Sunteți pe pagina 1din 33

Controlul fiscal asupra

veniturilor bugetului de stat

- Iași 2013 –

1
Cuprins

Cap 1 Controlul fiscal și organizarea sa..................................................................................3

Cap 2 Controlul fiscal asupra veniturilor bugetului de stat.....................................................4

2.1 Controlul fiscal asupra impozitului pe profit…………………………………...…….7

2.2 Controlul fiscal asupra impozitului pe venit.................................................................7

2.2.1 Controlul fiscal asupra impozitului pe veniturile din activitățile independente........8

2.2.2 Controlul fiscal asupra venitului din profesiile libere.................................................9

2.2.4 Controlul fiscal asupra impozitului pe venitul din salarii..........................................11

2.2.5 Controlul fiscal asupra impozitului pe venitul din dividende și dobânzi..................11

2.2.6 Controlul fiscal asupra impozitului pe alte venituri……………………………...…13

2.2.7 Controlul fiscal privind taxa pe valoare adăugată....................................................13

2.2.8 Controlul fiscal privind accizele..............................................................................16


2.2.9 Controlul fiscal asupra taxelor vamale....................................................................18

Cap 3 Studiu de caz privind controlul fiscal asupra taxei pe valoare adăugată………….…19

Concluzii ……………………………………………………………………………………27

Bibliografie …………………………………………………………………………………28

2
1. Controlul fiscal și organizarea sa

Controlul fiscal este o formă a controlului financiar, fiind instrumentul pe care îl au la


îndemâmă autoritățile publice pentru supravegherea și determinarea prin metode și tehnici
specifice a asigurării constituirii resurselor financiare ale statului, în speță, veniturile fiscale care
reprezintă partea covârșitoare a acestora.1

Supuse controlului fiscal sunt persoanele fizice, juridice, române, stăine, cei care au
obligații fiscale, cât și acele persoane care poartă denumirea de contribuabili.

Așadar, controlul fiscal reprezintă ansamblul activităților destinate a asigura respectarea


obligațiilor de declarare și calculare corectă, precum și de plată a termenelor legale al
impozitelor, taxelor și a altor vărsăminte obligatorii datorate bugetului de stat, bugetelor locale și
fondurilor speciale.2

Cel care organizează și exercită controlul fiscal este Ministerul Finanțelor Publice,
control executat conform legilor în vigoare, hotărârilor și programelor, ale guvernului, sarcinilor
Ministerului Finanțelor Publice și a limitelor de competentă stabilite.

Pentru sporirea volumului de supraveghere a ministerului, prin OG numărul 86/2003


privind reglementarea a măsurilor financiare fiscale, s-a constituit Agenția Națională de
Administrare Fiscală (A.N.A.F). Aceasta agenție are în vedere punerea în practică a legii privind

1 Control finaciar-bancar, Sorin V. Mihăescu, Ed. Universității Alexandru Ioan Cuza , Iași 2009
2 Mircea Boulescu, Marcel Ghita- Control financiar

3
impozitele, taxele, contribuțiile și veniturile bugetului de stat, dar și veniturile autoritățiilor și
instituțiile publice centrale.

Activitatea de control are în vedere servicii specializate care sunt împărțite astfel :

 Serviciul/biroul, care prevede, programare, coordonare, sinteza, dar și conducerea


activității de control fiscal asupra persoanelor fizice;
 Controlul fiscal;
 Controlul gestionării și administrării patrimoniului public și privat;
 Informarea și combaterea evaziunii fiscale.

2. Controlul fiscal asupra veniturilor bugetului de stat


2.1. Controlul fiscal asupra impozitului pe profit

Agenții economici care obțin profituri din activitătile care le practică, fără a se ține
seama de forma de proprietate, potrivit legii ei sunt obligați, să calculeze și să verse la buget
impozitul pe profit în cuantumul și termenele prevăzute de legile în vigoare.

Impozitul pe profit, este unul dintre cele mai importante impozite, utilizate în România,
fiind și cel mai expus evaziunii fiscal. Acestă caracteristică este dată de modalitatea de calcul,
presiunea fiscală sporită, echiparea tehnică satisfacătoare a organelor fiscal, legislație foarte des
modificată.

Potrivit A.N.A.F profitul impozabil se calculează ca diferență între totalul veniturilor


dobândite din livrarea bunurilor prestate, lucrărilor realizate, vânzarea bunurilor imobile, inclusiv
din căștigurile indiferent de sursă și cheltuielile care au fost efectuate pentru realizarea acestora

4
într-un an fiscal, din care se scad venituile care nu sunt impozabile și se adaugă cheltuielile
nedeductibile.

Controlul fiscal este axat în general pe baza de impozitare, fiindcă aceasta formează
forma principală în calculare impozitului pe profit. În determinarea materie impozalile se
urmăresc o serie de aspecte. Acestea sunt :

Primul aspect îl constituie verificarea evidențierii și luării în calcul a tuturor


veniturilor realizate de un agent economic contribuabil, indiferent de sursă.

La veniturile realizate,organele fiscale verifică cu prioritate următoarele obiective:

- veniturile care au fost realizate din vânzarea de bunuri, prestări servicii, dar și executarea
de lucrări specifice a obiectului de activitate pe care agentul economic l-a anunțat în
Registrul Comerțului;
- veniturile realizate din vânzarea bunurilor mobile, procurate deacestea cu orice destinație;
- veniturile din vânzarea unor bunuri imobile (cladiri, terenuri);
- venituri din câștiguri aferente oricărei alte surse (dividene).

