Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Fiziologie Serban PDF

    Încărcat de

    Iacob Radu
    75 vizualizări112 pagini

    Titlu original

    183943714-fiziologie-serban-pdf.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    75 vizualizări112 pagini

    Fiziologie Serban PDF

    Încărcat de

    Iacob Radu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 112
    CELULA SI MEDIUL INTERN | Dragomir Nicolae Serban Tonela Lacramioara Serban Walther Bild EDITURA OT agi - 2008 CUPRINS FIZIOLOGIE CELULARA-D.N. Sean, W. Bilt i 1. Organiare proprietilefundamentae ale materi i 1 2. Organi eure 4 | 21, Spcininie fsa ale organ eure 5 2. Stocarea engi metabolice 23 Nock ibe, stan rote, vines ela 0 3G ela s i | iPad eel cede pod | 32FuaG, ised aarms 7 5.4 Replies ADN 18 55. Faza G9 portal de conel G/M 2 3.6 Mica cones x 37. Melons 8 4. Apopteea 7 2 4.1, Bvolaaaoptoze Renee = | (scons aon eet 2 s ‘hese ahr gepmers mi meal » | eee 2 | $2. emer opal name 6 $5, Guiie frotlrd np tn a soccer = | Soma 5 i Ca meee 5 58 Poel anmnembraar moll sle 6 59 Recep membrana seme de Senalizars raced 5.10. Jes eure 116 | | 5,11, Taal ell al membranelrfostliidice nis 5.12 Erectors ca mecnisn sear 6:1 Organize inom apse 1B (63.Bfecetepssiapuic i presnopie le medion 4 Motearsle moeclaescotratia msclars 171 Monae oleae 7.1 Folopa mill sit sche lic ted FIZIOLOGIA SANGELUL-1 1 Sean, DN Saban Inerodecere in rologa singel = 1.1. Compartment irc sl een 12, Rol loge i eineren frre uric 1. Popri facochimice se soa” 15. Compo cini pla singe 86 rte patie [P 9 ematopoera { 94 Ceua sem elle progeninare 2 ac dee apn epic 9.5, Tropes 10. Hematite 10. Membrana eros 102. Hemoglobina 0.4, Constant eirciare iia 11 Newole 12, Ansambllreacilr de apieare ve 10 168 1s i is 12) tatanatia 23. Activates sistxnului complement Twas pei en bn Conplexs mo dehsocomgatiiate imei LinfocieleB 13 1. Adertea, grep sera plc is 8. 9 by 99 mm a ra )IE CELULARA 1. Organizarea sl propriettile fundamental ale materi Obie de suds Gisg Sine ficiologice repezinis peau domenial biomedical cees ce Taseamnd fnea penta sinfele nati In ansambly fologia descie ‘mecanismele fi roll fenomenelor din materia vie. Ca rer diet al rogresusi cmon, numeroaseaspece etenfalmentefcologice sunt Asserise cu preeidere in cadral usr dieptne de stadia (domeni since) Innit: biofied, bochimie, biologie’ cellars i molecila, gcnetih, imunologe, et. Pomind dela aspecele generale patculare al funcilor ‘ule, fiiloga pe deo pare le analizea pin fa ive] telecine pe de alt pate desrieinerarea wept» acesoa la nivel de organ, sistem faeyonal 51 organism tn cadrl "marlon fun": de nue digea, respira exerejia,cigulaa, de spdrare impotva microorznsmelor, de reproducere, de comanda fi contol (reglaeaintegrativd nero-endociad & fuetilor meginse), de integrareSomst-vegeativt i eaie cu medial (unc senztvesenzriale, somsto-moteri,psho-comporamentals). Enecvis metbolc si oraniares cella a matric vi Esena vei (¢tuturor feomenelor biologice) const tn capsctata sisemelor vi dea oxida gradat ifritesubstane, ulated mare pate din nergin chimied ase eiberaa penis desguareaanumtr reac chimice ‘sare consul energie (reac eadergnic),Ansamblul aeesor transform e nivel molecular se numeste metabolism 9 sth In baza vie, aigurnd consti energetce pent fenomenee sni ORME sou] | arPntaca | t +: AO appsp TI : ac tte lad ei pre rotni gerd fatcnara Aste! dn membres nes, Celeiele stoeshiometice sat unmitoares produc de molecule de 4 ATP prin caabolizarea completa unei molecule de nutimect 30 pes | ey lucozh, 124 pemru un acid gra cu 18 atom de carbon, mximum 12,5 ‘nm aminoai (ils Kesbe comple) Reglaea inrinseed permanent a metabolism energetic se fae prin concentra de ATP si ADP, alseric la nivel eapelorenzimtice Jimitaste de vite. Exempla spe ete cont fosforatoknses, care ‘ste inhibad de NADH, ciuat gi ATP gi ete simula de ADP. La nivel fosfrlirt oxidative ADP realizeazd "convoll respiratory seSderen ADP inhibéTanfl respirator darth gradkentlasprotonic excesiv creat prin scSdereasctivuis ATP-sintaze; in mod noma aceasta permite lmitaree permanent eretertgradeatuliprotonic prin cles of penta ditia togrea(utlza ca sus de energie pete sinteza ATP), 23, Naceulribezoml, sintezaproteied, dviziuneseeulars* ‘Toate organismele folosere aint auclect cx suport al informateh entice’. Cu excepia hematilor fi placetlor sanguine, ances, toate Celulelecorplui uma previo unul sau maj mul mele, Nucla! este elimitat de dubla membrank de ip bssatfsflpidi, eu poi de ~100 fm, ce asigusselecjn dimensioalé @ molecule permesnt. Coninital nuclear (mucleoplasms)euprnde cromatina, formait din ADN si prone ssocite, In eursl mitozicromatna Se oginieno in eromocom Celulsle omatice umane (diploide) conn doul seth de eromczomi, fiecare cuprinciod 22. de cromezomi somatci si cromozomul X sau Y, ce mink sexl: XXefemiin, XY-mascalin, In mule carr este prezent i uceoplsms si un muclel,farmat din ARN i proteine de tip ibozol, cprezentod oem les! de asamblare a ibozomnle, ‘Acai nuclei sunt lan plinelotdice monocatenare (ARN) ss2 bicstenare (ADN). Nacleotidele din acai nucect sunt deriva glean (cord, respectivdezoxisibc8) si mono-fsfrla ai unr baze purnice (sdenins, gumint 5 pirimidnie (mind, citering, uracil). Codul genetic ste un Ln bazat pe wimer nucleotide mit codon, ste fineioneac prin, complementariatea (fig. 6) canelor ADN iron, ait tn cad replichril ADN (A-T,G.C), lt al ansenpi sale in ARN (AU, G-C), Dei pia clear erent sere ep. 6) (rpmizoe cela ut ese toate, apt com eel get, ses denise AD, em et met od peat 10 FRZIOLOGIE CELULARA = peg as ig 6 Complemetariaes aslr aztat cdr mol e ADS, rocesele de’ crete gi reparaic tulad se bazearh pe dviiuns! felularh somntich (mites), in cae fecare din cele dout celule ice (ipod) primeste cele dowl sora complete de cromozomi, Formarea {elulelorreproducitore (game permatozoid sf oval) presupune un sir de titoze 410 diviziune special, in caré Beta din celulele fice (haploids) frimeye mum on set de eromozoml refaceea diploid se ealizanh i) ‘ural proces de fecundae, Mitoza este post prin replicaresfaegi ania de ADN, pe bsza complementarsii mucleodcior si ex ajtoral ‘ADNepolimerazel. Replcarea (Gublarea canta; uplicaren esau | {evete) se realzeah n earslpercadel S din interazi,ce este incodt 4e peviodcle mnie de creer, GI si G2, fn care ADN est uizt sit ‘ent wansripie in ARN, In vedere Sntezel protec. iviivnes prop: Est cupine ptr faze: profi (ndvidualizare comozorior si dsolupia ‘menbranct nuclear), meafaca (wassrea cromozomilor ls Slsmentle fd dvs) saa (gata commer sre pol eh telfaza (ormarea nor nice i separareaeculelor ce; citokine2) "ARN este produs prin tanscripia ADN sub aciunes unei ARN polimeraze ADN-dependente: Aceatia detennih separares local a 9 Gael ADN dup lepare la veal uel regiu promotace si cxtaliaz8 | Tesurea nicletdelor, relied cansrirea primar. Acest ARN ste proces posttranscrpjonal, Gnd latte seevencle nesemniicasie 0 ‘rr0Loote ceLuLaRa Aine ir sel ce coed sevens palpi (exon) sunt ep, Fen rods al cestode in opens pa panoocag Sines protic re foe I nivel hewooal, prs see” 2 See de soni din ARN in scene oie Fe ead Si if de wl oa ul een, ee wns Sos de ere sec! et adn! de opus Onoae son Sedona esi wesntonalé eich ae thane eon Serie srl ARN, Sear sritows in! ose aoe Mole speci, ce emo coda eropansar ARNG Air aneadoh dia propria rca apace wnt Se Feo) Leguea ARNT pe Ali se fie nasal Geen Srcteasosonul. © antoac-mnconclteizach sipies sos spew eres peret ects ce a po Soe snl P (ep) a emo (Se 7) Are eink mien ejrot x shoo Ai, cesinene aioe Aero ce eu cotea, Proce pos-enalgonald st um A polepitlr copie rag def fosforiare, alicozilare, protoiza, °f-2-fe= Ditreniaes chee Gueot gis RY ‘Teolares fumctionala, se realizeaz en Brin contol rede mamengpie. 