Sunteți pe pagina 1din 8

5.

Maşina de curent continuu

Maşina de curent continuu este o maşină electrică cu două înfăşurări, una plasată
în stator, numită înfăşurarea de excitaţie şi cealaltă în rotor, numită înfăşurarea
indusului, ambele fiind parcurse de curent continuu.
În general, maşina de cunrent continuu (M CC) este folosită ca motor, având
proprietăţi foarte bune şi simple privind reglarea turaţiei. Dezavantajul acestei maşini
este cauzat de colector, ceea ce determină o fiabilitate mai scăzută faţă de maşinile
electrice de curent alternativ.

5.1 Notaţia şi indentificarea bornelor MCC


Schemele de conexiune la MCC sunt prezentate în figura 5.1, unde în funcţie de
modul de conectare a înfăşurării de excitaţie, se disting:
(+)
Excitaţie A1
Indu
F1 F2 s
(+) (-) A2 (-)
a) MCC cu excitaţie separată.

E2 E1 (+)
A1

A2 (-)
b) MCC cu excitaţie derivaţie.

A1 (+)
D2 D1
A2
(-)
c) MCC cu excitaţie serie.

(+)
E2 E1 A1 D1 D2
(-)
A2

d) MCC cu excitaţie mixtă.


50 Maşina de curent continuu-5

A1 (+)
F1 F2 D1 D2
(-)
A2
B1
(+) (-)

B2
C1

C2

e) MCC cu excitaţie mixtă, înfăşurare de compensare şi înfăşurare de comutaţie.


Fig. 5.1. Conexiunile maşinilor de curent continuu.

În figura 5.1 se deosebesc următoarele înfăşurări:

- A1, A2 – înfăşurarea indusului;


- B1, B2 – înfăşurarea polilor de comutaţie;
- C1, C2 – înfăşurarea de compensare;
- D1, D2 – înfăşurarea de excitaţie serie;
- E1, E2 – înfăşurarea de excitaţie paralel;
- F1, F2 – înfăşurarea de excitaţie separată.

Pentru îmbunătăţirea comutaţiei (schimbarea curentului prin laturile bobinelor


din indus) se plasează în tălpile polare înfăşurarea de compensare, iar pe polii de
comutaţie din axa q se plasează înfăşurarea de compensare.
Înfăşurarea din indus are o rezistenţă mică, de ordinul ohmilor, care se modifică
prin rotirea rotorului. Înfăşurarea de excitaţie serie are o rezistenţă mică de acelaşi
ordin de mărime ca şi la indus şi este fixă în raport cu modificarea rotorului.
Pentru excitaţie derivaţie avem o rezistenţă mare, de ordinul sutelor de ohmi.
Cu ajutorul ohmetrului se vor indentifica şi măsura rezistenţele înfăşurărilor
maşinii de curent continuu.

5.2 Motorul de curent continuu


În lucrare se studiază pornirea, funcţionarea în sarcină şi modificarea turaţiei la
un motor de curent continuu.
Pentru aceasta se realizează montajul din figura 5.2, format din două maşini de
curent continuu, MCCI în regim de motor şi MCCII în regim de generator.
5.2 -Motorul de curent continuu 51

ExII
ExI

MCCI

IE MCCII
I REII
RE I V
RiI

K1
A4
A1 A2

(+) A3 RS

(-) K
Fig. 5.1. Încercarea motorului de curent continuu.

Pornirea motorului de curent continuu se face prin introducerea în serie cu


U
indusul a reostatului RiI, determinând micşorarea curentului la pornire I p  ,
Ri  RiI
unde Ri reprezintă rezistenţa indusului. Prin urmare, la pornire R iI se reglează la valoare
maximă.
Din relaţia stabilită pentru cuplul electromagnetic M  K m  E I , rezultă un
cuplu la pornire de valoare mare dacă se creşte fluxul de excitaţie Ф E, prin micşorarea
rezistenţei reostatului REI.
Încărcarea motorului MCCI se realizează prin modificarea sarcinii R s sau a
rezistenţei din excitaţie REII a maşinii de curent continuu MCCII.
Posibilităţile de modificare a turaţiei rezultă din relaţia:
U M
n   Ri  RiI  (5.1)
Ke E K m K e 2E
şi sunt următoarele:

a) prin modificarea tensiunii de alimentare U;


b) prin modificarea fluxului din excitaţie ФE;
c) prin modificarea rezistenţei reostatului RiI.