Controlul fiscat are obligația de a insepcta dacă operațiunile în urma realizării de


venituri de către subiectul impozabil au fost corect înregistrate și evidențiate atât în documentele
de evidență primară, dar și contabilă. Nedeclararea unor venituri este una dintre cela mai întâlnite
forme ale evaziunii ficale. Găsirea acestora presupune controale încrucișate (și la furnizori),
compararea intrărilor cu ieșirile, controale inopinante (mai ales în comerț), verificarea modului
de determinare a adaosului comercial, compararea veniturilor cu cele ale altor agenți economici
care au aceiași putere economică și cifră de afaceri.

Dintre cele mai cunoscute forme de diminuare a veniturilor de către contribuabili sunt:

- neincluderea în declarațile de impunere a veniturilor care se efectuează la toate


subunitățile (magazine, filiale), scăzând astel totalul veniturilor impozabile;
- căstigul sau comercializarea de produse și mărfuri fără documente de proveniență, cu
scopul de a fi ascunse veniturile din vănzarea acestora;

5
- consemnarea în documentele de livrare a unor date fictive în legătură cu cantitatea și
prețul bunurilor comercializate, cu scopul reducerii scrise a veniturilor, astfel ducând și la
reducerea bazei de impozitare;
- organizarea și conducerea unei evidențe contabile în paralel, denaturarea aparatelor de
taxat, marcaj sau a altor surse de stocare a datelor, cu scopul reducerii veniturilor supuse
impozitării.

Al doilea aspect îl reprezintă verificare cheltuielilor, care se referă numai la cele


efectuate pentru realizarea veniturilor.

Acesta presupune că de la calculul profitului impozabil se exclude orice cheltuială care


nu s-a efectuat pentru obtinerea de profit. Astfel este nevoie să se analizeze toate conturile de
cheltuieli , să se cerceteze și să fie excluse din baza de calcul cheltuielile care nu s-au efectuat
pentru obținerea profitului.

Supradimensionarea costurilor în scopul diminuării profitului sau venitului impozabil se


face, de obicei prin:

- înregistrarea în evidențele financiar- contabile a unor cheltuieli care nu sunt aferente


veniturilor realizabile;
- păstarea pe sold a unor chetuieli sau diferențe de preț mai mici decât cele corespunzătoare
mărfurilor și produselor nevăndute și existente în stoc;
- includerea în costuri a unor cheltuiele de natura investițiilor și a dobanzilor bancare
aferente împrumuturilor pentru investiții;
- supraevaluarea cheltuielilor aferente veniturilor şi a celor care sunt deductibile;
- înregistrarea pe cheltuieli a unor amenzi şi penalităţi pentru care nu se admite deducerea
fiscală;
- includerea pe costuri sau cheltuieli a unor drepturi salariale fictive;
- înregistrarea prin acte contabile sau alte documente legale a unor cheltuieli care au la
bază operaţiuni nereale.
Cele mai potrivite cheltuieli ce cuprind elemente care nu pot fi efectuate pentru
realizarea veniturilor sunt cele cuprinse în următoarele conturi de cheltuieli: cheltuieli cu

6
revedențe, locații de gestiune și chirii, cheltuieli cu studii și cerctări,cheltuieli privind comisioane
si onorarii, cheltuieli cu deplasări, detașări și transferurui, alte cheltuieli.
În cazul controlului cheltuielilor prin calculul profitului impozabil, un moment special
îl constituie controlul elementelor de cheltuieli pentru care cadrul legislativ nu acceptă deducerea
lor din venituri, în limitele stabilite prin lege, pntru aceste cheltuieli nedeductibile.
Cel de-al treilea obiectiv în cercetarea impozitului pe profit este reprezentat de modul
în care s-a calculat și conturat efectiv profitul impozabil și impozitul aferent, plus sumele de
plată. Prin punerea în practică a cotei generale de 16%, sau a cotelor speciale, atunci când se
execută controlul nu ar trebuie să fie remarcate greșeli de către organul fiscal la domociliul sau
sediul contribuabilului. De aceea controlul este obligatoriu pentru a evita producerea calcule
greșite.
Cota de impozit este de 25% în următoarele exceptii: cota de 25% adițională asupra
părții din profitul impozabil aferent ponderii veniturilor din activități de baruri de noapte sau
jocuri de noroc în volumul total al venitului; cota de 80% asupra veniturilor rămase după ce au
fost scăzute cheltuielile deductibile și fondul de rezervă, în cazul BNR.

2.2 Controlul fiscal asupra impozitului pe venit


7
Conform Ordonanței nr. 73/1999 este supus impozitului pe venit orice persoană fizică
rezidentă, care are numele de contribuabil:
- orice persoană fizică cu domiciliuiu în România , atât pentru veniturile câștigate în
România, dar și în străinătate;
- persoane fizice române fară domicilui în România , cât și cele străine, pentru veniturile
obținute în România, cu ajutorul unei baze fixe situatepe teritoriul României într-o
perioadă ce depășește 183 de zile înorice perioandă de un an, incepând sau sfârșind în
anul calendaristic vizat;
- persoane fizice romane fară a avea domicilui în România, dar și persoane sratine care
realizează venituri venituri în Romănia, pe baza convenției de evitare a dublei impunere.
Categoriile de venituri care sunt supuse impozitului pe venit sunt următoarele: veniturile
din activități independente, din salarii, din cedarea folosinței bunurilor, din dividente și dobânzi,
alte venituri.
Perioada impozabilă este anul fiscal, care este același cu anul calendaristic. Venitul
realizat doar pe cateva luni "fracțiune de an" deasemenea este impozitat. Impozitul anual se
calculează prin punerea în aplicare asupra venitului anual global impozabil a unui barem anual
de impunere.