98 ‘Acest control impiicd mecanisme q ze pe principle simul pon 9d ig 7.Frmaren une bse inti prin prods, "Xn pAe pepe Foosind gene relax = 3. Cll cettar Cicer eres cil devi at nei cell, din momenta in feos pin dices cle progentor pat cats Ia tio ei. rat aces cits varied de le 23 ore Wt pee 23 ore is organismele Unie precum bacteri san fing, pnt la primacy 24 or nce Mamifere in cule. Cu elt gradu de diferente al cchleh devine nat FZIOLOGiE CELULARA semifctv oat ills vil este mai dferit Orgnismeleunicsulre Se dvid fen opie pln ind srureans spagutaan consund toate resuele din medi, in vreme ce cellee diferente al organismelorsuperoae ay ‘ici elulare ce varies de Ia ceva zl pnd la aprope un seco (8 om). De exemply,esulele miduvetbematogene, celulelespermatie sau ale ep teil digestv se dvd necotenit in vreme ce neuron, ellle mioesr ce sau celle foosenitveretiniene pot supavieti del incepuul pind 1s fyi ve indivi, Toate fenomenele care conibuie’ la creterea si ezvolares nel colle, dublaren asl celulare, dublrea uma de organite 91 8 ‘atrial genet fn vederesdivsiuni, toate aceses unt gvemate de ce genele ce conoleazt cll cella, coatoind in nal deevotares canttatva i caltativa numa esa. Grice modiicare in secvenele ical clr, orice dereglare a contrlui temporal pe care Hl exerci geale ‘chs ellar dice In perderescaractersticiorcctlre (neoplezie) sla proliferae nesoarolt, euoscus sub denumivea generics de cancer, 23.4. Fazee lula cellar Mitoza rprezina divziuea unei celle somatice In 2 celle fice Penta ea Gecare celu-fies s8 fe iSemich din punct de vedere gcneti, celula parental webue sf eliza o copie a fect eemosor inunt de ritoad. Aceas are loc ia faa S din interfac. Fieeae now cromosom confine dost copii idence ale sale, numite cromatidesuor, sate Impreunt into regiune speciliza nuit centomer. Cromatidele suri 1 sunt considerate af cromosomi de sine sto, $i va cromosom ms onfine inttdeauna dou cromatde-suri. Producerea de celule-Tce care sunt copi race ale progenitor implcdasoceres uni ciclo de creere {mace calulre coun cil dscotinu dedivisune a material gene, replicare #imprres gnoma ie clulele-fie CCichl cellar ese pus in migeare de clue diverse modiiie cit- Plasmtie, modiicsn cae e dtoreach foefoin a defoefrlit anor fnzime, sitezei sau depradari mor prone. Enzimele care relzeaad fosforires proteinelor sunt densmte generic proteinknazs, sty simple Kinaze, Uneoi se folsetetemenul de foefoaneferazd, acd encima ee transfer gripe fost din moleculele macroergice de tp ATP sau GTP cave subsvate specific. enomenul este muni fosforiar, si produce de ih Set biel intarea moleuli protec in sare St aesiv activate) Indepararea zupiir fof se mumese defosfoniare 5 exe realiz de ce fostaze Kinazele esenile petra ill celular se mumese CDK (kiauze cic dependent), deoarece necesth pena a se activa 0 subunitate preci ‘upimentar, nomi ili. Nivelle ctoplasmic de CDK-ur sunt relatv Stabile, dar ele mu se vor activa din psa cclinelor, a lrr prototiz ith Ae edz sistem digest cellar reprevind una dn modltaile de corel sle prolifera cellar : CComponenicle tempore. caré alcitviese cial celular sunt reprezetate de fiza de snteza proveica gicresere celular, care dueazh sproximativ 90% dia cchl ceular gi senumegte inefios gi fizs de uplicare a material genet i final a tne elle, care se mete riba Aceste componente fi faze lor intenediare sunt realizt pia ‘stermedil une sen de evebimente molecular coserat in ineaga lame snimal oar srt convolate Inerfaza cuprinde faze demumite ip (pauz, interval), peioade a care cella nu se divide, Fasa Gy sau de repaos, epennt prion in cre elu are aciviace prop gi indeplinese funcile, dar muse prepiete in nic un fel per ivizine, Cea mai mare fat celular crzanismuls ‘man adul) sunt in Gy gm se vr divide niciodal Unle dite ele pots revi in sarea de celle proliferante dct i numa dacé sont supuse noe ‘Sctom uit mitogen, care Je stimuleze prolferarea, Ip inerfook ‘oe ellelor anime sre o membrans dbl, con exterior ind prstic etensie a resicullal ebdoplasmic si feSnd corp comun cu aces, CComatina nu ene indviduaizal, ci este un ‘lament cominus de sucromatns i hearocromati Facori mitogeni sunt subsange circulant eliberte de sists de reglar, sau sobstanjeelberate de cellelé din vein, care stimleast ‘euuea celulslor In dviziune, Peary ca un-mitogen sh posts action, el treble sh itd receptor capabill s decstjeze cascade de sernalizare ‘peacelulad care a activeze puncte de canto ‘Ciclclular dela mamafere este act din nerfs ca 4 subfize, Gm Gs, Gs, §) si mitak (fg). Mitoza propru-rist reprint sparrea omotomilorceulclor fee, acasa find insoi de imprirca ctplasei ‘organielor Grimes calulr,erupate sub denunirea de cuakinezd. Fecare dite scise subline este prevedate un pont de contol (eheckpoin). Pigetle de control 7 {Sores de fp rec ezimaie Bigot bore mec oc pea We datas ee PC ese sia asl Fle 8. Foote cic car tm ueasiae i care oat deplgit oblied, celal react ms pot inst continua dact ma 2 ont fatrunite multiple condi are Sanciedecetrl SIG, q'Gy¥0) 5 nen divin. oid ites necestaten pre Trai eile. Cel ma important din punetele de conwol este pune 32. Fara Gy 7 in ecuele poliferante Gi_este perioada dinre spars celle # ines sinteaei de ADN. La vertebrate ellle in G; au un numa diploid de cromezomi (22), cite unal mostent de la fccare pine, Dap cit ince, celulele sunt de obice Ia junsttea dimensiunlr ceile-mamt, #8 in timpal faze G,, vor ere pint la dimensiumile normal, I aceas pesondh cea mai mare pate a geuelor implicate in progress cic cella int inactive Dad se primese stimuli aniproifeaivi, sau sporal de Fnirimente exe dficitr celulele vor evlua ce eifeenire terminal su vor ei din cel pent ina in Gs, “Trauiia GolG, este dependent de exstnja de semnale mitogent cnterigare 4 de fesponsvitatea clue Is acestea, Cen mai comin eae de ansducie a senna mitogen este calea proteinsoaz’ activate de tiiopen! (MAP knaz), MAPK va etvao cacadh enzimatics cova duce ia ativan cli CDK (kinaze il-dependente).Cilinele sunt o serie de bun regione ale proten-Knazelor beteromimerce ce contoleazh fecveta evenimeatlor cic cer. Eee cupleazs pe nite subunit ‘Matice pumte kino cilin-dependente (CDK-ur), cae altel ob at fesiviate inci, Fieare CDK se pout aocia cu mst multe ccline i eal asoviere determing care din proteinele cicului celular vor fexfrate de ce complex anume. | FZIOLOGIECELULARA Clea Ras MAPK conleact intrres celui h Gs, progresia Gy $i resent 2 dovedit inplicarea si in transtia GyM. Ca ware, éach fcivinten cli MAPK a8 3 fe metinut I nivele nae prin-un nivel fate ridicat al mitogenilor exaceblan, aceaza ar putea duce le ‘nunsformare celular itumerigenes Cire sisal fazei G; pare prim punet de contol si cel mai liportne. Se numeste pun de restric (R) si decide incepeensiteei de ADN. Este cel ma important punct de control deourece dacd cee i feplel ADN-ul dar nu pot inva in divine vor fi dstrse prin spoptot, Toit starea de poliploidie ms exe im aeheralaccepaila per ceulele se ls mamiere = Replicares ADN neces un set de gene apart, cae sunt inactive in allele Gs. Aceat stare de inhi ete plat de lipsa unui factor de Aetivare nuit E2-1 (fig 9). Aceta exist n citoplasnd dar ete cuplat es pte numith RB (se numeste ase petra ch a fst descoperth iil, 2 form matin, in-an tip de cancer numitretinobason). RB este Fosfor de cle o encim numita CDK-4,ceea ce o deeupenzh de pe EXF-1, F2F-1 se sctiveazt, stimulind replica ADN- CDK-4,inpreani eo CDK:2-¢i CDK-6 sunt activate de cle facto de erere. RB va fi efsforits dp ce a incepu fa 8, pena a mi permite activrea din ou ei E2F-1. proend RB anormal ns se va defer complet sim ‘afi capabil a blocheze E2F-1,ceea ce va produce o dvirine contin scons a ceulelr cu proteina deft, elle tumocale Pe linge mecanismal RB. de convol al cicuii celular I nivel Kinszelorcicli-dependene din srupul CDK 2,4, 6 mai ilervin gi ate miceansme deevtare a prolifer necontolse sou de ropegaes eehllor eu ADN defect sau muti. CDK-wile vor fi intibate i de lite un alt grup de substi, care au denumirea generis de CKI (ahiicor at iin. Kinazslor). Exist o multudine de protene de tip CKI, toate ou acelai $eop: opis division celle, Unul dine cele mai ispdiesemnale de oprire a diviciunii et inka de contac, Atine cd celulele ua est roliferea, pe marines une lig sau peo pack de cult, in moment ind se sing (enomenu! de cones) se oprese din crete, Aceata se Autoren eee uno proeine,p16™* p27, cate inhibi CDK; fac pane din CKl-w. Perderea inkibiet de contct ete una din peels ‘Sanserman perecute cu ceueie nome ce devin celue cancerous i ‘ ieee bss FHZIOLOGIECELULARA “oxi Ceo FACTOR DE CRESTERE (OF) * Recep. OF DRED ey + come Mar — Bae ae ; Fig2. Macnee ori poe laren puncte canta ct Third lines CP taco de creres prota ret Un alt mod de inhbie a prolifer celular ese oprize diviiui celulelor cu ADN leat say mutant. La nivel punctlu é congolR dar $1 Al celote punce de conrol,integriaiea ADNului este verifieas de o ‘erie de enzime, dn ere cele ai imptantesust ATM, CHK-1 si CHK-2, cesta fosfonleszd o proteins mums p$3, soprnumis 9 .gxdanal seams, dcoaece aces va activa mai mule prone, pre cae s DI, cae se cupleza cu CD Karle promotoare ale wanzitiei de ftzi Gy, fnbibéndele. Deci, orice fl de lesne 4 matarihulut genese va inka visa va activ pe cals pS3,spopozaCaleap3reprezina una din ‘ele mai efcieake modal de proecpe impotivs cancer, Odatt epagit punta de reste, celular in fzaS,faza de simteza « ADN- ‘ul, 0 masinve molecular deo complexiate ait de mare, inst nic pink Tor acral ns fost elcid comple faigen lot de de ADN ss oe sui el dni eile devine AD oe Sra pen Ene on pro fk le coe ti eps mala fi ua scot compl de somone oe i. PM0oar ceva Faun § eb sfe uit de is Mig nines orev i sing dat pe cc, Pen a © vetcnacastdcoctiine