Sunteți pe pagina 1din 8

2.

Transformatorul electric

Transformatoarele electrice sunt supuse încercărilor de laborator în scopul


determinării parametrilor electrici corespunzători schemei echivalente, raportului de
transformator a grupei de conexiuni şi a randamentului.

2.1 Încercarea la funcţionarea în gol


La funcţionarea în gol I2’ = 0 (la bornele secundare nu sunt conectaţi
consumatori), schema electrică echivalentă a TE este cea din figura 2.1.

Z1 Z2’ I10 Z1
I1 I10 I2’=0

U1 U1 Z1m
Z1m U2’

Z0=Z1+ Z1m
I10

U1

Fig. 2.1. Schema electrică echivalentă la funcţionarea în gol.

Pentru tensiunea nominală U1N se determină:


- pierderile nominale în fier: P10 = PFe (deoarece 3R1I102 sunt
foarte mici);
U 1N
- raportul de transformare: K  ;
U 20
- rezistenţa R1 a fazei din primar şi rezistenţa echivalentă R 1m
corespunzătoare pierderilor în fier:
P10
R1  R 1m  (2.1)
3I 10 2
- rezistenţa R1 şi R2 se măsoară cu instrumentele de măsură;
- impedanţa de magnetizare şi reactanţa de magnetizare:
12 Transformatorul electric-2
U 10 2
Z 1  Z 1m  Z 1m  ; X 1m  Z 1m  R12m (2.2)
I 10
Se execută montajul din figura 2.2,a şi prin modificarea tensiunii primare U 1 se
trasează curbele caracteristice:
I10 = f1(U1), P10 = f2(U1), cosφ10 = f3(U1) pentru U1 = (0,1÷1,4)U1N

S
W V V
T
2
A

Autotransformator TE încercat
a)

cosφ10 P10
I10 I10
P10

cosφ10

U1N U1
b)

Fig. 2.2. TE trifazat încercat în gol:


a) schema de montaj; b) curbele caracteristice.

Pentru TE uzual avem: I 10  5% I 1N ; PFe  0.5 0 0 PN la U1 = U1N.

2.2 Încercarea la funcţionarea în scurtcircuit


La funcţionarea în scurtcircuit U 2 = 0 (bornele secundarului sunt scurtcircuitate),
schema electrică este cea din figura 2.3,a. Scurtcircuitul de probă sau de laborator se
realizează la U1sc ≈ 6%U1n şi nu la tensiune nominală cum sunt scurtcircuitele de
avarie, unde curenţii sunt foarte mari: I 1sc > 20I1n. Deoarece tensiunea de alimentare
este redusă fluxul este mic şi schema echivalentă în „T” se poate aproxima cu o
schemă simplificată prezentată în figura 2.3,b.
2.2- Încercarea la funcţionarea în scurtcircuit 13

Z1 Z2’
I1 I10
I2’

U1
Z1m
m

a)

I1sc Z1 Z2’

I1sc Zsc

U1
U1

b)

Fig. 2.3. Schema electrică echivalentă la funcţionarea în scurtcircuit.

Pentru tensiunea de scurtcircuit nominală (UscN ≈ 0.06U1N) la care I1sc = I1N se


determină:
- pierderile nominale în bobinaje: P 1sc = Pb (deoarece fluxul este
mic pierderile în fier se pot neglija);
- parametrii de scurtcircuit:
U scN
Z sc  Rsc  jXsc 
I 1N (2.3)
Pb (2.4)
Rsc  R1  R 2 ' 
3I 1N 2
Xsc  Zsc 2  Rsc 2
(2.5)
În general X1 ≈ X2’ , prin urmare, reactanţele de dispersie sunt determinate şi
astfel toţi parametrii schemei echivalente a TE sunt cunoscuţi.
Schema de montaj este dată în figura 2.4,a, iar curbele caracteristice: I 1sc =f1(U1);
P1sc = f2(U1) şi cosφ1sc = f3(U1) pentru U1 = (0,1÷1,2)UscN sunt prezentate în figura 2.4,b.
14 Transformatorul electric-2
R

S A

T W V
A
A
A
AT
a) TE
I1sc
cosφ1sc
I1sc P1sc
P1sc
cosφ1sc

U1scN Usc
b)

Fig. 2.4. T.E. trifazat la încercarea în scurtcircuit:


a) schema de montaj ; b) curbele caracteristice.