Modificarea turaţiei prin variaţia tensiunii de alimentare se poate realiza în


limite largi, maşina fiind alimentată la tensiuni mai mici decât tensiunea nominală.
Caracteristicile mecanice la variaţia tensiunii de alimentare sunt prezentate în
figura 5.2.

n n n
n0 UN n0
n01 U1 n01 UN
n02 U2 n02
UN U1

U2<U1<UN U2 U1 U2

0 M 0 M 0 M
a) b) c)
52 Maşina de curent continuu-5

Fig. 5.2. Caracteristicile mecanice la modificarea tensiunii de alimentare:


a) MCC cu excitaţie derivaţie; b) MCC cu excitaţie serie; c) MCC cu excitaţie mixtă.

Din caracteristica mecanică a motorului cu excitaţie serie rezultă că pentru un


cuplu rezistent la arbore nul, turaţia maşinii devine inadmisibil de mare. Motiv pentru
care maşinile cu excitaţie serie nu se lasă în gol.
Modifcarea turaţiei prin scăderea fluxului Ф E din excitaţie se realizează cu
ajutorul reostatului REI, obţinându-se următoarele caracteristici mecanice (figura5.3):

n n n
n02 Φ2 n02
n01 Φ1 n01 Φ2
n0 ΦN n0
Φ2 Φ1
Φ2< Φ 1< Φ N ΦN Φ1 ΦN

0 M 0 M 0 M
a) b) c)

Fig. 5.3 Caracteristicile mecanice la modificarea fluxului Ф E:


a) Mcc cu excitaţie derivaţie; b) Mcc cu excitaţie serie;c) Mcc cu derivaţie mixtă.

Modificarea turaţiei prin introducerea unui reostat în serie cu înfăşurarea


indusului este prezentată, în figura 5.4. Această metodă este simplă dar neeconomică,
datorită pierderilor de energie electrică din reostat prin efectul Joule – Lenz.
n n n

n0 n0
R=0
R1
R=0
R2 R=0
R1
R< R1< R2 R2 R1
R2
0 M 0 M 0 M
a) b) c)

Fig. 5.4. Caracteristicile mecanice la modificarea reostatului R iI:


a) Mcc cu excitaţie derivaţie; b) Mcc cu excitaţie serie; c) Mcc cu excitaţie mixtă.
5.2 -Motorul de curent continuu 53
Randamentul motorului de curent continuu se calculează cu relaţia:
- pentru MCC cu excitaţie derivaţie şi mixtă:
M
 (5.2)
UI  U E I E
- pentru MCC cu excitaţie serie:
M
 (5.3)
UI
Din punct de vedere al reglajului turaţiei, maşinile de curent continuu sunt
superioare faţă de celelalte tipuri de maşini electrice.

5.3 Generatorul de curent continuu

Pentru generatorul de curent continuu este important ridicarea caracteristicii de


funcţionare în condiţiile unei turaţii constante. Caracteristicile experimentale se pot
obţine cu ajutorul montajului din figura 5.1, la care generatorul de curent continuu
(MCCII) este antrenat de un motor de curent continuu sau poate fi antrenat de un motor
sincron la care turaţia este constantă.

1. Caracteristica de funcţionare în gol U e  f  I E  la I=0.


Motorul de curent continuu MCCI se aduce la turaţia nominală, iar întrerupătorul
K1 rămâne deschis. Se măsoară tensiunea cu voltmetrul V şi curentul de excitaţe cu
ampermetrul A4, obţinându-se curba din figura 5.5.
Ue

0 IE

Fig. 5.5. Caracteristica în gol a generatorului cu excitaţie separată.