fas 5 a ene ert ined de mio, se separated ze ap (pz) near efla ‘erie ercie rely eng reams cele Mita exis fla Gy, arine Sp Menon Senge In afar de duplicares ctmosomlt in za § mai spare dupicarea enozoniui, Centosomsl Tpreznid centul primar de organizare al aicroubulor, iar ere de Cordonie ale doplcacemrromale ct duplcarea ADN vor ice sperren snort rman eas ili genomice, car pot voi che ifr tse Ceneco Sinem de ADN ot itu doses CDI, ere ani co cicnaF imei ne dents garg Gece ee KE ete o protein cles rami NPAT, cae ete implica tegen ‘spre genice this, rine ene pnt sntcs de ADI Cromezomii manila etd me nc epic rods exrem de mut dak por Gatun sng ge xi crea 150 5 10 Perch de baze pe ins" crommsmy, ce uebue replay i fecre ‘epiue a una romosom & 5 bea jrovenind dein sng pune de origin magese realm. Cece dipoie prolierae iebuie shi replice ADN-ol 0 dul si mumaj o dat iota viciu. Pent seat, ‘ipl fai i se frmeard cee ce se miei a complex de pereplicare (fezomen nomi teenies). Act complex se deactveta pin roeoish imediat dp nieea repr, eft repiaren nu se mal poate epea. ‘34, Replicarea ADN Replcares ADN reprint procesul prin care un dub helix de ADN, ‘ste copa ie formeasS? helt duble Fieeare elk exe complerentt cel altura asl pot opie dep una pe celia. Flecare an ce compane dub helix ext le dn tip de quleaide Un meleaid (Gig 10) ee alent dim eapien esac pe peg, format dnu-o pened (etrboeh eee ca os rs fost) care formessi-exband lop ¢ beck out orienta sre intron) ‘elit Resse sotate sunt de 2 pur purines pimidince (ab, 1). Coplarea fearia din ompencncle ated se faces atom de carbon’ $5" i (desonvitoos FZIOLOIE CELULARA tn cop cones —_ ADN, ARN ADN, ARN (purine) cITOZINA (pirimiinies uract | (pirimidinia) Fiecre buck azotath purinicd se cuplezl pon lepturiiie Clephta de idrogen) x una pirimidinict (8.1), denina cu tina @ legit i goann 4 etarna 3 legitar, euplind 9 sol- aici langue fo hell ADN. Bie- et are lant de ADN are 0 drei find Pe. 1. tert B 19 FFZIOLOGIECELULARA omit afl 5 su lpn cde cope fof, Lannie ut Anipanll $i uadane, Suna de ruleie pnt snl oe ep ninth de nuieoe Bere din cio, tose. Lepiaie oe ace dn poze 5h) i taste cogs ea au so Imerzel dedi, per cope url ante oeles Replace lan s fice point din once bine subi, mumite ci Exist mule pace de rig pe ADNail unan Din ses pee Ie deste sb acioncs hte, dtd leitch? (ig. 12) exes miss pe mins chap ene sina tos eatin Enrinete care sntzeah ADN Semmes ABN polinencs Acie sun capable dvs ntoes oi bce azote ni pe bel $3 ina inet un br eee comin tar cea amie muni ley racinut” Casa spoy, Feotu ct plimerazle ou pot satin ADN ee 3° 5. Ce usr netscsh chy Se AADN, unite Fagen OLtai, ce sn ciples LARN, su intorse si copie lene Mimi juror ettine mame -cige Aces caplet cai pt eat 3 ce Fenomenal emul a complica! dec senor de ai ss, intvck nerve 8 complet nec tended pls premata pais seas Seundare te. ese rescvco gen pose Rerzlo, protinlor pent fae Deouee im sngr croosom una poate jug a 10.10 peck Ae ba ia view mate de repar ent e 20. oe ce nc ene se replica un comosom a bu od de mii ttn de een = fiz Sn cchlle unane rar a jr deere, trae eas Ble nce de orn. Sere diate dout puede staae een replicon, Exist eproxinativ £0000 de rg cpl neo Ropes ADN mt sept srt alta Na 0 in replica sunt acivi avn moment det da fen S i ies heed San 100 zone ca cart pore dstace nad fae ge La secre epics poe de fo seep ced sunge Ul pac de origin. Dar, dooce ls mame cppecnl es 2 | FIZIOLOGIE CELULARA replicarea mu mai ajunge pd la sisi cromosomilor (slmere) desrece nmi au pune: de ogi, Aceasa dice la scurareatelomerslr. La celle somutice acest este un proces norma, cae face ca esulele He cpab ‘se dividdnumai de un nui limitat de ox pi oe pierderea de ADN oprestediviziunea (limita Hayflick). Acest feomen a fost descopert in 1965 de elite Leonard Hayflick, care a obserat celle normale se dvd oar de $2 de on aer cu 20% oxigen (ar obit) sa 70 deo into ttmosfect eu 3% oxigen (Condit normale ale medi intera a om), ph care int tno fizh de seneseenj. Evia telomerazs fancinetel in ‘cllel sem sau in celulele germinnle caren au init Hayfick, pen a Jung! telomerele ia mia piewetea de ADN. Lungimestelomerslr poate fi 0 metodh de a afla vir genetich a unei clule Dack telomere fumetioneszi defeetos, poate acva prolifrrea in celle somatic, using le aparia ancerelr. Pe lings sineza de ADN, peau 6 functional normal rom: tine nou simetizate webuie produse gi histoele ferent. Hisioele sunt nite protinece au rl de .mosr”pe are se nfigoars ADN-al din aii de spans funcional, Feeareceultumand ate aproximati 28 met {de ADN, da infurat pe histone se reduce In 90 mm, poi condensat in ‘omosomi coat I 120 um decromatint. Mat mule subunit histonice 3 agreps fomind o bobint Impreund cy ADN-l input pe tle, ce se umes nucleosom.Celuele umane at nevoie de aprox. 60 x10" uit Iistonic, asl cA ed Inu-un timp sear (faa S nommall = 8 ore) ebuie Snteizate cant eiorme de asl de poteine. Acet hums este posit eoarece exist 40 de gene pen histone, ces avez simula, ante de compo inra:S ators complesiii proces de repicare, mumirut mare de nim gi proteine implicate fn acest proces fp ca se epleaa peste 150 mille de perechi de baze la fearecromozom umaa, ria de err ‘ste semnfcativ. Petr scesten exist mecanisme dereparfic dar pena venules 8 acestea mu reugese sl readued ADN la nora first faz S mai exist 0 sere de puncte de como, numite gener ines, Exist dout exzime, ATM si ATR: kintce ce dececteaza npr le ADN-a i care nhibsapoi CDK, bloc ineea de noi bifrcai de replicare, Aceata mu pele weceres de prs ADN de bifureaile de 1 OLOGIECHLULARS replcae, cea ce ar produce cromosomi ropi si riser aferent nsrzienie? biftresier de replivare pot aptea atunci cid compleeul de ‘eplicare intileyte o bazs svarnt sau pe catego poste eit. Pind clad aa se sepa defect, nici clalalt brag al biflesiel nu se va mai slong, ‘Print-uh mecaniam necunoscut bifuerileGistente nu se dezasambleszs ‘rematu, Penta mu elibere ADN incomplet 3.5. Faza G, yi punctul de control Gy La sfrgital fans S, celia g- replica furegul genom gi ar tebui sb ine to mitch, Fara G a fost defini ‘inal ca-un interstfin tare vampletarca. sistezei de ADN i inceperea mites, dar pentru ca eveni ‘mentele de contol ce au loc la nivel aces faze samt gradule, login celolard modem considers fica G; ea find Perioada de I fry faei § nd le milocul profazei, cand se petece eVimenal escoil alti in ‘mitoz4, fi amume activarea complexului CDK ccna By Asamblaea scesui complex duce la traagperful su in afara mle, ‘unde va activa sinteza micrombulilor fuslui de divine. Pe mist ce se vane cre profizd, complenal CDKUeB, se acumuleszd. pe fo exter a nucleului si declangeazS liza anvelope:necleace (2 membrane ‘acleare exteme) si irarea in mitoz8. Procega este mult mai complict, ‘implicind un sistem foane elaborst de proitige aetivatoare 4 inhibnoare “Ratiuile unui atfel de complex ce regleazt tensa GyM par afi dou pe ‘rosaze dist seria, ceea ce va cliberasepaaza care mip legiturle Ainge subunit coezneliertod atl cele 2 cromatde-un ig 16 Pes NY FZIOLOGIECELULARA FZIOLOGIECELULARA protene conuactle(ectintimionnd), care inconjoars mijlocl clue Incepe sre contact, sranglind cella la miloc.‘Mecanismal exat ste inc perfect eunoscu, dar se se cl ete vorba de o asead ki {dependent de furl mitotic cestvearh stn $i miozin TL In fine, clad eoula e complet stangulad, se produce fenomennl de abscze (fsane) care separa ‘efit celulee-ied (5g. 20). Membana supimen- ‘art nocesarh pentru a acoperi zona de abstzie este — inert adicent geal de clvare, susa find cel 7 tai probabil veziulle derivate din aparaa Gola Inne de abcisi, ite cele 2 cule fick imine 0 roa fe punt inercelulrt sabi, ce cone icrombuli io Supraermresia securinc! ponte duce mt tuburti tn sepregaea | Fermutune proteicd complexa, numill corp medal cee. ce poate duce a muti eromosominle sa city cance. ‘neod in anumite fest, pune intercelularerimén Fi, 18 Aspe chal mail in tfc ADN se Aafza A rprezni migra comatnelr de I estore Sealine Sea ie eee tewe atantiees cave po. Acasa se relied pin derinegrca conlath ser acest fenomen et ni a tesa, nde carlele ‘hr fl el kil Aah matinee pe Pl EAT ee cal ale 6s ee zaamblaeamice-ubullor se fie cu interven Kneis ener Anais B se realinech prin apropieen poor ft eve membean, ee cet en aT AN ei fxomen relat cv ajuiorl Knezinelee, ce itercionesos cu dncina Gash a far meta toa MA ga Se ‘econ incoplasnd La sii sese! fz, comatdle arr eva ‘pari Se cle uncles wi, fre mare ce cose mal mle gain romesomisat nage fet sunt dona lease eeu dena Yael ua aerc iia ae teidove osash hemstgen, I ec mmite mepkavioce, preva te plcecor sanguine. Cnsecin le oror mize an-ishncfa Sonia cd commit ou tesa fn timpl nafs, Rez ese ‘enone de sneuloge, co wise Su manos j Micra ete us