2.2.1 Controlul fiscal asupra impozitului pe veniturile din activitățile


independente

Venitul net care rezultă din activitățile independenteeste calculat pe baza datelor din
contabilitatea în partidă simpla, ca diferență dintre venitul brut și cheltuielile aferente
deductibile.Venitul brut conține sume încaste și concordantul în lei a veniturilor din natură
( sumele sub formă de credite nu sunt venituri brute).
Veniturile din activitățile independente cuprinde următoarele categorii : venituri
comerciale, venituri din profesii libere, venituri din expoaltarea sub orice formă a drepturilor de
proprietate intelectuală( brevete de invenție, desene, modele, monste etc ).

8
2.2.2 Controlul fiscal asupra venitului din profesiile libere

Persoanele fizice care derulează o activitate individual sau în particular sunt supuși
impozitului pe venit, pentru toate veniturile caștigate în România.

Venitul impozabil este constituit din diferenșa dinte venitul brut și cheltuielile făcute
pentru realizarea acestuia. Acestor categorii de contribuabili, la alfarea venitului impozabil,
organelle fiscal verfică dacă s-au ținut seama de următoatele elemente:

 dacă au sau nu atelier și utilaje specific;


 poziția atelierului, frecvența și felul clientele;
 produsele și serviciile carele prestează;
 dacă e folosesc material proprii sau numai materialul clinților;
 dacă se lucrează la comandă sau pentru desfacerea pe piață;
 felul comezilor și numărul acestora;
 condițiile și susrele de aprovizionare cu material și materiiprime și pretu acestora;
 dacă exercitarea comerțului se face în loc stabil sau ambulant;
 locul unde sunt situați;
 suma totală investită în mărfuri;
 felul mărfurilor pe care le comercializează, de frecvnța zilnică a clintelei, de viteza de
circulație a mărfurilor și de prețul real de vanzare a acestora;
 dacă lucrează singuri sau ajutați, de cheltuielile cu plata personalului angajat cu
contractile de muncă;
 de cheltuielile efectuate pentru investiții, mijloace fixe și obicte de inventar necesare
pentru desfășurarea activității, pentru realizarea de venituri;
 de cheltuieli cu reparații efectuate la elementele înscrise în Registrul inventar.

9
2.2.3 Controlul fiscal asupra impozitului pe venitul din salarii

Controlul fiscal asupra impozitului pe salarii urmărește o serie de obiective, acestea sunt:

 stabilirea corectă a bazei de impozitare, prin luarea în considerare a tuturor elementelor


constitutive, a deducerilor și scutirilor prevăzute de lege;

 aplicarea corectă a cotelor de impunere pe tranșe de venit; stabilirea si justificarea legală


a facilităților fiscal; efectuarea corectă a calculelor;

 reținerea și plata la termen;

 urmărirea termenului de prescripți ( 3ani de la data constatării)

Datorită felului în care este calculat și peceput prin stopaj la sursă (plătitorul de salarii are
datoria de a calcula și a reține prin stopaj la sursă lunar, la data când se efectuează plata acestor
venituriire la bugetul statului impozitul pe venit. Până pe 25 a lunii următoare), nu ar trebui să fie
problemă în ceea ce privește sustragerea de la plata acestui impozit. Însă pot exista posibilități
de evaziune fiscal, datorită proliferării muncii la negru, prin care angajatorii fixează cu angajații
prin contracte sau conveții, plata unor salarii mai reduse, proces care duce la proliferare.

Impozitul pe veniturile din salarii se datorează veniturilor sub formâ de salarii și alte
drepturi salariale realizate de către personane fizice romane sau străine de pe teritoriul României.
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani sau în natură, realizate de către o

10
persoană fizică ce desfășoară o activitate pe baza unui contract de muncă, indiferent de intervalul
la care face referire, de denumirea veniturilor sau de forma sub care sunt acordate, dar și
indemnizațiile pentru incapacitatea de munca, de maternitate și pentru concediul postnatal.

Calculare impozitului pe venitul din salarii se realizează pe baza unor infomațtii cuprinse
în fișă fiscal, fișă care este completată de către plătitorul de venituri cu datele personale ale
fiecărui contribuabil, indicațiile referitoare la deducerile personale, veniturile din salariile
realizate și impozitul reținut și virat în timpul anului, dar si rezultatul regularizării impozitului
plătit pe venitul anual sub formă de salarii.

Obiectul controlului fiscal este reprezentat de:

- aplicarea corectă a cotei în ceea ce privește impozitul pe venitul din salarii ;


- o corectă conducere a evidenței contabile, în ceeace privește impozitul pe salarii, dar și
crearea statelor de salarii;
- virarea la termen către bugetul de stat a impozitului calculat;
- arhivare și păstrarea corespunzătoare a statelor de salarii;
- depunerea declarațiilor cu privire la obligațiile de plată datorate bugetului de stat.

Statele de salarii sunt ntocmite lunar de către o persoană din mediul salarizare- personal.
Persoana are îndatoria săcalculeze și să înscrie salariul brut realizat, impozitul datorat, deducerile
personale aferente. După ce a fost realizat statul de salarii, va trebui semnat de persona care l-a
realizat. Șeful compartimentului verifică statul de plată realizat, pentru a vedea dacă au fost
strecurate erori de calcul sau înregistrare, realizând astfel funcțiile controlului financiar
preventiv.

Virarea la termen a impozitelor intră în atribuțiile compartimetului financiar- contabil.


Impozitul pe salarii se virează lunar pâna la data executării plăților către salariți sau colaboratori.
Dacă se întârzie cu plata se aplică o marjă de 0,3% pe zi, pentru sumele cuvenite salariaților și
care sunt ridicate de la bancă din contul de disponibil.

Atunci când se efectuează controlul fiscal se urmărește dacă impozitul pe salarii a fost calculcat
lunar pentru fiecare loc de munca, asupra tuturor veniturilor care s-au realizat în luna încheiată,

11
de către salariat conform bazei cotelor de impozitare, pe tranșele de venit, iar dacă s-a reținut
lunar din sumele cuvenite în a doua chenzină.

