Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA: ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Disciplina:
Drept constituțional și instituții politice
Temă control:
Teoria separației puterilor în stat

Teoria separației puterilor în stat

În lucrarea sa Despre Spiritul Legilor, filosoful iluminist Charles-Louis de Decondat


Baron de Brede et de Montesquieu (1689-1755)teoretizează principiul separației puterilor în
stat .Acest principiu fundamental ,în secolele urmatoare va fi pus în practică de toate statele
care au îmbrățișat democrația liberală.

Conform acestui principiu puterea este distribuită între cele trei ramuri ale guvernării:
puterea legilativă,puterea executivă și puterea judecătorească.Fiecare din aceste puteri
reprezintă o instituție separată ,iar aceste instituții sunt independente una față de celelalte , dar
nu izolate(fiecare ramură participă la funcționarea celorlalte ,rezultând astfel un eficient
sistem de echilibru și control al puterilor în stat.

1
Referitor la necesitatea echilibrului între puteri Montesquieu este de părere ca :
„ pentru a împiedica abuzul de putere,lucrurile trebuiesc orânduite astfel încât puterea să
îngrădească puterea” ,Declarația feanceză a drepturilor și cetățeanului din 26 august 1789
intărind aceasta idee „orice societate în care granția drepturilor nu este asigurată și nici
separația puterilor determinată nu are constituție”

Cele trei funcții principale ale separației puterilor în stat în forma cea mai simplă sunt
urmatoarele:

-Funcția legislativă : prin intermediul căreia se adoptă și se elaborează normele


general obligatorii,învederea reglementării relațiilor sociale.

-Funcția executivă : asigură aplicarea acestor norme,statul fiind împuternicit de a


recurge la forța coercitivă.

-Funcția jurisdicțională : constând înfuncția statului de a infăptui justuiția în numele


legii prin organele judiciare.

Regimuri constituționale

În evoluția sa ,separația puterilor a dus la aparitia unor regimuri cu sparație rigidă sau
suplă .

Atunci când în funcționarea sistemului ,accentul se pune pe independența reciprocă a


legislativului și executivului și controlul reciproc al acestora ,avem o separație a puterilor
rigidă ,suplă putând fi denumită atunci când accentul este pus pe colaborarea executivului cu
legislativul.

Astfel iau naștere două tipuri de regimuri :

-Regimul Prezidential(separație rigidă)

-Regimul Parlamentar(separație suplă)

-Regimul semiprezidențial(combinarea unor trăsături ale celor două regimuri de mai


sus)

Regimul prezidențial

Această denumire nu înseamnă primatul președintelui asupra Parlamentului regimul


prezidențial prezentând următoarele trăsături:

2
1. Executivul și legislativul sunt independente în privința mandatelor lor și nu pot
pune capăt reciproc acestor mandate.
2. Puterea executivă este încredințată prin constituție președintelui ,acesta având
largi responsabilități în conducerea generală a statului.
3. Președintele este ales prin vot universal egal ,ditrect și secret pentru un mandat
de durată variabilă .
4. Președintele nu poate dizolva parlamentul ,acesta nu îl poate demite sau
revoca pe acesta.
5. Miniștrii nu răspund politic în fața parlamentului pentru activitatea executivă
pe care o desfășoară.

Regimul parlamentar

Este regimul bazat pe separația suplă și pe colaboraea puterilor,având ca inspirație


regimul reprezentativ englez.

Regimul parlamentar este caracterizat de eglitatea dintre între parlament și șeful


statului guvernul fiind răspunzător în fața celor două autorități .Din trăsăturile principale ale
acestuia putem enumera :

1. Alegerea președintelui de către parlament


2. Raspunderea politică a președintelui și guvernului față de parlament
3. Atribuțiile șefului statului sunt limitate(domnește dar nu guvernează)acesta
neasumându-și răspunderea politică.
4. Șeful statului poate dizolva parlamentul în anumite condiții prevăzute expres în
și limitativ în constituție.

Regimul semiprezidențial

Printre țările cu acest tip de regim se numară și România(În total în UE avem 12 state
cu acest tip de regim).

Regimul semiprezidențial combină animite trăsături din cele două tipuri de regim
constituționale enumerate anterior.Acest termen a fost folosit pentru prima dată în anul 1959
introducerea lui în discuțiile doctrinare fiind făcută în anul 1970 de către juristul francez
Maurice Douverger (1917-2014).

Printre caracteristicile sistemului executiv bipolar,sistemului prezidențial


-parlamentar,sau sistemului premier-prezidențial cum mai este numit regimul semiprezidențial
putem enumera:

3
-Alegerea președintelui de către popor și prerogativele acestuia(îi revine rolul de
arbitru între toate funcțiile politice , între cetățeni și organele statului,având și misiunea de a
fi garantul independenței naționale ,al integrității naționale ,al respectării acordurilor
Comunitații Europene și a tratatelor .

Constituția României din 1991 și separația puterilor în stat

În constituția din 1991 nu aparea expres principiul separației puterilor.Nefiind


consacrat în mod explicit acest principiu a fost suplinit prin :

-Reglementarea celor trei puteri clasice ale statului: Parlamentul ,Președintele și


guvernul,autoritatea judecătorească.

-Formal se respectă și ordinea clasică acestor puteri: Legislativă,executivă și


judecătorească.

-În privința modului de aplicare ,doctrina a remarcat supremația puterii legislative și


mijloacele de interacțiune pentru a crea un echilibru înre legislativ și executiv.

Constituția României din 2003

Adăugarea alin.4,la art.1 din constituție consacrează explicit principiul separației


puterilor„Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor-
legislativă,executivă și judecătorească –în cadrul democrației constituționale.”

La termenul clasic de separație potrivit cu evoluțiile doctrinare și constituționale a fost


adăugată și noțiunea modernă de echilibru .Cu privire la această noțiune, constituantul a
trebuit să ia în considerare cele mai bine de două sute de ani de evoluție doctrinară remarcând
necesitatea echilibrului care trebuie să se stabilească între puteri,pentru a asigura o funcționare
firească a acestora.

Aș dori să închei această scurtă descriere a principiului separației puterilor în stat cu


un citat care este atribuit lui Pericle(om politic Atenian):

„Conducerea statului nu se reazemă pe cei puțini, ci pe cei mulți”

4
Bibliografie:

Drept constituțional și instituții politice ,vol2 ed a 3-a revazută și


adăugită,ed.Hamangiu,2016,Bianca Selejan Guțan

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2008, de Ioan


Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Dana Apostol Tofan, Flavius A. Baias, Viorel Mihai
Ciobanu, Valerian Cioclei, Ioan Condor, Anastasiu Crișu, Ștefan Deaconu, Andrei Popescu,
Sorin Popescu, Bianca Selejan-Guțan, Milena Tomescu, Verginia Vedinaș, Ioan Vida,
Cristina Zamșa

https://ro.wikipedia.org/wiki/Separa%C8%9Bia_puterilor