Tenanen feare diowmic, ip cae membrane ome cor se dig ws rele fn elev oe, comosomi sa ST trina de ele lrombal fal mites mid rpid, ces ct Frode rp al mor re le erie, ea piers agente feoomen nui dele. Seu Mogens poste rete un al eo ect cel erigiar,prgoind nsec Se poate rea la cromo ‘rig, Gar vers proficind ‘overs, sau pote waat ca roms de sine ror, prodvcind dplicarecromosomilt. Gr consecaor ee variably grouciod cece del fue reuse tnoares cella a cane: > Telos Este revenzea la normal «mal mutor ‘venimente: cromosomi se decondenses2, fasul se dezasambleacs (6g. 19, membrana nuclear eapare, se reasambleszs sparta (Golgi si recut endoplasmic ar nucleola respare. Fecare nuclew conine 0 copie competi 2 geaorsi pater si una a ‘eenomla mater (poi). ‘Ctokineca Este procesl Ge divide cella in 2 {clue Acestfeomen neces apariia Fg 18. Rogers nod unui gant de clvare’, 9 bands inguss de erat fl ahd be FFZIOLOGHECELULARA FZIOLOGIECELULARA 39. Mors Deut i svicone edocsonal’ nnn exe npg weit 2 noms somal de croton tne! ordi Weve, Repoduwea sean imple coplaea tor ec Agameji) pentru a se produce © céluld ou (zigot) din care s8 se in ou orisinm. Reproicera sera apt nner $8 irc animal vegeale de pe planed carole uncle tive na dct dive snp mitt cea een ih sot cop idence le selec pogenio, Inreceace {iptia nor cxacere mi) fore ce tu char penta pisces dicts» ohn eyredure eunc care Beclicde lo 2 orgmine se cmtinn pee a cpr un ow, dirt de poner. Pn ier mata genes Spematozst et) se relink trae yi skin de cj mar, pec selearesexeplrlr ema per supe clece nnal) Peis repodcre serat va fl cele de i soma cu ile de ronesoms (Sie), stich ropenints a deen thie gemimle a ttle ce ear epia Tea Bil co munis crestind de garnet crmocorle Ca uae, ie erosons weber aja, pena ca in? sume oj in get pod, cr nl ao dec Eat ini nama set deride se aoe cu trl vin reson, a ee un procs alt dnt Serie de wap snare tu eon: slants prone ensine pena eptieuca ADN epic sen srepicas nthe ene esac in ick ie? component: Sixers |, cae coord te spe ‘biars « pact de Bo onlin 2 cele: ack tpn nunirli fe remo 8 spre 2 cl haploide. Pen ct se seduce unde moa 1s ume dine redo. moa I ese smilra cu mitona pin acea c cromatdele-surod se separ ine cledarmumirl de cromosom imine acess (hapoid) Se mai umege gt vzine equstional Implirjiea cromosoilor materi i pater inte cele 2 esl ich in rmeioza [este tou aleve. Aspens fecare gamet uaa, exist 2° combat eromosomiale (8 milcane). Combinaicu romosori cea Sex obfiout in aclasi od, aumirl combinailorposiile devine asuo- nomi, gxantind aarti de progenita complet eiferite de pig e lng aceast dictate nestor, in timpol meiozei se mai pode si fenomene de reeombinare genetics crosover) in np azafze meat! I, cee ce transfers alestorbuciti de dmersuni variable tne conatiel ‘romosomiloromolog. Flee reeombinii 3 asorilraleatr produ ‘cant riage de gametes si produce un bazin inepizbil de iersitate gene ce perme evoluiaorganismelr ga speci. Procesele biologie ese ce au foc in impol meiozei sn: 1 Impercherea cromosomulr este wa fenomea cu 2 faze. Pima fa ‘se alinierea, in care seevenjele ADN de pe un eromosom ig gise scovenjeleomoloage de pe ell cromosom. Dap aliniere bral crome= omit se lipesestrneiize ele, fxh mats snap (sip), fenomeo ‘edit de compleal protic sinploneral '2 Recombinares este schimbal fie de segmente de ADN tare cromesomii emolog pi In urma acest fenomen spar sirucurt crm tice speciaizate, ume chasme, ce plsteaz8 imperecheai comosom cares ecombinat pind in anafiza meoze L a reprezint imparireacromesoilr ine eeu Sisk, Irmperecheres i reombinareacromesomilor omolog are loci imp profizes mize! 1. Cromosonsi replica qi imperechexp st nomi ‘romosoms bivlenh sas terade", pent ca 4 romatide ‘Deoarece profaza meiozei Le un proces complica, e dese she: Leptotea —» de Ia cuviotl greceseleponema, ce inseamaa foe subs” Cromasomii se individulizect, dar sunt Snc8 subi. Recor bares incepe prin apaniia de miptn ale dubiului helix. Le efi Jeptotenu,eromosomemologi suai cca 400 nm dist Zigoten > de in cuvintl grecese zygoncma, cae inscamal fre Imperechene” i se datrea spare de romosom! Imperecat, pia coeeeeriatrecearal oe TFIAOLOGIE CELULARA Pachyten ~ dels eoviral recess pachytema, ce inseam pala zest”, sinapsle sunt complete, crmosomi sunt cule se produc Fecombininil, ex autora srucunir de tip chiasmd, Reeombinteleapar mal ales la autosomi, deosrece gonosomil nu sunt ientcl 9 po schinb ‘ADN doar pe orn asaloage Diploten ~ del diplonema —+”2 fre" ~ complex snstonemal degrade iat cromosomitomologh se separk. Chinsmele eEmén pe cromosemi ce Sau reombinat In eazlreprodwcerii umane, toate coctl din ovaral fetal se opres Inaite de nasere fn acest stadia, Aceat sire suspends so-numesle sisyoten si simioe atl pind ta puberte,cind goctle se maniac, oar unul pent feeare cha esta. Fenomensl se mameste opie iviciune gl se doreac imerveniel une proteine muita CSF (factoral tsa) care seionez prin intermedil MAP kaze. Dinkins — dn eoice ee pe wwe’, epi romecafara mciozi upd indepirarea membraneimucleare, incepe fenomensl_ de isjunctie, adic de separae a cromatidlor din eromosomi. Resa stadt te fae similar cu pometafaca del its mcleoli dispar, membrana nuclsrd se dezinegreaz i inepe fomares ful mito ta curs fzet S mu fost sinetizat cetrosami, ce migrescd cite poli cellelor #3 conc ca ceri de organizare a mirombulir. METAFAZA 1. Diviiunea contin ou aceleai fice ca la mito Cromosomii se ordoneaza i placa metafzict ecto ANAFAZA I. Scurarea microsbukilor kinetocorali va. produce Indepirarea cromosomilor omogi, Deostece fiecare cromosorn are © singurd unitate de cupare Kinetocoriald ta, Jc de 2, cromesoml se. vor separa complet si nu cromatdele sur, formind 2 seul baplode Cen cominud migeaea cir poli ops! gagtnd cromosomi up, TELOFAZA 1. Fiecarp cela-fick ae un set ijumiint de romosomi, dat ficare dine eromosomi ate alii din ? cromatge Frsul meiotic dispare, ncleul se reorganizessh sau ni, apare npel de lia i ceflte se separ. CClulele pot ints into faz. de repaus num‘ inekinet sau ‘nterza I. Asi nu se produce sina de ADN, IZJOLOGIE CELULARA el oad ©O®O (ica! ¢nemmbisars ismetsanr pe clsaresonirat or compel Meioza Il exe similrt ca mitoza, dar ou un sumie de cromosomi reds la jumitate (ig. 21. PROFAZA Tl, Cromatina condensexz8 din 60, male pied din si agar din nou cromosomit ih set haploid. Cento se ns ea de 8 01 snvlo Indreapel clue repiuniepolare gi aranjaz fibrele fu ova divine Z METAFAZA TL. Apare sous pact ecustoriall, raja perpendcult {aye prima pac. —- ANAFAZA I Cenuomerii sunt dewsay, microubuli fal ‘waylonesz i despar cromatidele sure : TELOFAZA Il ese similara cu telofaza 1, cromosomii se espmleas, se lunges fs mitoic dipare, se reformeazt anvelop aoclerd gi s© produce citokinezs, fomdnduse 4 eelle-ficd “7 ‘Meioza exe compled. Caractere msioei lao Soar cellelor ce wee pia melons diet in mod semniicatv de I ‘un sex In ll. De-a lungal Inve ve Ja bios produc aproximat 100. de. miliosne de spemmaazoizi pe 2, pring-an proces Spermatognees. Coulee sem dela care porete spermatogsneca si FRIOLOGIE CELULARA. FZIOLOGIE CELULARA ure spematogoni gi imine dea ina ta meioed vor ce prin Oy vai mts, care preci 0 carter asbhmitcinkineza ene Jocomplel i celulele ema wit prin al inlar. Teo aceste Og PC sits a, poming dea sing el eb tprodue 256 de celta ‘dar mule dine acestea mu supravieiese In asa fel incdt un .bloc” ofS Spenmatogoi ence din pnct de vedere geet are cam 200 de eels Aces speoatogni in simula p meio, anf Ics or bina injur de 600 de cule postmeoice num pera. Sperm ne. se? | at vid ape, se vor difeeoia mata, podicin o eau haploteh | saspeciniznd, nami spermatozoid Tauepl proces dreas aproximad 2 ¥ Die le. Ls femeic, See ovr cone wpornaty sad de mai © | he priori, fer camino wn ovoct opin dpi roeioz= are roc in spimiie 12 16 de vn intern, Dea taal eg Sibron spi a pberate, game feat se at In sees stare, AGS image sspeniad. du cu declares temmaleor entcrinc | GCP “Tiojec apa ici mensvua in fear hd se acct wa singcg™ {erin oi as mai mai), cela iu a apoptors i degeneran= = proces num areci, Dupe et elinint din foc orasian. Tag jit fide oul, se completeazt meio se ope in etafnzag 1 e ee CSF (Scion! chose) rie inset Sada Feriliare Ca umare a conpleti mei se produce wn sngar oval-y= te ei celle find foare-mici i cu va scuns,rimdoind incastrates= plasma ovules su forms corplor polar ‘eis Det ls om snide de comms, ele mu su foane fcvente fn & le ors cones for sm ait de ae pent enboon nc = i ns spree peste pmol nesta de sara Coa raat aae o recs wpa (13% din urine mane), fe darcazh ers sui gunet‘nrmal cv ual ascores ec Enron iil se omese in eve ta jr pti’ es aril omesomile nt mpl (sso, momosornt, dle bironosone st fers nein, Fn oneal ok in rile avrate snk dxort acl ale Aneuploii