Stabilire contravențiilor și aplicarea amenzilor se face de catre organelle fiscale de


specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor și de către unitățile sale teritoriale, in termen de
până la 3 ani .De asemenea impozitul pe venitul din salarii mai paote fi plătit la casetia
trezoreriei sau prin virament din contul bancar al plătitorului în contul trezoreriei finanțelor
publice, de la organul fiscal teritorial.

2.2.4 Controlul fiscal asupra impozitului pe venitul din cedarea folosinței


bunurilor

Veniturile din cedarea folosinței bunurilor sunt acele venituri în bani și/sau natură care
provin din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile obținute de către proprietar, uzufructuar
sau alt deținător legal. Aceste venituri sunt stabilite pe baza unui contract încheiat între părți, în
formă scrisă și înregistrat la organul fiscal compentent în termen de 15 zile de la data încheierii.

12
Cu privire la determinarea ventului din cedarea folosinței bunurilor, aceasta se realizează
prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 30% care se aplică aupra venitului
brut, cotă care reprezintă cheltuieli deductibile aferente venitului. Declarația specială de venit
este depusă de către contribuabil la administrația financiară teritorială, iar în baza acesteia se
stabilesc plățile anticipate la impozitul pe venit din cedarea folosinței bunurilor, ținându-se cont
de venitul anual care se estimeză a se realiza.

2.2.5 Controlul fiscal asupra impozitului pe venitul din dividende și dobânzi

Impozitul pe dividende este perceput ca parte din profitul net ce revine investitorilor,
acționarilor și asociaților, adică cei care obțin câștiguri sub formă de dividende, proporțional cu
participarea lor la capitalul social al agenților economici.
Deși acest impozit se realizează prin reținere la sursă și nu este atât de expus evaziunii
fiscale, se exercită și în acest caz un control fiscal riguros care are obiective specifice și anume:

 stabilirea legală și corectă a profitului impozabil, a impozitului pe profit și a profitului net de


repartizat;
 calcularea corectă a impozitului pe dividende prin aplicarea unei cote de 10 % aupra bazei de
calcul;
 respectarea termenelor de plată.

În ceea ce privește acest impozit și evaziunea fiscală , aceasta se poate manifesta indirect
prin ridicarea de către asociați/acționari în timpul anului, înainte de încheierea anului fiscal, a
unor sume importante sub formă de avans din dividende. Nefiind încălcată prevederea de a plăti
impozitul pe dividende (aceasta realizându-se după încheierea bilanțului contabil pentru anul
fiscal respectiv), se observă că, în aparență, în urma acestei operații nu se produce tehnic o
evaziune fiscală.
Prin scoaterea din circuitul economic a unor sume de bani, profitul impozabil al
agentului economic este totuși afectat și anume:

13
 diminuarea activității economice corespunzătoare reducerii potențialului economic și
financiar;
 pentru compensarea sumelor retrase sub formă de avams din dividende, se recurge la
împrumuturi bancare care determină costuri financiare suplimentare pentru plata dobânzilor
și care afectează la rândul lor profitul impozabil și cel net.

Obligația calculării, reținerii și virării impozitului pe veniturile sub formă de dividend


revine persoanelor juridice o dată cu plata dividendelor către acționari sau asociați. În cazul
dividendelor distribuite care s-au plătit acționarilor sau asociaților până la sfârșitul anului în care
s-a aprobat bilanțul contabil , termenul de plată pe dividend fiind până la data de 31 decembrie a
anului respective.3

Impozitul pe veniturile din dobânzi se calculeză și se reține de către plătitorii de astfel de


venituri în momentul calculării acestor venituri și se virează către plătitori în fiecare lună, până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare în care se face calculul dobânzii acel impozit reținut fiind
impozitul final.

2.2.6 Controlul fiscal asupra impozitului pe alte venituri

3 Sorin V. Mihăescu , Controlul financiar- bancar, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași 2007,

14
În categoria altor venituri se regăsesc veniturile din jocuri de noroc,din premii și prime în
bani și/sau natură. Obligatia calculării, reținerii și virării impozitului revine plătitorilor acestor
venituri care se impozitează prin reținere la sursă cu o cotă de 10 % aplicată la venitul brut.

În situația în care dreptul de proprietate asupra valorilor mobiliare si a părților sociale se


transferă către altă persoană, impozitul se calculează prin reținerea la sursă, aplicându-se o cotă
de 1 % la valoarea tranzacției iar pentru tranzacțiile derulate prin intermediari cota de 1% se
aplică asupra diferenței dintre valoarea tranzacțiilor și comisionului reținut de aceștia.

Impozitul calculat, reținut și vărsat de către plătitorul de venit este un impozit final și se
virează la bugetul de stat până la data de 25 lunii următoare celei în care a fost reținut.

2.2.7 Controlul fiscal privind taxa pe valoare adăugată

Taxa pe valoarea adăugată (T.V.A) este un impozit indirect, datorat bugetului de stat
pentru valoarea adăugată la fiecare fază a circuitului economic. Operațiile care sunt supuse taxei
pe valoare adăugată se referă la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe
teritoriul României. Deși acest impozit este unul indirect iar agentul economic doar îl
gestionează, el fiind suportat de consumatorii finali, evaziunea fiscală apare și în acest caz.

Sustragerea contribuabililor de la plata T.V.A se realizează fie prin majorarea ireală a


T.V.A deductibilă prin intrări fictive de bunuri, fie prin micșorarea T.V.A colectată, ca o urmare
a subevaluării ieșirilor de produse, mărfuri și servicii prin reducerea falsă a cantității livrate
și/sau a prețurilor practicate.

