Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA: ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Disciplina:
Drept constituțional și instituții politice
Tema control
PARTIDELE POLITICE

Partidele Politice

Primele partide în sensul actual al cuvântului au apărut în formele lor incipiente la


sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX –lea în SUA ,Marea Britanie și
Suedia iar primele partide stabile apar în Marea Britanie(Partidul Conservator,1832)și SUA
(Partidul Democrat 1828).

Partidul politic reprezintă o grupare de oameni constituită pe baza liberului consimțământ, ce


acționează programatic, conștient și organizat pentru a servi intereselor unor clase, grupuri
sociale, comunități umane, pentru dobândirea și menținerea puterii politice, în vederea
organizării și conducerii societății, conform cu idealurile proclamate în platforma program.
O definiție minimală, enunțată de politologul Giovanni Sartori, ar fi că partidele sunt o
grupare politică, ce îi reprezintă pe alegători la alegeri electorale.

1
Un partid politic este o organizație care încearcă să obțină putere politică în cadrul
unui guvern, de obicei prin participare în campanii electorale. Unele partide nu încearcă să
câștige putere prin alegeri deoarece nu au dreptul sau nu doresc să participe în sistemul
electoral, și uneori utilizează alte metode, chiar și terorismul. Multe partide sunt centrate în
jurul unei ideologii, însă pot și să facă parte dintr-o coaliție cu interese mixte.

O definiție formulată de Joseph La Palombara,include principalele elemente ale unui


partid politic modern:1) partidul exprima o ideologie sau cel puțin este produsul unei culturi
politice ;2) partidul este o organizatie cu caracter mai mult sau mai puțin durabil ori
permanent;3)partidul urmăreste ,în mod normal ,dar nu necesar să cucerească și să exercite
puterea sau să participe la exercitarea ei;4)Partidul caută să își asigure susținerea populară.

Se poate spune că partidele sunt rezultatul exercitării libertății de asociere a


cetățenilor,libertatea de asociere presupunând dreptul indivzilor de a se asocia în vederea
protecției unor interese comune ,prin formarea unei entități colective .Partidele politice sunt și
ele astfel de entități,care au însă un statut constituțional și legal special,diferit de celelalte
forme de asociere:sindicatele ,asociațiile și fundațiile.De asemenea scopul asocierii în partide
politice se delimitează de scopurile celorlalte asociații: scopurile partidelor politice sunt pe de
o parte ,formarea și exprimarea opiniilor politice ale cetățenilor,manifestarea libertății politice
a acestora ,conturarea și consolidarea societății politice și pe de altă parte,obținerea majorității
sufragiilor cetățenilor pentru cucerirea și exercitarea puterii prin realizarea propriului program
politic.

Constituționalizarea partidelor politice

Printre atitudinile dreptului față de partidele politice se remarcă:ostilitstea


,ignorarea ,recunoașterea și încorporarea.

Prin recunoaștere înțelegem conferirea unor drepturi și obligații,si acceptarea


existenței lor în temeiul exercitării libertății de asociere.

Încorporarea acestora în ordinea constituțională a statului înseamnă recunoașterea


acestora ca „motoare ale societății politice ” și „forțe ale societății” prin consacrarea solemnă
a existenței lor în textele constituționale.

Funcțiile partidelor politice

a)Funcția de reprezentare,în exercitarea căreia partidele apar ca instrumente de


manifestare a libertății politice a cetățenilor.

2
b)Funcția de mediere ,unde partidele apar ca instrumente de formare și exprimare a
voinței politice a cetățenilor.

c)Funcția electorală:unde partidele formulează programe ,ideologii,propun candidați


în competiția electorală,cu scopul de a obține un număr cât mai mare de voturi ale cetățenilor.

d)Funcția guvernamentală,în cadrul căreia partidele guvernează și își asumă


realizarea în concret a raporturilor de guvernare și direcționarea politicii interne și externe a
statului.

Partidele politice și libertatea de asociere .Limitări ale dreptului de


asociere

Două trăsături importante în statutul partidelor contemporane sunt :libertatea și


egalitatea .Libertatea se manifestă în formarea și activitatea partidelor ,în limitele stabilite de
ordinea constituțională democratică.Egalitatea partidelor semnifică mai mult egalitatea
șanselor acestora în competiția pentru putere .

Partidele politice reprezintă într-un stat democratic una dintre cele mai importante
forme de exercitare a libertății de asociere.De aceea limitările acestui drept trebuie să aibă
scopuri legitime stabilite de lege și să nu contravină unui regim democratic .

Dintre motivele care pot genera interzicerea formării unor partide (sau dizolvarea
acestora )putem enumera:

-Partidele care, prin scopurile sau comportamentul membrilor pot aduce atingere
ordinii constituționale democratice.

-Partidele care militează împotriva independenței sau inegrității teritoriale a statului.

-Partidele care au scopuri imorale sau criminale.

-Partidele ale căror scopuri pun în pericol drepturile și libertățile fundamentale.

-Partidele extremiste ,rasiste,fasciste...

-Partidele care îndeamnă la discriminare ,ură ,violență

Membrii partidelor politice

-Pot fi membri ai partidelor politice cetătenii care, potrivit Constitutiei, au drept de vot.