SpaoaneleDova (soa 2), Pats eisai 3), Beware 8), ines CORY, OXY, RY) tina ext alent a soni st ele, ot roves dan sigur sige Dac se epee progia some a 8 Sieve apsina #8 devin pene ss ange tet pun In fel, cl mn me pre clr din cra ones dvi In romeo nae lnc sonia eae 9 pan seve pe Suma cpl de 30 de liane de ele Dac cle uo maw Sh bss anette es sr cree aia pl sara ‘oda cj ate polite secon coir i col eweicocbuetlns cass sunk chien eee Pe Gerald pe dele embron plo lal xpi oe pina lie de a inerned ale cor cacti ete elite Zot mine ene eta nh, stl ana decent coarse sae iaiee ‘celular’ se produce in 2 modalitiqi: moartea accidentala: ov nerve Starla ensin, jmearen progam, tu had tec cpio ocr Nowree cee nai gi ach # dort sander nce chic, epuet ia age hel Sox ini fy an dane. Eo sng mle pence orguimele wile ister cel via amar, ce sin pcte marta doarece 1 ond opine mov mie st ar Pe de a pat, i ein “uid, deuce se dvd in peanet, Ge cl TB Sieelr neh inoraiaes ese ow oar si. Pe de le lau itn ee ysis eck pt de ele, tne ecsinen ndepirwor elle Seu rnin foto pl uw moment at dap eed ‘Siocr so devin char dhutowe. Cs sor, a iplemeih a _mecaniam de indepdtare a sestoreelule care se numeyie morte cellars ine din limb grescd, ia cae programas” sau spoptozt. Teena provi din limba greacd, fnseamnd eldere,eliminae, da tepid si nevaumatick precum clderea ‘funzelordnncopac toama, Tndiferent de evenimentl declngar, apopozs se realizacl prin intemedial une seevente molecule comune. Aces fenomen se poate 2 ‘oat multor facto declan realza pe mai lie ci, sau se poate dara mah ml Cea mai mare parte ceblelor umane au nevoie de semnale FZIOLOGIECELULARA ‘evracelulave petra ne tn vay. Acestesemnae de sopravieire, sau seamale woes” sun preduse dete sterol vegeta al organisml gi ‘rrosmize pe ealenervosl saa endoerin."Absenlsunor atl de factor ‘of; daclaneaz a nivel exuelorsit ir progrim de snuedes 2. Anumite pari céllare, ca de excmpla cele ale sistem inn, sunc neces numa in anit perioade, Age! cind ma mai sunt necesre, cle sunt indeparate prin efibeaea tn circulate a nor semnale specifice ce indve programe ucigaje". in interiorul celvlelor, prin intermedial receptor. domenillor mori ites ne necro si spotce [Necroz este un tablou dramatic, arr o imagine foane pote Ge raumtisn. Cand o cell pi pier, din dferive eaze, eapactsta de 151 mets hornoostars, apa int in cel, echiliral cemode sper, orgnitele 5 fneagnceulaexpodenz,elierind enzine lie ear produc ‘un proces generalizat de dsrugere i ditolie. Aces proces va culmina co ruperea membrane! revarsarea corinuuuleeular fn medial intestial Fragmentele celulare sunt fctori proinfimator, care mg cclulele fagocitare in Imprejurimi,"se produc tanifesnle carcterisice ale inamatet, crete permesbiiatea capil, “se produce edem, crete smetbolismul locl md. Dati fp ede obicei, genta valerant setioneaza pe o 2on8 mal impor osinistul, mai multe celule sut ‘festate simula, 2 Spre deoscire de necror; apoptoa itioneanh in mast, ci ete 0 ceula oda, gi de cele ai multe ox celula ee id i apoptoss prea perfec sintoast De all, este forma sub cre apoptbYost deserish acim sprospe un secol, sob denumirea de neuro -uniceulart”. [a dignosicl histopatoogie al febre galbene, Counciman a descris corp linn icatl pacienilordeceay, descriiéa cop hain” sau cori acid". Acet ‘omi dispirens pe testele de wire In poieni oe supravieginy, find Tagocia! de macrofage. Cind temmenul de “ipoptors” a fst mntodus de errs colabraton si in 1972 4 descoperi cl aceash forma de moane se ptrivea perf u defini RZIOLOGIECELULARA 44. Evolutia apoptoze 4% Roopa ae eT peta ig (y2) prizes um senml aces" 84 (yA) fog —- WB (sau ind concentatia de factor eu, g trofel scade sub un nivel, 3¢ setiveazt faa latent" a pop = tozei, In aceast ft, celula 7 pre norma, dar cascadele fnzimatice appictice ine=p deja ine fn acfune, Drata Se cing fei ‘ltente este exe de Kare splonekt ——_variabil, varind de Ia eteva ieagmenaretmcerlareyntc ore jg ai mule le, din ‘Fagus decee meet rive Ind necumoseie, Faz de execuie dueazd ~Ih, timp In care cella seek modifies dramatiee,similae fn toate earurile de ‘moar celular indiferet de ipl defen, dp com wnmeaz (fg 22) { prerea miroir rere jonctiuilorcelulare + rattnareactplasmei {Epania de macrovezicle ce vor ngobe fsreagacitopasmi (ebbing) + perdtea amet de comportie a membrane’ cu distugee In petece™ ‘ hipercondensrea cromaine|(arorexis) silipres de membrana noes (picnoza) « Hgmertares explo clue cu formares de comp epopttic, ce vor apo fegocia de macofageletisulre ‘Exprmarea fosfiidil-erine pe srt exer al membrane clulare spopitice arage macrofagele, dr Te impiedich de 2 secrets mediator infemator: moartceapptoil a eslulelor ms produce reac inflate 42. Cauzele apoptozei ‘Monta celular programa ftrvine tn gas instante, sual in care elu respective gas dept ulate, sunt anormal sau periculase ‘Celulele care iyi ptedvtaen in cursul devolisilontogentice Embroni re prin variate stad deevolie pot la formarea uni ft uran erect format De exerpu,celulele daca Muller trebuie s8 moart ta = 38 FZIOLOGIECELULARA, le ineiiale spr, mopuii mala se deze apts Fons, asl vlan pare ees. Exist o sere cesta fo cre tn cl crpno- © mukinuine de celule rendae, pene ase asi 9 Si comple De ex, i sal ervoldi sistema tal mul new oor! careinereaeh muse det per cs ei ce vor ndoe nese mote peat Carters opie, Toi eat ner! spine Ald sine end par celle in cer etn are nd pasmociele acts secret ancora ean Hd ce agent afer Pes pk singura modaliate este ca celle Tapes oh a lokine prospopiasce cue dsvus lnfeciele B tara mum ingecte B cu memoria Bm mai au fnsHe. Celce acogne ale andlor 6 consant simulare bomonalt pena +1 mening ele prosaic lr lor vor ven dip ach de tesoseon. Epic! wer vases de aerate Ale exec de cele ce vor ita in apoprd ft © hormonala. ra ot ic cellar ee perrbt Daehn unt de control i act, vor lier 2 mecename de conc Fepunre ale ADY-uhi incase ro-apopotce. Deck ep cells xe orenatl cise spor. sac vin. Cin viru nectnao cru, mectismal a ese caf” tnavosrs genom vl De cle ma elle ui mai podue maken de spat care le de sel im suc sunt eer celle T cotxce vor Ipospptcc care vr disng cruel info elo a agen cimioteapiel rosin Un mumke Phot, ciperc alge prod 0 sre de eine ce Inde ss prota de parti gine. Cele ma nose Guile secrete fing diel Pein, ce rote in pooch, prec ctnincichoucen, fama ae ete produ dopenresce nied si rola animal do He cvcerealemucegi FHZIOLOGIE CELULARA 43, Semnalele scl are indue apoptoza vist 2 ei, intinsecs i extinseed (Big 23). Duph cn i pune gi ‘numele, clea intinsed se declangeahintaceular deere mecaismele de Supravegher intra sau de ee psa uno fice! tric, Lies de aurea dia mediul exem poate de asemenca st fe un simul, Calea exinsesd ‘prezing ativarea ile proapepotice decir sermalleceprovin de a alte eelule. Poteinele efector ale eli apoptatice sunt 0 serie de ensime protealice sumite capaze™. Denumires provine de Is foal stele a activate proteazcd selectivd la capiul"C-emnnal al reiduuul Asparat (C-Aspaze). La om exist 18 caspase, dormant in ctosol eu fom de procaspee, ce trebuie clvate pentru a deveni active Seeveia. de 1. Esso serie de enzime ce sb numesc instr cares actveacd prin autoproeoias indust de ce alte tipui de proteins, cae st la agregar iijitorlor. Caspazcleinigatr produc acvara prin clive 4 caspanlor-efecior (ex. Caspaza 3), ceea ce Ia rindul sto amplified scivitateacaspazics total incest n imeriorl celal! murbunde ‘iecrecaspat apa ae ate ite, dine care cele ma import sunt lamina miler cioeceleu, cess ce due la disrgere celle. O fin imporania este ADN-u, care ese dirus de cite muceszele utonome, dine care cea mai cugoscul este CAD (ADN-aza activa de caspaze),precum io enzims mitcondral mui rucleze a evolut ca mecaiem de apace, penta eliminaea ADS-aht contamina viral pri spans defeasivsuicida. sropte intel subfailis Bol provector, Bel? ncigyi (Bax si Bak) Bc? replator. Sua demons recent 8 proteinele Bc? protector st responsile, ca oncogene, deo sere de tumor maligne de pul limfcameloy, toemai prnt-o activate exagent, ce project exulele Timftice defene de. apoptozt si le permite continiaes. prolifer Declangatorii apoptozei intrinsece sunt acumularea de sernale pro popotice cellare sa ipa defactor wai, ceseoneses prin inten spoptosomuhi, Aceta este 0 sructura temarh mare, altnuid din tocrmalC elberat de mitcondrie, protean ctosoick pat i dATP. " aspane ae 2 36 19 10) er, 6, 7, soeapopence rota (4 FIZIOLOGIECELULARA ZIOLOGIECELULARA Apare a sctrt cu aspect de roan 7 pte. Stmali po ara dela Jeziai ale ADN, fs scmulaea de fctoni prolifera datrth oprish ciclul cellar la un punt de conrel sau anomaliti ADN din cauza contami vile " nee oe ree a Larne ao eae Tat Sr eae Fig 2. Cascada optic ‘e(eseporl T6F} SRO ada ers AD ron hore popu FARE (ak