În ceea ce privește controlul fiscal asupra T.V.A, acesta își indreaptă atenția asupra
delimitării corecte a operațiunilor efectuate de agenții economici ce intră în sfera de aplicare a
T.V.A și care fac referire la : operațiuni impozabile obligatorii, operațiuni care se aplică cota 0,
operațiuni scutite de plata T.V.A.

15
Organul fiscal care are datoria de a-i verifica pe plătitorii de T.V.A trebuie să-și realizeze
activitatea ținând cont de următoarele obiective:4

 Stabilirea corectă a T.V.A colectată:


- Cotele de impozitare aplicabile să fie stabilite în concordanță cu dispozițiile legale;
- Bunurile livrate și serviciile prestate să fie înregistrate în facturi sau alte documente
legale iar baza de impozitare să fie stabilită conform dispozițiilor legale.

 Verificarea documentelor și a evidențelor contabile:


- Înscrierea corectă a documentelor de aprovizionare în Jurnnul pentru cumpărări;
- Înscrierea corectă a documentelor de vânzare în Jurnalul pentru Vânzări;
- Corelarea datelor din jurnalele prezentate anterior cu înregisrările în contabilitatea
unității.

 Verificarea întocmirii corecte și prezentarea la termen a decontului de T.V.A organelor


fiscale:

- Reflectarea corespunzătoare în decont a datelor din jurnal;

- Stabilirea corectă a operațiunilor corespunzătoare regimului taxei pe valoare adăugată,


respectiv operațiuni impozabile la intern, livrări la export, operațiuni scutite cu sau fără
drept de deducere;

- Stabilirea corectă a proratei;

- Stabilirea corectă a sumei datorate sau de primit de la buget;

- Preluarea corectă a soldului de la sfârșitul lunii anterioare, în funcție de depunerea sau


nu a cererii de rambursare.

4 Sorin V. Mihăescu , Controlul financiar- bancar, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași 2007, p.117

16
 Verificarea plății de T.V.A rezultată din decont:

- Verificarea extraselor de cont;

- Calculul majorărilor de întârziere în cazul depășirii termenlor legale de plată.

 Verificarea regularizării diferenței de T.V.A conform dispozițiilor legale:


- Compensareaa diferenței de primit cu T.V.A, datorată bugetului în lunile următoare;
- Rambursarea diferenței neregularizate.

 Verificarea aprobării rambursării T.V.A:


- Cererea să fie depusă sub semnătura pesoanelor autorizate;
- Suma cerută să coincidă cu cea înscrisă în decontul T.V.A;
- Cererea să fie justificată cu documente legale precum:
 Declarația vamală de export vizată de organele vamale, documente de transport
internațional, poliță de asigurare-reasigurare în cazul livrărilor la export;
 Contractele cu beneficiarii externi, factura externă, dovada încasării facturii
externe sau, după caz, introducerea în bancă a declarației de încasare valutară
pentru prestări de servicii la export;
 Documentul de transport internațional, licența de transport cu aprobările legale,
justificarea cu documente legale a efectuării transportului în cazul transporturilor
internaționale de persoane sau marfă;
 Pentru livrările în țară rambursarea se face pe baza verificării efectuate la agenții
economici;
 Efectuarea de controale încrucișate pentru determinarea legalității facturilor emise
de furnizor.

17
 Verificarea îndeplinirii celorlalte obligații ale plătitorilor de T.V.A:
- Verificarea realității existenței societății pentru acordarea codului fiscal; verificarea
corectei declarații a subunităților societății;
- Înregistrarea ca plătitor de T.V.A pe baza unei declarații opționale sau pe baza de cifrei
de afaceri din bilanțul contabil;
- Reflectarea în decontul de T.V.A și în jurnale a importului realizat;
- Data documentelor prin care se confirmă prestarea de servicii de către agentii
economici, cu titlu gratuit, pentru alte persoane fizice sau juridice;

Plata taxei pe valoare adăugată (T.V.A) se realizează de către persoanele fizice sau
juridice care efectuează intr-un mod independent, obișnuit sau ocazional una sau mai multe
operațiuni impozabile prevăzute de lege.

Obligația plății de T.V.A apare în momentul efectuării livrării de bunuri mobile,


transferului proprietății imobiliare și prestării serviciilor. Fiind dreptul organului fiscal de a
pretinde plătitorului, la o dată anume, plata taxei datorate bugetului de stat, exigibilitatea taxei pe
valoare adăugată ia ființă în momentul efectuării livrării bunurilor mobile, transferului
proprietății mobiliare sau în momentul prestării serviciilor.

În vederea stabilirii sumei care urmează să fie vărsată la bugetul statului, plătitorii de
T.V.A au obligația să întocmească un decont care se depune la organul fiscal teritorial până pe
data de 25 a lunii următoare pentru luna trecută.

2.2.8 Controlul fiscal privind accizele

18
Accizele sunt acele taxe speciale de consumație pentru unele produse din import sau din
țară precum țigări, băuturi alcoolice, cafea, bijuterii, autoturisme ș.a., iar plătitorii acestori taxe
sunt agenții economici care produc, importă sau comercializează aceste produse.

Controlul fiscal privind accizele are in vedere o serie de obiective, precum:

 Dacă agentul economic a realizat operațiuni cu produse care sunt supuse accizelor
(producție, import sau comercializare);
 Dacă baza impozabilă a fost corect stabilită pentru fiecare operațiune;
 Dacă cotele folosite sunt legale și au fost corespunzător aplicate la baza de calcul;
 Dacă s-au respectat termenii exigibilității;
 Dacă au existat produse care au fost returnate de la export și valorificate în țară, având
același regim de fiscal cu cele livrate;
 Dacă plata s-a făcut în fiecare lună până pe data de 25 a lunii următoare, iar produsele din
import la data plății taxelor vamale;
 Dacă decontul a fost corect întocmit și depus în termen la organele fiscale.