3
-Din partidele politice nu pot face parte persoanele cărora le este interzisă prin lege
asocierea politică.
-Un cetătean român nu poate face parte în același timp din doua sau mai multe partide
politice.
-Înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul
al cărui membru a fost anterior.
-La înscrierea într-un partid politic orice persoană este obligată să declare în scris, pe
propria raspundere, daca are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic.
-Membrii organizațiilor cetătenilor apartinând minorităților naționale care înscriu
candidați în alegeri pot face parte și dintr-un partid politic, având dreptul de a candida în
condițiile legii.
-Nicio persoană nu poate fi constrânsa să facă parte sau să nu faca parte dintr-un partid
politic.
-Dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic nu creează privilegii
sau restrângeri în exercitarea drepturilor cetățenești.

Organizarea partidelor politice

Fiecare partid politic trebuie să aiba statut și program politic propriu.


Statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu

a. denumirea integrala și denumirea prescurtată;

b. descrierea semnului permanent;

c. semnul permanent sub formă grafică alb-negru și color, în anexă;

d. sediul central;

e. mentiunea expresă care urmareste numai obiective politice;

f. drepturile și îndatoririle membrilor;

g. sancțiunile disciplinare și procedurile prin care acestea pot fi aplicate


membrilor;

h. procedura de alegere a organelor executive și competențele acestora;

i. competența adunării generale a membrilor sau a delegaților acestora;

j. organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare


și prezidentiale;

k. organul competent să propună reorganizarea partidului sau să decidă asocierea


într-o aliantă politică ori în alte forme de asociere;

4
l. condițiile în care îsi încetează activitatea;

m. modul de administrare a patrimoniului și sursele de finanțare, stabilite în


condițiile legii;

n. organul care reprezintă partidul în relațiile cu autoritățile publice și terți;


o. alte mențiuni prevăzute ca obligatorii în prezenta lege.

Pentru înregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul


Bucuresti următoarele documente:

a) cererea de înregistrare, semnată de conducătorul organului executiv al


partidului politic și de cel puțin 3 membri fondatori, care vor fi citați în
instanță;
b) statutul partidului, întocmit conform prevederilor art. 10;
c) programul partidului;
d) actul de constituire, împreuna cu lista semnăturilor de susținere a
membrilor fondatori;
e) declaratie privitoare la sediu și la patrimoniul partidului;
f) dovada deschiderii contului bancar.

Un partid politic își încetează activitatea prin:

1) dizolvare, prin hotărâre pronunțată de Curtea Constituțională, pentru încălcarea art. 40


alin. (2) si (4) din Constituția României, republicată;

2) dizolvare, prin hotărâre pronunțată de Tribunalul Bucuresti;

3) autodizolvare, hotărâtă de organele competente preăazute în statut;


4) reorganizare, în situațiile prevăzute la art. 39 alin. (3), art. 40 alin. (4) sau art. 42
alin. (2). Din Legea Partidelor Politice nr.14/2003.

PARTIDELE POLITICE DIN ROMÂNIA:

Partide parlamentare:Partidul Social Democrat ; Partidul Național Liberal ; Uniunea


Salvați România ; Uniunea Democrată Maghiară din România ; Partidul Alianța Liberalilor și
Democraților Partidul Mișcarea Populară.

5
Partide neparlamentare: M10 ;Noua Republică ; Partidul Social Românesc ; Partidul
Ecologist Român ; Partidul Socialist Român ; Partidul Noua Generație - Creștin Democrat ;
Noua Dreaptă ; Partidul România Mare ;Uniunea Populară Social Creștină ; Partidul Verde ;
Partidul România Unită ; Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat.

Formațiuni ale minorităților:Forumul Democrat al Germanilor din România ;


Partidul Civic Maghiar ; Uniunea Bulgară din Banat România ; Comunitatea Rușilor Lipoveni
din România ; Uniunea Polonezilor din România ; Partida Romilor „Pro Europa” ; Partidul
Alianța Democrată a Romilor.

Partide desființate:Partidul Liberal Democrat 1885 ; Partidul Liberal Democrat 1931


; Partidul Comunist din România ; Partidul Muncitoresc Român ; Partidul Comunist Român ;
Frontul Democrat Român ; Partidul Unității Națiunii Române ; Partidul Socialist al Muncii ;
Partidul Solidarității Sociale ; Partidul Național Democrat Creștin ; Partidul Democrației
Sociale din România ; Partidul Social-Democrat Român ; Partidul Democrat Agrar din
România ; Partidul Alianța Civică ; Alianța pentru România ; Partidul Național Român ;
Acțiunea Populară ; Partidul Republican ; Uniunea Forțelor de Dreapta ; Partidul Popular ;
Forța Democrată din România ; Partidul Democrat ; Partidul Inițiativa Națională ; Partidul
Liberal Democrat 2006 ; Partidul Democrat Liberal ; Forța Civică ; Partidul „Totul pentru
Țară” ; Partidul Liberal Reformator ; Partidul Conservator ; Partidul Poporului-Dan
Diaconescu ;Uniunea Națională pentru Progresul României.

Bibliografie:Drept Constituțional și Instituții Politice ,ed.a 2-a ,vol 2,Prof.univ.dr. Bianca


Selejan Guțan ,editura Hamangiu
2016,https://ro.wikipedia.org/wiki/Partid_politic ,https://graduo.ro/referate/drept/partidele-
politice-323138,http://www.avocatura.com/ll668-legea-partidelor-politice.html,
https://biblioteca.regielive.ro/referate/drept/partidele-politice-stiinte-politice-234091.html

6
7