ADPRiborPlaeaz); DPF (ctr aptare ADS) ei apopiozaepare de abc ca rigpuns Ia stimuli negativ, ea poste 4 indus s'de cle senile ,porive’(sernale ,ucinse). Prince cele ‘nai canoseute sunt TNF,(Faioral de Necor8 Tumoral) si lgandul Fas. TTNF fe o ctkind eles de clive macrofage 51 deviangeaxd mare ‘sult i eismagere Grlara ce poate f obserat uncon in nele bol inflaton Ligandul Fos est o protein membransr exter exprimat Je felulele NK side limfociteleT ctoosie. Acestsernalnecesith contig fate clair fi va declangt appiogn in celulle infecae vial, in unele tur de celle tumoral in ceulee de slogret ‘Ait TNE et lignodl Fas scioneazxprinu-un receptor membrana trimeric eu un singur domenin trnsmembranar. Activares reeptrall = ‘uplea o protein numitt FADD (dome etal asocit cu Fas, cae v8, resrta i activa easpaza 8, una din easpazele inter, eae It rind} texiveazh alte caspze gi poet easeada'de amplieare. om ‘Granayma Bese 0 serinproeaes eller de cli granule citoplasmice produte de celele Tcttoxce su celles E., Feat Sau tte dea ative spoptoa prin livre pro-caspazet 3 la aspaza 3 activ bio naturals eas eoarece cea mai mare parte &ceulelor statoase exprind o ean semnifcatva de pro-caspaze de tp inliaor si exsth un rise de ligomerizare emit, care ar putea 8 omoare celua, exist 0 serie dé imecanisme care reduc sensblitates ei pro-apoptotic. Aceasa este reprezetatl de familia de Proeie Inibitsre ale Apoptozei (AP), care inhibacampazele pe Gouk el. Pe de o parte se copeazt eu cspazele gi le | coped stale active stl bacindu-le aces! la substrate pest par tial mole dave 1AP-ri sunt ubiquitin gaze. Ubiquitin ese o protein marker co atage compleral proteasomic citoplasmatc, ee dismugel tence ile deci o expen ubiguisnat vai disrus in scar imp. ‘5 Membrana celalars sl comanicarea clue uw mei Tickiulintaceluar al elleloe vi (itso are o composi far ite de a ichidula exracelelar Ks PO.” sunt prezen in canst ml ‘mar ffutra decit in fd, im sreme ce Na‘, Ca", CT sunt mal mal thundenti in afira clue, Aceisa se dbtoretzh finejionti divenelot Tmecanisme intracellare, dite eae de depare cele msi import sun ele membranare. Plasmalena plsetzi acest dferefe prin crear une triers de permesbiiate tm jurl cto. In mod neeessr, areas resin permesbiltat selec, penta a-i ralza funtile multiples Primrea auienio scliminareactabolior,pimire si wimiere infos Trail sub form de hormoni,actr de revere i newromnasmsiiton | 9 39 BEER SE FIZIOLOGIECELULARA Membrans could cuprinde plasmalema propria i glcoprote- inele de pe faa sa exter (ahcamli, 26nd de microvecatne) coe ‘rns leetd moro-fuctonal eu sructari asocitesubmembranre pect ets ale ckossbeleuti i reiulst endoplasmic). Plasmalema eee ap bisratfosolipdic ce comin s ale pide, precum i protein ininset (integra, oe sribetambele sransi) sau entrnseci (penitence, aparind ‘ui singu stra) Plasmalema delintea celle, asigutind sehinbor ontrolae de substan $i informatie cu medal eximcculr Ee pesos struct specialate pent diverse aspect fujionle: wanserltatsan fslor hidrofle (por, canal, transporter), recmoasterca semmallor bes Shine (eeepor), legis cu ecaele Invecinte Gone srase 9 ‘ommunicente),migcare clue saua chia exracelulr (li fgel) Jonetiunle celular sunt acti din api ale plasmalemeceulelor tevecinate, spe fm cazal joctmilor sree (aerents), seabante de Slamente ancort sobmembranar in cxzal desmazomiler qi de tang ez jonstmiercomunicnt. Aces canal sit permeable pen iol ‘molecule mic (de exempiu ATP), sunt formate din dout seat peeche oe te Fs poteine namie conexoni si sunt replete de concentric local de ae proton Titans 51. Structra membrane celulare Stucra peoraida membrane a fost biauit ocd din ani 1930 Autor naturisi pice, Poin dela concep de bisa foroliie (68. 2), care inst nu expica tafcal vansmembransr, in 1973 Levan Singer ji Nicholson an folosit microscopia electronics pe repic obpnene in cciodecapa} (feeze-tching) penta a pune in evidens diptneree Brotcncior in bisa lipid. Aste a fost inodus penta plarealoes Rodelul mocnicli Auld, piseat cu model plat ante. Lipace ‘lembranare sun majoritarfosfopide (fg. 25. Mai preis eter foentonc A wiglcendelor, adc fosfoglcede (gicrofesolipge) Ele wnt slenee ia. 3 pac: o cleans (backbone) alti din lice, 2 acs srs alfons steifeate la C; si Cai lierofulu, un radical fats eteifeat ou ve tleso.Fiesare date atese molecule camplene ae o frmd casters, Sakacteriscifizico-chimice desebit, pe care le datoreast acest seven FZIOLOGIE CELULARA ‘Cole 2 reside aie extricate ln mth C; sau C; pot avea de la 13 la 19 oe eet ce mes, ree me multe dine restuile slfiice poate prezent.legituri dube, ceca ce fee un anume grad de urbe” a moleclei cees ce va cone find su Aidiate membrane eo ct gadul de nessturare al lipdel membrane este mai mare. Grape rea fosfaleoolics de le O) are 0 Inckreare electric gat ce poate 4 neualizat su na de incicearea restlai molecule, sezaltind slice rofesfolpide negative eau neute ‘Acest cap polar se poste cupla cu Stccinle pale ale moleculet de sph; carcer idol Pe de ak pane, polul pide exe hicrofob, sscefe ed molecu in ansahae Caracer aff (hiro eux ol 5 ig. 2 Eoluia moder demeirabe hidofob a celia, Accasth carats duce la onganizaea caracerisics »Lpidelor ‘membanare in conact eu apa, Clnd ens o intriacr-pt, idle se organizes Inan monoszat cu polit bidrfebi NY cate er es dros ite ap fig 26). Dad inst na exit 0 inter ser-apl, i bpdsle aust Cty gen ume K's > Kugichv). Deci el wanemite ‘nformafia dn exteriorl celui in icriorul acesteit AMPe atl sntetizt Ja nivelul membrane celulare ob aefiunes ademltsiclazelactivatd de imiemofines ligand-receptor) se fixeazi vite’ pe, recptral sha IZIOLOGIE CELULARA incaitoplsmatic, care eto protenkinazd. Aceat este alin din subuiis subunvateareglacare, capil st cupleze-rErsbil mesa feeund (AMP) si subunit catalited, enzim’ inactvi a S\SAMPe, In uma legisi AMPe de subunittea. replat proteinkinzei se reaieaoh eliberarea subunit eaalitce care Sct. gi ete capabill sb producs wlerior osforarea unor pe ‘toplasatic. Proteins forforilats este de mule oi o eazim, ee dev Hindu «t molecls informatvd; permite tansfrmares chimich a Sbstrat fpt care eprecin spunsul ‘celular. Activares protein inecitopiematice poste fi fnopith sau nu de disocieeaAMPE) ssbuniata regione, Speiiciutea de ecpune 9 mesagerali ex bu sie asiguait de AMPo gi de acfonile sale, ci de specifi receptoral specific se insoegte de revemrea la valle de Concenajel celui de al dolea mesauer (AMP). Aces proces fezutanl degradici' AMPe de elie ensime mumite fsfodesenize hroieses cik-estera lt AMD. In acest med fosfdiesterazsle 1 contol) efetelorinteratuni sermaluhi exter cu elu ( ‘ermal fatrsitmodulen2}concenraia AME. (Ca rice sistem implicat in contlul nivellui semnauli, nvime constiie un punct de impact pen substanye medic ‘Asfel afin, eons ee, bib fsfosesteraza determin acu intacebart « AMPs; psiungind in simp efectele penerate de rmesager sau geerindrelsnarea muscular bronsie (eoflin) cu benef in asim bons auicie Un alt miclotid cise eu rol de mesager secund penta semnale din medial extem este GMPe, Exist diverse proces ipl tevivares quantiles in vederea sinezei GMPe cu rol de Second, Guuiatcicinza ni se afi integime Sn constina mt (cular, artivares aes enzime putindu-serealiza pe multiple ei ‘eons xtrcellare cae dete creterea concent inocu GoPe, dete in asclah timp 4 creviren concentatici Cal citoplasm i artel fn de eae ar poten activ indirect gun “ a FZIOLOGIECELULARA foxectoplasmatict, Tot ionii de caleiy pot simula. produceres. de cenioperonizt pis so seyunen une lipoonigenaze ar geners deriva Jnrermediar i concomitenteliberurea de radial hideous deriva, care pot activa guanlatilaza si consecutiv formarés de GMPe din GTP. Guana cclza membranart este © proteind ca un domeniu TM, care funetineach efeev ca receptor perfctr maize al, Ioforma outils ext wn heterodimer a8, fete eabonitte avnd uo domeniy Ct Jimplicat In acvimtea de cick. Acese domenii C+ caulice de 250 sminoai sunt similae ey cel din ccicele plasma. Enzima conine © grupae bem stad uno rest histiind din zona N- a subunit, domesiad reper, careeste de ip PASS yi permite regirea de ele mono de aot, co mar reste de asta 0), {a nivel ellelor eu bastooage din vena exist pros GTP apendenss sums wansducing, formats din aces subunit f(y) Jest de subunits difeis fajd de proeincle-Gs si Gi modulatoare al fdenistciclasc 9 care a fost numith fubunttea “o-T". Transducina ssiveara o fsfoiesteraes eave hidrlzeacs specific GMPe dctermingnd scadeea concent! sal. In consecas are loe modiiare potential de merivand a afBsorselle si generar poten de receptor. In aes mod aravea lor acuvarea las aeurnalrespoasabil cu tnsmtrea § prehsrares informajiel vizwsle. Este git foprl cd membrana ceuard 2 ‘astoaseor este deoseit de penneabis pena Na", on