Organele fiscale care au rolul de a efectua controlul fiscal asupra agenților economici,
urmăreasc dacă:5

 Agenții economici care au achiziționat de la producătorii individuali produse ce sunt


supuse accizelor (prevăzute în anexa nr.1, Legea nr.42/1993) în vederea
comercializării lor, au calculat și vărsat la bugetul de stat accizele corespunzătoare
cantităților achiziționate;
 Pentru vinul, țuica și rachiurile naturale furnizate în stare vărsată de către agenții
economici producători, în vederea utilizării acestora ca materie primă necesară obținerii
altor produse, calcularea accizelor s-a realizat numai la acele produse rezultate din
prelucrare;
 Pentru băuturile alcoolice s-au calculat accizele de fiecare dată când au intervenit
schimbări în concentrația alcoolică;
5 Sorin V. Mihăescu , Controlul financiar- bancar, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași 2007, p.120

19
 La agenții economici care comercializează produse de natura celor prevăzute în anexa
nr.1, Legea nr. 42/1993, introduse pe teritoriul țării de către persoane fizice
neînregistrate ca agenți economici s-au reținut și implicit, vărsat la dispoziția bugetului
statului accizele aferente;
 Accizele au fost calculate prin aplicarea cotelor procentuale corespunzătoare asupra
bazei de impozitare.

Baza de impozitare reprezintă pentru produsele rezultate din producția internă,


contravaloarea bunurilor livrate, exclusiv accizele; pentru produsele din import, valoarea în vamă
stabilită conform legii, la care se adaugă taxele vamale și alte taxe speciale stabilite la importul
unor categorii de produse; iar pentru bunurile introduse pe teritoriul țării de către persoanele
fizice neînregistrate ca agenți economici, dar comercializate prin intermediul agenților
economici, contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vândute.

Printre sarcinile atribuite controlului fiscal, se regăsește și verificarea respectării


momentului din care începe obligația datorării accizelor. Acest moment se identifică cu data
efectuării livrării pentru producători, cu data cumpărării pentru agenții economici care realizează
achiziționarea și respectiv, cu data vânzării bunurilor pentru acele produse ce au fost introduse pe
teritoriul țării de către persoanele fizice neînregistrate ca agenți economici, dar comercializate
prin intermediul agenților economici.

Accizele, taxele speciale de consumație, se datorează din ziua încasării produselor livrate,
serviciilor prestate și lucrărilor executate și trebuie virate în contul trezoreriei organului fiscal
teritorial numărul 20140101 la care se adaugă codul fiscal al plătitorului. Virarea accizelor se
realizează lunar, în termen de 25 de zile de la expirarea lunii pentru care este întocmit decontul.

În situația în care oraganele fiscale constată evaziunea fiscală, sarcina acestora este de a
restabili legalitatea, prin calculul accizelor datorate, precum și a majorărilor de întârziere.

2.2.9 Controlul fiscal asupra taxelor vamale

20
Taxele vamale sunt un impozit indirect care se plătesc la trecerea prin vamă a bunurilor.
În acest caz controlul fiscal se combină cu controlul vamal și are ca obiective aplicareacorectă a
tarifului vamal al României.

În contul “Taxe vamale și alte venituri încasate de la persoanele fizice” sunt evidențiate
acele taxe vamale ce au fost preluate de către organele vamale de la persoanele fizice, dar și
acele venituri ce rezultă din activitățile vamale, precum: amenzi, confiscări de sume, etc. iar în
contul “Taxe vamale de la persoanele juridice” sunt consemnate taxele preluate de la agenții
economici pentru importul mărfurilor ținând cont de tarifele vamale.

21
3. Studiu de caz privind controlul fiscal asupra taxei pe valoare
adăugată

Ca studiu de caz am ales un raport de inspecție fiscală asupra taxei pe valoare adăugată la
S.C Superstar S.R.L Rădăuți.

Date despre inspecția fiscală

Perioada supusă controlului fiscal privind taxa pe valoare adăugată a fost: 01.01.2011-
31.12.2012.

În cadrul inspecției fiscale s-a luat în considerare verificarea bazelor de impunere, legalitatea
și conformitatea declarațiilor fiscale, corectitudinea și exactitatea îndeplinirii de către S.C
Superstar S.R.L Rădăuți, conform prevederilor legale.

A fost efectuată o inspecție fiscală parțială la S.C Superstar S.R.L Rădăuți, în vederea
analizei prelevării la bugetul de stat a taxei pe valoarea adăugată.

Date despre contribuabil

S.C. Superstar S.R.L. –producător de mezeluri


SC Superstar SRL şi şi-a început activitatea în anul 1993, având iniţial un capital social
în valoare de 100.000 lei şi obiect de activitate în principal comerţul cu amănuntul. Societatea
era gândită ca o afacere de familie, cu posibilităţi de extindere, dar fără a avea stabilite ţinte
înalte, din punct de vedere al cotei de piaţă sau al performanţelor financiare.

22
În cadrul obiectului său de activitate, societat ea s-a specializat la început pe comerţul cu
amănuntul al mărfurilor electrocasnice din producţia internă: frigidere, congelatoare, maşini de
spălat, aragazuri, maşini de gătit electrice.
În anul 2000, societatea a cumpărat de la SC Bogdania SA două spaţii, respectiv atelierul
mecanic şi fosta carmangerie, care au fost modernizate şi transformate în abator şi respectiv
secţia de preparate carne. Astăzi există numai secţia de carmangerie unde se produc diverse
sortimente de preparate de carne care sunt livrate la diverşi beneficiari (societăţi comerciale,
cantinele unor instituţii, populaţie).