Tensiunea electromotoare Ueor are valoare mică (3 – 8%) din U N, motiv pentru
care se poate considera că, caracteristica porneşte din origine.

2. Caracteristica externă dată în figura 5.6 se obţine pentru I E = ct. şi este


determinată de curba U = f(I).
Pentru trasarea acestei caracteristici se închide K 1, iar curentul prin sarcină se
modifică prin Rs şi se citesc valorile pentru V şi A3.
54 Maşina de curent continuu-5

U0
IE=ct

0 I
Fig. 5.6. Caracteristica externă a generatorului cu excitaţe separată.

Se pot obţine o familie de caracteristici externe prin modifcarea curentului de


excitaţie al generatorului de curent continuu.

3. Caracteristica de funcţionare în sarcină este determinată de curba U = f(I E) la I


= ct.(figura 5.7)
U

I=IN=ct

0 IE
Fig. 5.7. Caracteristica în sarcină a generatorului cu excitaţie separată.

Determinarea acestei caracteristici se realizează cu K 1 închis, menţinând I = ct.


cu ajutorul lui Rs, se modifică IE cu ajutorul reostatului REII şi se citesc valorile pentru
tensiune (V) şi curenţi (A4).

4. Caracteristica de reglaj prezentată în figura 5.8 este determinată de curba I E =


f(I) la U = ct.
IE

IE0
U=ct

0 I
Fig. 5.8. Caracteristica de reglaj a generatorului cu excitaţie separată.

Sarcina se modifică prin reostatul RS, iar pentru a menţine o tensiune constantă
se reglează IE cu ajutorul reostatului REII.
5.2 -Motorul de curent continuu 55
Toate caracteristicile de funcţionare sunt influenţate de fenomenul de istereză
prin urmare, punctele experimentale sunt în zona curbelor indicate.

5.4 Regimul tranzitoriu la maşina de curent continuu


În regim dinamic, pe lângă rezistenţele din excitaţie şi indus, mai apar,
inductivitatea excitaţiei LE şi inductivitatea indusului Li.
Ecuaţiile ce descriu regimul tranzitoriu pentru motorul de curent continuu în
cazul general, sunt:
d
u E  RE iE   LE iE 
dt
di
u  Ri i  Li  K e n E (5.4)
dt
d
K m Ei  M m  J
dt
p K 2n
unde: K e  2 N ; K m  e ;  
a 2 60
p – nr. perechilor de poli;
a – nr. căilor de înfăşurare;
N – nr. de spire a înfăşurării.

Determinarea inductivităţilor LE şi Li se face prin alimentarea separată a celor


două circuite cu tensiuni alternative, citind curentul şi tensiunea rezultă:
2
1 UE 
LE     RE2 (5.5)
  IE 
2
1  Ui 
Li     Ri2 (5.6)
  Ii 
La maşinile de curent continuu cu excitaţie separată sau derivaţie, tensiunea
electromotoare indusă în rotor se scrie sub forma:
ue  C E  (5.7)
Prin urmare, sistemul de ecuaţii (5.4) devine:
 di
u  Ri i  Li dt  C E 


C E i  M m  J d

 dt

(5.8)
în care necunoscutele sunt i şi Ω.
Simularea pornirii motorului de curent continuu cu excitaţie derivaţie se
realizează pentru o maşină având P N = 2,7kW la nN = 1476 rot/min cu parametrii
electrici:
RE=380Ω; Ri=1Ω;
LE=1,2H ; Li=0,05H;
56 Maşina de curent continuu-5
CE=1,327Vs; J=0,5kgm;
alimentată la tensiunea U=220V.
În figura 5.9 se prezintă variaţia în timp a curentului şi a turaţiei la pornire
pentru Mm=0.

Fig. 5.9. Variaţia în timp a mărimilor i şi n pentru un motor de curent continuu cu excitaţie
derivaţie.

Se va analiza procesul de pornire pentru M m≠0, la modificarea rezistenţei din


excitaţie şi indus, la modificarea tensiunii U.