tre de repase Uunee canale pena Na” sunt meninte in stare descis de came GMPe. Protein Kaa specifica pentru acess cle de semnaliae este hinaza , cx dout izoforme, una predominant citslica (PKG-1") guna ancora plasmalemal pin mitilre Nx PKGI. Acete serntreonin kine sit hhomadimen, fcare subunateavind 3 domen fuctionle: tate; Nt care medias dimeizare,suspresia sev i absenia GMPe pnt ‘ke protein isk subst relat cu 2.sturun distinct de legare & Gus; egares GMPe ial auto-hbi di-preedompenilN-t "Na ap aie plo el pes in cr tein el PAS ee a Seat eet cee rine ne de pares ptt oi ee 7 fr Gree cath, ere pri sen Ge OM tis x ‘ FFZIOLOGIE CELULARA 59.11. Mesager secunzl de origin pica O sere de ens stat in peopierea membrane pot fl actvae de lc recepor pe eae ecupleaz ganz. Acesteenzime scioneaza supra snbstatclr lipdice ofee de elie foa iter a membrane: ceulare precum si de membranele organitelor gi fomeazd o serie de molecule Ipiice ce vr acion apoi ca mesager secu (Cele pata legatr este ale fosfolpidelr pot fi rpte de cire mat rake pr defstlipazemiracellare ‘+ Fosfoliaza Az (PLA:) Indepincacd nul dinre acizii engi, ce ete lominat in tplasns, reals olizofesfalicei +O eazima corespunzitoare, nami ceramidar ndepatecaacidul gras de ‘pe sfingomilin, lista o cera ia sta pie + Fosfalipsa C (PLO) separh grpsl fosforat (pram inositol 1.48 ‘ifs 13) de pe o fosfolcerida, ezulnd diaciglicerll (DAG) ‘+ Fosfolpaza D (PLD) indepiresz’ capel polar de pe fesflpde, producind sed fost Gas Py I tn “Ged 1 Sc von (pees a uum abu Ca eaicalin- PK. a teeth er Tins medirorirlinidit arahigonic,acidul festa, i lzofosfaiieling) Spi reaieart efectele ‘Ssiologie pri intermeiulcelor mai ml de 10 szoenzime PKC (proteis- ‘eza ©), PRC sunt serin/reonin Knsze ca un domeniy cata neal ‘Cerna si domeni elatoare i apstl N-tfminal. fp sare inactvt pe sinal actv ese lgat un psrudosubsimt, care iahibl enim. Mesagert Secunai pie activeant PKC prin iocieréa psedosubstrtalu e pe sit tev. Forbokestei sunt subsanelefarmacoogice ev afune similar, care fimuleacd PKC si produc apariia de tunon Bist imenzime Cs Gependence, cere au tn sit Scud Unde oe cope calcul, nesesar pein ‘Crum ete ein io isa, uae acivec wn tip de sern-reoninkiazd, pocim si proein-forfze (1 si 2). Ceram rece prin bisa lpi cite zona citoplamicl gi activear sern-teonin~ aca care ajoneao ara unor protein ce au sevens Se/Th-Pro, prodacind sevarea ulterioat a MAP Kings i fetal wansrpion feidal singe activeast 0 lipikinaat mumiti PISKinaza, cae osforietd inorivolGeunt1P3 i stingocn-1-fostumleibereat eal din Aepostele sarcoplasmic, prin mecaisme varie. sgh cum am veut numa interac dine wo semmal exracellar si recep membrana specifi se poale- activa in membrana cellar fosfolpaca C", enzimd Hpolis care hidflizeszd inoztlpolifostsl sivaqembranarreulind pe deo pare diclliceol (DAG), fr pe a pate inceotifosar(P) Discilgliceohl (DAG) rezuat im ura hidolizeiPIP2 membrana sre dub ol.Pe eo pate el eprezizth sus de acid arhidonic precursor Ge prostagendine, prostciline, tromborasi si leueoriene, cu tof mediator imporunyi penta mumeroase fant celle, fr pe de alicpae Indeplinegte rolul de meseger seeund (59031), tnouelt activesrd in tiuoplasmd proteinkinaza C (PKC), careenlizesch fosforiilprocice inmaceblar, avind ca reslat final ispuiial specific al_ elle Tpoviolsfogfand (IP) este un mesager scund implica in elberrca Crisis seat in compatimente intaesulare (in parieular ta nvelu escue’ endoplasmic), Cuplings-se coun receptor specific din membrana Fetch endoplasmic IP ctivens on cana specific de Ca asl ncht parte & messgenior sscunr lpiicl (DAG, seul 4 conform graiemuui de concetaie calcio fnie scumuat in retcual ioplesmic prune in toler. Foat recvent ambi mes ervai de inzitopoifosft (DAG si IP) ecionenz in comun decianog Si in acest timp modulled dete procese cere (sitezs de ADH, prolferrce Sbroblgir,oxplares dine exciayescontact, 59.12. Cfile MAP-Kinaze Preeit-kinacaaetvicl de mitogen (MAPK) soma rasan cage, ‘eansferd stimuli de Ia membranh etté nucle. SEL Cascada MAPK inclede wei proti-kiaze ar se setiveaci’ fas seovenst (Big. $2). Kintea oe uh fRsforileast MAPK este © MAP-knaz-inach (MAPKK), cae Ie ndol oi eae fosforath de : } intermedia unui receptor specifi. tansmit un semmal ce simulears mitors O dad fosfrit, MAP-inaza difzeart cle nucle gi fosforieact facion de taneenpie exe stimuleazd ransrpia | genelor pen ciclion D i slp factor neceseri penta Sateza ADNolui si pene diisine piety cote silat. Cala MAPK ponte fi setivat de proteina “eu Sess G- mica (guanorin-nfosfaca}Ras, rept py 62. tan enc ionizer pentyfactort de ieee si athe sound MAPK. ‘insulins, GPCR soul osmavi ae ‘Makieines moduilor de acivce a cit MAP-kinsze permite inte races simlilr rove pe al mle oi, ar commplesaiea chi de activa ‘fhe ca acest cae o agionee ex un comuator dei t-snu-nimic ‘59.13, Calea JAKSTAT Kingz JAK (numite tai gou Janus-kinaze”, de la ze! cu dou ‘et activa protenele STAT prin fosforiareatrozine, are promovead mares de dimer set are apo net im muceu ise Inga de anu jpromotei-La mamaifere exist 4 JAK gi 7 STAT, cae resizer éspur furl specif ia dversele coke es Bf FIOLOGIE CELULARA £914. Receptors pent hormoni seroieh © ee de subsume” oe “i eee es mete it ape Ahormoni), sunt de narurd pidica -_ sunt lposlubili ic tare nu ie fevoie dé recepori membrana = etry a putes tansmite mesa = on fae elepentcle responsive din me Ciroplasma sau nuteu. cesta sunt PRe Hormonii stroins (evar in a ester), rence (deriva inp 5 cept psa harmon tert fcaroien) si hormonit troidien. grsgaler te irvare Siete olele eee tyr, prin SX reper peas creat fpembrens celnard si ang In o AR-Sectr pete soda fered recep miler, care avo Gi TmePr nen ceri Suess genet comin ali PR-vccptr pens prepecen inten domain e stp pe ADN (DROS Teen cea treat de 0 Fegiue to SHE72) LBD mnt ene import in tasocaie mcea, clara de fea chaprve, dimeric repo a opal 3 xs wal a Pox mule dome de acvare a arse Hormont serie (HS) jg in ellen pin singe, unde st Capa cu prose response Ei vor tee pit mean pa dfzne $i vor cupla cu reel (ig 53), cae alias vail tn celle Tees esvopenc! sunt alex tice reper penry heocorisoi pests snckopen! seg to cosas vem feeepor pers minrlcorsce gh pen props too dsebupe Sproat esi in tpl cen. = Tai secepr pena HS ster tans ule (ut nods A ouclew), media dupa copes cx gai. Recep nuclear car fapleucd HS fomesri homodimer, Dani cuplares cu hen Brnslocares care scl, complexe homoe eer be lee eg Spee al ADN-ais rune Elemente Responsive Homona! (HRE) Flcate HRE exe lett din dot um dest care ear cag un tmonomer al dimers steridrecepior (SHR), Pe ling cplares ou HRE 96 FIZIOLOGIECELULARA complexele hormon-recepor igi mat pot exercitn efectle si prin legarea coneenraic s caleui ine medilintaceular cel extucelular, care Poste fi fost sub forma de microplsr de cali, ea o dinamich foare Fapidh, pena a se sernaicaanumite evenimenteesenjiale din vist cca Calcul ber din citoplasn repreing in mumerose esule mesagera Wl cae waduce in rispuns celular itracjumea dine semalele lular si ell. Nivelul calcu liber etoslc(intaioplasmatic) els wansferului absmembranar al joni resgectv din ara i ccllei i iver, ct si a mobiizin sale din depocitele sale llr (mitocondni,reenl endoplasmic ee) s recap in rezerve 56), Phinnderes cilia ir inerioral ceili se resizearS prin ele recepor-dependente si yolty-dependente, iar exrusia sain i elt sou inraducere in depoitele inwacelulare se resiesn8 pope de calcin(PMCA respctv SERCAS vezi 571) prcum $ prin sodu-ali plasmalemal I sare de reaus celiac call invaceular se ghcege tn ces mai iste parte ub forms legates deposit gin mich mls, in jr de PM, sub forma liber. Nomeroi mesegri extracel st capa 38 foarte mult (pind 1a'J0°M) concetaiairaclular a calcul Mer, conic in care ionul respecv indplineyte rola de mesager de oi pentru risponsal speci: a} celle (conractie muselar, eee wlandulars ce). In ate crcumsune ional de calc indeplinetc olde mesger de ordinuM sau generezA mesageri de oda I. Atel Inosolwifstiml(P,are-este coasiéeratmesager de ordinal. I, Aslermind elierarea calcilul din deporitele inraceilare si creveres “Roncentrpi ceil ionza din cioplasms urna de actvreasistemelor FZIOLOGIE CELULARA ‘imatioe nductosrederispuns eel specific (fg. 1), Pe deat pate, egies conceatajel caleiolui ber din eitoptsmi ex uma interacjiuil dine semnaleleexraceulre gi cel, ok posites aces fon af se cupeze cu mumerosi recep iniracelulan, de obese nark protec (cali proteine) Ine care ealmodulna ese cel mai bie sida CCompexulcalmoduling-calea activeacao kina care permite fos lanurlorujoae ale miczne inind asl contra muschlr nee ‘clas sens pote fi cit gi woponina C ain muschil sat schelec ‘ain. In acest cz deschidereacanaelor de caleiu vol} dependent de, se potential de aciune