Firma are în prezent un număr de peste 70 de angajaţi, fiind una din cele mai moderne
fabrici de producţie a preparatelor din carne situată în Rădăuţi, proiect început în vara anului
2007 şi finalizat în aprilie 2008, fiind unul din cele mai importante proiecte Sapard la nivelul
judeţului Suceava, realizat cu sprijinul Guvernului României şi Uniunii Europene.

Valoarea totala a investiţiei s-a ridicat la 4,5 milioane euro. Fabrica are o suprafaţă
construită de peste 1.700 mp, fiind utilată cu echipamente de ultimă generaţie şi cu o capacitate
de producţie de 10 tone la 8 ore. Alături de liniile de produse tradiţionale cum sunt salamurile,
şuncile, cârnaţii, cremwurştii, etc., linia de produse crud-uscate este una din noutăţile companiei
şi va produce în câteva luni această gamă extrem de solicitată pe piaţă. Laboratorul de analize
monitorizează permanent parametrii fizico-chimici ai materiei prime folosite în fluxul
tehnologic, prospeţimea preparatelor din carne şi standardele de calitate conform normativelor
europene.

Obiectivele companiei se împart în trei: financiare, de personal şi de marketing. În ceea


ce priveşte obiectivele financiare, compania urmăreşte atingerea targetului valoric de 4 milioane
de euro vânzări în acest an, concomitent cu investiţiile în personal şi imagine. Personalul este
foarte important pentru companie, valoarea acesteia fiind rezultanta valorilor individuale ale
fiecărui angajat. Departamentele sunt conduse de manageri tineri, inventivi şi cu o bună pregatire
pentru job-ul respectiv. Directorul executiv are 34 de ani, directorul comercial şi directorul de
producţie câte 31 de ani, directorul de vânzări şi supervisorul au vârsta de 38 de ani, inginerul
biochimist 29 de ani. O echipă tânără şi bine pregătită pentru dinamica pieţei româneşti.

23
Capitalul social al firmei este în prezent de 490.000 lei, iar cifra de afaceri a anului 2012
a depăşit 29.760.000 RON.

Conform codului CAEN , societatea Superstar are ca obiect de activitate: Prepararea


produselor din carne - inclusiv din carne de pasăre

Cod Unic de Înregistrare : 5020823 din data de 24.12.1993


Nr.de ordine din Registrul Comerţului : J33/1954/10.12.1993
Sediu: str. Frîncei, nr.24, Rădăuţi 725400, jud. Suceava, România.

Contact : Telefon/Fax +40 230 560271 Telefon : +40 230 560629

Adresa e-mail : office@ superstarcom.ro, www.superstarcom.ro

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

La data de 31 decembrie 2012

Denumirea indicatorilor Nr. Exercițiul financiar

2011 2012
crt
.

A B 1 2

1 Cifra de afaceri netă(rd.02+03+04+05+06) 01 23.218.835 29.760.895

Producţia vândută(ct.701+702+703+704+705+706+708) 02 10.665.881 12.174.416

Venituri din vânzarea mărfurilor(ct.707) 03 12.552.954 17.869.449

Reduceri comerciale acordate(ct.709) 04 282.970

Venituri din dobânti înregistrate de entităţile radiate din Registru 05


general şi care mai au în derulare contracte de leasing(ct.766*)

24
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 06
nete (ct.7411)

2 Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie(ct.711


+712

Sold C 07 10.771.39 13.837.319

Sold D 08

3 Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi 09


capitalizată(ct.721+722)

4 Alte venituri din exploatare(ct.758+7417+7815) 10 401.479 368.479

-din care,venituri din fondul comercial negativ 11

VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL(rd.01+07-08+09+10) 12 34.391.709 43.966.693

5 a)cheltuieli cu materiile prime şi materiale 13 15.859.624 20.320.274


consumabile(ct.601+602-7412)

Alte cheltuieli materiale(ct.603+604+606+608) 14 207.342 342.460

b)alte cheltuieli externe(cu apa şi energia)(ct.605-7413) 15 626.359 755.423

c)cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 16 11.530.870 14.854.789

Reduceri comerciale primite(ct.609) 17

6 Cheltuieli cu personalul(rd.19+20) 18 2.465.822 3.066.635

a)salarii şi indemnizaţii(ct.641+642+643+644-7414) 19 1.986.007 2.465.204

b)cheltuieli cu asigurările şi cu protecţia socială(ct.645-7415) 20 479.815 601.431

7 a)ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi 21 1.193.845 1.509.992


necorporale (rd.22-23)

1.cheltuieli (ct.6811+6813) 22 1.193.845 1.509.992

25
2.venituri(ct.7813) 23

b)ajustări de valoare privind activele circulante(rd.25-26) 24 32.529

1.cheltuieli(ct.654+6814) 25 32.529

2.venituri(ct.754+7814) 26

8 Alte cheltuieli de exploatare(rd.28 la31) 27 1.544.843 2.242.555

1.cheltuieliprivind prestaţiile 28 1.225.450 1.971.040


externe(ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+62
7+628-7416)

2.cheltuieli cu alte impozite,taxe şi varsăminte asimilate(ct.635) 29 148.034 174.046

3.alte cheltuieli (ct.652+658) 30 171.359 97.469

Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile 31


radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte
de leasing (ct.666*)

Ajustări privind provizioanele(rd.33-34) 32

-cheltuieli(ct.6812) 33

-venituri(ct.7812) 34

CHELTUIELI DE EXPLOATARE-TOTAL(rd.13la16-17+18+ 35 33.428.705 3.042.638


21+24+27+32)

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:

