura chimica-


• structura polinucleotidica dublu catenara, formeaza genomul unui organism, cu alte
cuvinte, totalitatea genelor care poarta informatia acelui sistem biologic. ADN-ul este
prezent in nucleul celulelor (si in mitocondrii) sub forma de cromatina sau cromozomi
pentru animalele.
• Lungimea de aproximativ 2m a ADN-ului face necesara o supercompactare a acestei
molecule care trebuie sa incapa intr-un nucleu cu dimensiuni de ordinul micronilor.
Aceasta superhelicare se realizeaza cu ajutorul unor proteine speciale numite histone.

• Deci cu ajutorul histonelor ADN-ul este impachetat de mai multe ori formandu-se o
structura super spiralata.

• Lantul unei catene de ADN este format prin insiruirea celor 4 tipuri de baze azotate:

- 2 purinice: adenina,(A) si guanina (G)

- 2 pirimidinice: timina(T) si citozina(C)

• Cele patru baze (A, C, T şi G) nu se pot combina decât într-un anumit mod, adenina doar
cu timina (A + T sau T + A), şi respectiv citozina doar cu guanina (G + C sau C + G); cu
alte cuvinte, o bază de tip A în orice parte a lanţului s-ar afla, nu se poate combina decât
cu o bază de tip T; în mod similar, G nu se poate combina decât cu C; Ordinea contează:
A + T nu este acelaşi lucru cu T + A;
• Un brat al lantului ADN al moleculei contine informatia necesara productiei unei
anumite secventa de aminoacid. Celalalt brat ajuta in replicare.

ARN
• Acidul ribonucleic (ARN) este, ca şi ADN-ul, un polinucleotid format prin
copolimerizarea ribonucleotidelor.
• Un ribonucleotid este format:
• -dintr-o bază azotată (adenină A, guanină G, uracil U şi citozină C),

3
- o pentoză
- un fosfat.
În molecula de ARN uracilul înlocuieşte timina
Sunt doua clase de ARN si anume:
- ARN genetic care controleaza ereditatea la unele virusuri,
- ARN negenetic (celular) care este implicata in sinteza substantelor proteice: ARN este
de trei tipuri:
1. acidul ribonucleic mesager-ARNm,
2. acidul ribonucleic solubil sau de transfer-ARNt
3. acidul ribonucleic ribozomal-ARNr

ARN solubil, de transfer sau adaptor. ARNs- sau ARNt


• este caracterizat printr-o slaba polimerizare ,
• are rolul de a activa enzimele din citoplasma.
• reactioneaza cu aminoacizii specifici –prin formarea gruparilor aminoacil-ARNt- care
sunt transferati la locul de biosinteza a proteinelor: complexe ARNm-ribozomi sau
poliribozomi.

ARN ribosomal
• Una din caracteristicile principale care deosebeste ARNr de celelalte tipuri de ARN
consta in aceea ca el apare intotdeauna legat de proteine.
• In lantul polinucleotidic al ARNr-ului raportul dintre bazele azotate componente este in
favoarea bazelor purinice raportul general purine/pirimidine circa 1,3.
• Molecula de ARNr are peste 1000 de nucleotizi.

CODUL GENETIC
• reprezinta o corespondenta intre secventa nucleotidica din catena polinucleotidica a ADN-
ului sau ARN-ului si succesiunea aminoacizilor din catena polipeptidica a proteinei.
• Exista 64 de codoni:
61 codifica aminoacizi,

4
3 sunt codoni stop, care marcheaza sfarsitul unui mesaj genetic.
Existand mai multi codoni decat aminoacizi => ca un aminoacid este codificat de mai multi
codoni.
CARACTERISTICI:
1. UNIVERSAL - in toate organismele aceeasi codoni codifica aceeasi aminoacizi.
2. NEACOPERIT / NESUPRAPUS - 2 codoni vecini nu au nucleotide comune.
3. FARA “VIRGULE” - nu exista spatii libere intre nucleotide si nici alte” semne de punctuatie”.
4. DEGENERAT - un acelasi aminoacid poate fi codificat de mai multi codoni.
5. AMBIGUU - un anumit codon poate sa includa mai multe tipuri de aminoacizi intr-o proteina
in functie de pozitia lui in catena.
Sinteza proteinelor
Proces care consta in polimerizarea aminoacizilor, in celule sau in vitro.
Intr-o celula pot exista circa 10 000 proteine care au rol esential in functionarea si reproducerea
celulei si organismului. Biosinteza proteinelor se desfasoara in urmatoarele ETAPE:
- transcriptia,
-translatia,
-activarea aminoacizilor,
-polimerizarea sau asamblarea aminoacizilor.
Functiile materialului genetic
1.Autocatalitica (de replicatie) Replicatia AND-ului = capacitatea materialului genetic de
autosinteza.
se realizeaza dupa modelul semiconservativ cu ajutorul mai multor enzime dintr-o molecula de
ADN dublu catenara obtinandu-se doua molecule de ADN dublu catenar in care o catena este
veche si una noua, sintetizata.

2.Heterocatalitica (de biosinteza a proteinelor specifice organismulu)


1) Transcriptia = copierea informatiei genetice de pe o catena a moleculei de ADN de catre
ARN mesager in paralel cu formarea ARNului de transport.
-ARN matur nou constituit transporta informatia copiata la ribozomi asociindu-se cu acestia si
constituind poliribozomi (unitatea ce dicteaza ordinea de asamblare aminoacizilor in citoplasma).

5
2) Traducerea sau decodificarea (translatia)
-ea incepe mereu de la acelasi codon=codon initiator
-continuitatea traducerii este asigurata de enzime=factori de elongatie
-traducerea continua pana la codonul stop
-dupa asamblare => lanturi polinucleotidice