La T.E. uzuale: PscN = PbN = 2%PN ; PbN = 5PFeN (la I1sc = IN)

2.3 Verificarea grupelor de conexiuni


Construcţia grupelor de conexiuni se realizează în faza de proiectare şi se
presupune cunoscută. Verificarea grupelor de conexiuni se face prin măsurători de
tensiuni, în paralel cu determinarea prin calcul a acestor tensiuni.
Lucrarea urmăreşte verificarea grupelor de conexiuni pentru toate posibilităţile
de conectare a fazelor: stea (Y), triunghi (Δ) şi zig-zag (Z).
Procedeul de verificare a grupei de conexiuni:
- se leagă una din bornele primare cu una din bornele secundare
şi în acest fel diagramele fazoriale ale tensiunilor din primar şi secundar sunt
raportate la un punct comun;
- se măsoară tensiuni în primar şi secundar şi tensiuni între
bornele primare şi secundare care trebuie să fie egale cu valorile stabilite din
diagrama fazorială.
Exemplu:
I. Grupa de conexiune YY-6 este prezentată în figura 2.5.
- se execută steaua primară şi secundară;
- potenţialul bornelor A şi a este acelaşi (fixat prin firul de
legătură);
- se măsoară tensiunea între bornele B,b şi tensiunea între a,b,
unde trebuie să rezulte valoarea:
UBb = UCc = Uab+UAB = Uab(1+K) sau V1 = V2(1+K) (2.6.)
2.2- Încercarea la funcţionarea în scurtcircuit 15

A B
C
b c

Ua
A=a

+
UA
V
1
UC
UB
B
C

b
a c
V
2 Fig. 2.5. Conexiunea YY-6:Schema şi
diagrama fazorială.

II. Grupa de conexiune YZ-3 este prezentată în figura 2.6.

A B C
+

UA
V
1
V
3
I Ua
III
II
c a b UC
UB

V
2

Fig. 2.6. Grupa de conexine Y -3.


Z

I II III
16 Transformatorul electric-2
Grupa YZ-3, cu nulul primar legat la cel secundar, trebuie să verifice relaţia:
2
U Aa  U A2  U a2 sau V32  V12  V22 1  K  (2.7)

III. Grupa de conexiune Dd-2 – figura 2.7.

A 1
B C

I
+ UAB
UBC
Ubc
UCA
Uca
V Uab
A=a
3

V
III II
2
a c b

Fig. 2.7. Grupa de conexiune Dd-2.

I II III

Grupa Dd-2 cu bornele A şi a având acelaşi potenţial trebuie să verifice relaţia:


U Bc  U AB  U ca sau V3  V1  V2  V2  K  1 (2.8)

2.4 Determinarea randamentului


a) Din proba de mers în gol şi scurtcircuit se poate determina prin calcul,
randamentul la care funcţionează TE.
Prin definiţie, randamentul la un TE este:
P U 2 I 2 cos  2
  cedata  (2.9)
Pprimita U 2 I 2 cos  2  P Fe  Pb
unde:
U2, I2, cosφ2 sunt mărimile electrice specifice secundarului;
PFe sunt pierderile în fier la tensiunea nominală măsurate la proba de mers în gol;
Pb sunt pierderile în bobinajele TE la curentul din secundar.
2.2- Încercarea la funcţionarea în scurtcircuit 17

b). Randamentul rezultă şi din încercarea în sarcină a TE, măsurând puterea la


bornele primare P1 şi puterea la bornele secundare (figura 2.8).

P2
 (2.10)
P1

R A

SARCINA
W V
S
V
T A
W

Fig. 2.8. Măsurarea puterii la TE.

2.5 Conectarea în paralel a transformatorului trifazat

Funcţionarea în paralel a transformatoarelor este necesară când întreaga sarcină


cerută de consumator depăşeşte puterea unui singur transformator. Are avantajul că se
poate asigura continuitate în alimentare cu energie electrică în cazul defectării unui
transformator.
Punerea în paralel a două TE impune îndeplinirea următoarelor condiţii:
1.TE să aibă acelaşi raport de transformare;
2.Aceeaşi grupă de conexiune;
3Factorii de putere la scurtcircuit să fie egali;
4Aceeaşi tensiune nominală de scurtcircuit.
În practică se admit abateri ale rapoartelor de transformare cu ±0,5%; tensiuni de
scurtcircuit cu ±10%, raportul dintre puterile nominale de mărimi 3:1.
În figura 2.9 se prezintă schema electrică a montajului la conectarea în paralel a
două transformatoare electrice trifazate.
18 Transformatorul electric-2

R S T

K1

TE1 TE2

A
1

Z
S
A2

K2

Fig. 2.9. Conectarea în paralel a două TE.

Prin închiderea lui K1, voltmetrul V va indica aceeaşi tensiune dacă


transformatoarele au aceeaşi grupă de conexiune. În aceste condiţii se poate închide K 2
şi cele două transformatoare sunt conectate în paralel debitând putere peste sarcina R.
Prin impedanţa ZS montată în serie cu TE2 se modifică parametrii de scurtcircuit
pentru TE2. Cu creşterea lui ZS, TE2 se va încărca mai puţin, ampermetrul A 2 va indica
o valoare mai mică decât A1.
În timpul funcţionării, transformatoarele se încarcă invers proporţional cu
valoarea tensiunii de scurtcircuit nominală.

S-ar putea să vă placă și