determin crea call citosolic (de a 10 "Mts 10°M); acestarepezin’d mesagerul seqund, care cuplindu-se cx traponine C declagearhalunecsrea mioflmentlor de miocid, dei contacia muscular ‘Canale de calc plasmalcmale wo depencate Clase se desrin 3 put de atl de eanale (VOC): T 1 (itm Jung de inasvare);,N (neuronal), dar de apt sunt? mar: clase! EVA (pag js de acvare; tp 1); HVA (orag inal sp L, N, P,Q, B) los IROLOGIE CELULARA Pena # dou clash sunt cunosenj blocani specifi: 1, -ihiroprdine (DEP) pena L, e-conotoxnk penta N,o-apatoxing cu afinitate msi mare pest P desit pentru Q; HVA acblocate de veuna din acexea sunt Cewrofizilogic de ip R si nom-R. Subunits a a VOC prez 6 ‘areas (AE, 8), ce corespund tinalorL(C,D, 8), N (B), PQA), R @). (Ca se dsting prin numero Mocani specifi, majoritaten di 3 clase (DRE, fealblanine, benzriazepin), sure find bine emosese. Ca, tste format din 3 subunit cj, 698 a8 (in mghin scheleticapare gi 0 ‘bunt ) Subunitatea a (170240 KDa: 6 gee) conine cals iro, ral de volta) si stuscle pent boca, prezentind 4 regunt ioe, de eite 6-domentitantmembranae (TM) legate pit do ‘toplamaice (DC), si domenile trmiale amino (Na) si eaux! (C-, ‘Soplamie. a face pete dn fii canselorvot-dependente alr {le de Nao K Biofizie diverts VOC este dnt eo, dar teerart ‘eran propriiledeeanal runt modulate de subunit eocie Cele coslie re anupa Ca, efetiahibitor diet dar si acivator riotit deo Kinci cael ealmodulia-dependend (CaMKID, Fosfor pon PKC ste activatoas, iar mucletidele cilice au efecte varie Feafrlares a, medina de PKA cree probabilites de deschidere, ar cet toed de PRC erste incdens deschiderior de drat Eis date pind ‘modularea Cy de ere rozinintze (TK) sau prin SH-nsrenisre Canale operate de szerve ip cada modchulut capac inaren 8 Co" dependent de nivel eeeryelor inracelulare era considera important doar peru reumplerex ‘Spostelor eculare, dar aie implica ca srs rec pens serait ‘itwaic de catch. Mecanirla ere chia, find implete interectunt proteice disc sau mesagert diab, cum a TPs, cOMP, deriva de ehidona dar ron als fatorl de inf a alli (cletum infer fcr CIF), Ca posibile SOC, sau subunit ale acestora sunt considerate TRF (Gransient receptor potenti), 0 familie mare si divers de_proine mate f diverse celle, co implicit rspunsal ls smelt chimict {camolariate, pH, feoron, Sactr de restr) fz (mecani, emi. ‘Tendo acwals et de aisinge feneonal dou estegr de SOC (fiz T7) TPEROC sunt eal plamalemale de tp TRP-Cl, culate direst co Saoatee opere de 3 n retical superficial, ar SOC propivzse sunt 06 FIIOLOGIE CELULARA Aca ener eae per ere apron ME) canale plasmalemale sctvate de CIF prio. intermedi une Solmenbrenareinbibate de camodulit (PLA). Ambele mecaninms jatar capac sunt rezulaul setivici de etme GPCR a ei PLC, 2b) Cliberaen IP-dependenta a caliolui cin retico, iar varani-a prespane un gad de scidere a rezeveor reiulare (epi Pomp de cles psmslemsla Funconarea PMICA presupune un ciclo de reac: Case laa pe omeninlctgolic (DCI), uemnd fosfriares unui rest asparat cata ‘renaconformare cu expunetea Cx” pe faa exeral membrane, eliberare { defoafoare steconformare, DC cupid o seven de 40 amine ‘sick pen legares fosoipdelor acide, DC3 contine Asp este sitapl de legae & ATP, iar DCS (C+) situs penta calmodulin gi Cy {aloterc) precum 5 cee de fosfonare de cite PKA si PKC. Sil penn Calmodulin lng fsfoipie acide si acizi ssi poliesaruai ee modulator PMCA. ae glscste in canitae reaiv edu (I ‘moleclatbemati) sae o aint mare penire Cs". Pompe : 07 FZIoLoGtECELULARA sttpor: C3"7H'=1/1. Simsurile eu mare afinitte peatrs Ca" din Homesiah CaM na sunt implicate direct a transocare. Swichiometas IGSATP este 1:1 in cazul PMCA, fat de 2:1 pene SERCA (7). PMCA Dread on sins penta simodolnd int-un fagment aoinhbitor similar Hosfolabanul, cu actiune pe siusus din-DC 2 si 3, bloc de PKC. ONICA este stimulatl de urmiior factor" Ce" (pe 3 sisi ditt), Kalinin, forflpie acide (esigut $0 % din ative bazall), act i plinestrai, PKA. PKC, eazein kinaza Ul, potelih limits psn), dineczare, PMA ar putea inhibatt de complexsl Gr. Se peste 20iznforme roduse pe basa a4 gene: |g exprimae ster siguina 5.98% dtr ie 23 expr reste. ‘Antponelsodweslis Nua (de px 3NasCo) este bidirerinal cu col de tip conscativ), fniatea Ca" mat mare penou siasol expos inracluar st inaeivare Peiependenth. NuCs fncyioneara predominant fo mod direct, co ae calc din ctoso, dar poate funciona gin mod reves, vind jin submembranarh de sod este mare. Proteins antiporer ilo aloe ese protopul scestei tamil, NCXI: 970 amineai, N-i ular aliconla, 9 domenii TM gropae tn 2 sera legate pring-an Gomenisctosolc. NwvCa aparine gene rime fii din ale unei iin cae se reghsese cole 8 NCX prezente a mamifere, Sia dott ie (NCH) cuprinde 2 proceine prezente In manifere,sinslare et roma NaICaK cloat din jsut revinian. Prin mui punctale + vient imporanja Serl10, Glul13 si » reper pent funtia de Hnspor,precum gis domeniul TM 2 (Tir103) pent selective. Din Imulipi actos. ce replant NutCa. se-isting Na", Ca", PIPy 91 fsforianwcen NaCa prezind un sits inter restr cu afte mare Pent Ci", absolut necasar pene feneya-de anspor: Agen ce Shmuleacd PLC pot s4inducd cresesi dev gr prin inhibarea NaC. Tnhitaea de cre mesagertprimari poate fi eat de PKA, PKC, kinaca Ginadlin depended (CaMK), cGMP (in cazuh NO). Stimulcea NarCa prin fosfrare Ca-dependend implies creer de afte pentru Ca” soi penta No" exclu. FIZIOLOGIE CELULARA lhsrares cali in setieut 4a cadiomiocit 2 fost pent prima dats pushin evident berarea ‘Ca din reveuul endoplasmic de cite caleslchosolc eeseut In una inti din exer (cicium-indueed calcium release; CICR),eliterare bazah pe cane reticular mumite receptor, penins ryanodind (RyR) looatol-ifosaml (P3) elivereaza Cx actontad asupa or reseptor! (oR) ce sunt de asemeni cana reticulae aetvate de clea cao Din ‘net de vedere al eliberii cali revcul preci un compartient Profund si unl super, ini const fincjional co plasmalema: rezzvee ensiil la F3tyanoding pot f mai mult sa mai puja serapuse, Canopingele generale dese canlele reticle de Ca" pet ezumate asl deschise de creireacaliu citoolie; dout tip (cate de ryanodin ino sare dschsh, respecv activate de TP) modulate de ‘lea resus; dmenileransmembansre(earbos-erminl, C)abgurt ‘ncorare in membmiad i func de canal: cal hidof amia-temanal, N«) conpine sinsunle de lepare peneu Cs gi ai factor rear, IP) ‘esrteaci popula de Ink ca seasiblate sett l.Ca, aR i RyR sine ‘oteineinterale din membrana recut fac parte din dou fi ale une superfamili gence, care a spit flgenetic la nemsiods, IPS pare ‘meditora eer in azul active receterier pssmalemali, az CICR spanjul celuleloreesricexcabile RyR reprint canalele reticulare ce asiguri in miociil sch creerea de clea citsoic eclangath de poten de sone. La om st 3. pur (~5000- xninoscii, ~S60 KDs). In-recepersanal Iomotecamerc poral cenval ene’ delintat de donenile CA ale ‘monomer side damenii tansmembranae, Canal RyR et atone, conductanys mare, selective redus i funconare complex. cea poten ‘implica 4 bariere gi 3 stsurdelegare, ROR sunt baca moleculrd 4 CICR tn diverse celulus, ir cei din RE superficial pein go cerlare cu ‘mnalele de caliu vol-dependente de tp, L (Cay). tai importa in ‘usc schelec(cuplae direct) dec in mised (predoming CICR) gi foane redush in MN, unde se vorbese de o expla lad ine Ca. eliberareareticulir Call citosolie ete activator narra penis. RR, elierarea find negljabilt pene valor Nt de Tegare TPS: isienediar de ciplaremodlare, ct uneroasesitasr de Tepe ocr fet! modular ide esol: Ct x 6 domenii TM, ce formese$ canlul: IaR2 (307 KDe) gi InR3 (-204 EDS) au orgnizare general simlard cy JnR1, tamer neti find att homo. eft Betrlogi. In sist inclagi att fn soperfemlis canalelor ‘ols depeodene ct s\n cea caeldéoperste Ge mesage secu gi ‘iat preven inf de ecu nte if el ragos gi membrana nuclear xe, pecum gt plstislema eaveolsr&: Beet potent al ATP supra ciberii de clea mediate de 1P3 este bine cunoseut; ATP my @escige canal faR, dat erste probagitaten. de deschidee, mi prin Fosfor, prin legare directs pe un. sinus ecvator, existind uno! ibitor, probabil saul de Tegare a P3, Pentru PKA exist dout sist je fosforre, i fsfirlres de clte PKG a. fost demonstrat. direct inca fn peearet ote, ns fi relevan fuefionalt cet. én de cle ronan © = Stuctu si geetcn calor dous pompe de calcu (plasmaleall retical), ATP-ze tansponoare de ini de tip P (ved-eap 5.71), int Fela bine cunoseute. Flea fn comin caracere fundamentale afiiates hare pesiru Ca topograia menbranart $i organizarea stl eatalitie a0 ZIOLOGiE CELULARA Cat” se Jeni pe domeninlcioslie al ezimel afae in, stare eu afinitte mate (El, uring fosforlrea‘Asp cab, ensconfomare chewpinere2 Calcul pe cela fath (E1P-E2P), eliberrea

    S-ar putea să vă placă și