-profit(rd.12-35) 36 963.004 924.055

-pierdere(rd.35-12) 37 0 0

9 Venituri din interese de participare(ct.7611+7613) 38

-din care,veniturile obţinute de la entităţile afiliate 39

26
10 Venituri din alte invenţii şi împrumuturi care fac parte din 40
activele imobilizate(ct.763)

-din care,venituri obţinute de la entităţile afiliate 41

11 Venituri din dobânzi(ct.766*) 42 416 526

-din care.venituri obţinute de la entităţile afiliate 43

Alte venituri financiare(ct.762+764+765+767+768) 44 168.472 56.764

VENITURI FINANCIARE-TOTALE(RD.38+40+42+44) 45 168.888 57.290

12 Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile 46


financiare deţinute ca active circulante(rd.47-48)

-cheltuieli(ct.686) 47

-venituri(ct.786) 48

13 Cheltuieli privind dobânzile(ct.666*-7418) 49 611.049 411.562

-din care,cheltuieli în relaţia cu entităţile afiliate 50

Alte cheltuieli financiare(ct.663+664+665+667+668) 51 300.530 206.798

CHELTUELI FINANCIARE-TOTAL(RD.46+49+51) 52 911.579 618.360

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă)

-profit(rd.45-52) 53 0 0

-pierdere(rd.52-45) 54 742.691 561.070

14 PROFITUL SAU PIERDEREA CURENTĂ:

-profit(rd.12+45-35-52) 55 220.313 362.985

-pierdere(rd.35+52-12-45) 56 0 0

15 Venituri extraordinare(ct.771) 57

16 Cheltuieli extraordinare(ct.671) 58

27
17 PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA
EXTRAORDINARĂ

-profit(rd.57-58) 59 0 0

-pierdere(rd.58-57) 60 0 0

VENITURI TOTALE(rd.12+45+57) 61 34.560.597 44.023.983

CHELTUIELI TOTALE(rd.35+52+58) 62 34.340.284 43.660.998

PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ:

-profit(rd.61-62) 63 220.313 362.985

-pierdere(rd.62-61) 64 0 0

18 Impozitul pe profit(ct.691) 65 21.890

19 Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus(ct.698) 66

20 PROFITUL SAU PIERDEREA NETA A EXERCIŢIULUI


FINANCIAR

-profit(rd.63-64-65-66) 67 220.313 341.095

-pierdere(rd.64+65+66-63) 68 0 0

Sursă: prelucrare proprie după bilanțul si balanța contabilă pentru 2011-2012.

Constatări fiscale:

Obiectivele avute in vedere:

În perioada supusa verificarii organul de control a procedat la verificarea deconturilor de TVA,


realitatea acestora in strânsă corelatie cu datele din balațele de verificare, jurnalele de vânzări
și cumpărări, livrări de bunuri și prestări de servicii, evidentiate in facturi. S-a verificat dacă
societatea aplica corect cota de TVA.De asemenea s-a verificat modul de înregistrare a TVA-

28
ului in evidenta contabila,aplicarea corecta a modului de deducere a TVA- ului pentru bunurile si
serviciile achizitionate în vederea desfăsurarii obiectului de activitate.

T.V.A colectată în perioada 01.01.2011-31.12.2012 corespunzătoare veniturilor facturate a


fost în sumă totală de 15.625.175,36 lei, după cum urmează:

 T.V.A colectată la 31.12.2011 : 6.601.625,25 lei


 T.V.A colectată la 31.12.2012 : 9.023.550,11 lei

În urma verificării documentelor care au fost puse la dispoziția organelor de control fiscal, nu
s-au constatat diferențe la T.V.A colectată fată de înregistrările societății.

T.V.A deductibilă în perioada 01.01.2011-31.12.2012 corespunzătoare veniturilor facturate a


fost în sumă totală de 10.303.865,72 , după cum urmează:

 T.V.A deductibilă la 31.12.2011 : 4.553.834,25 lei


 T.V.A deductibilă la 31.12.2012 : 5.750.031,47 lei

În urma controlului fiscal a rezultat că societatea are un T.V.A de plată în valoare de


5.321.309,64 lei sumă care o datorează către bugetul statului.

Alte observații:

29
Verificarea modului de întocmire și depunere a declarațiilor de impozite și taxe este
reglementată de OG 68/1997 privind procedura de întocmire și depunere a declarațiilor de
impozite și taxe, republicată în 1999, Legea 571/2003 privind Codul fiscal, O.G. 92/2003 privind
Codul de procedura fiscală.

În cadrul controlului fiscal s-a sesizat că societatea are completate la zi registrele contabile,
registrul de casă, jurnalele de vânzări și cele de cumpărări.

Asemenea, societatea a depus declarațiile fiscale, deconturile de T.V.A, situațiile financiare


semestriale și anuale privind obligațiile de plată la bugetul general de stat conform legislației în
vigoare.
 Nu s-au constatat deficiențe.

Dacă cu ocazia altor verificări ale altor organe fiscale, apar alte diferențe, acestea vor fi
suportate de S.C Superstar S.R.L Rădăuți, care este răspunzătoare pentru operațiile înregistrate,
efectuate și raportările depuse la organele fiscale.

Discutia finala cu contribuabilul

In conformitate cu art.104 din O.G 92/2003 privind Codul de procedura fiscală


republicată, organele de control au comunicat contribuabilului faptul că va avea loc o discuție
finală asupra constatărilor rezultate în urma inspecției fiscale la sediul SC Superstar SRL.

În urma discutiei purtate cu contribuabilul acesta nu a avut obiecții asupra constatarilor
cuprinse în raportul de inspecție fiscala.

La finalul controlului reprezentantul societatii în calitate de administrator a declarat pe


proprie raspundere ca a pus la dispozitia organelor de control toate documentele si informatiile
solicitate.

30
Concluzii

Controlul fiscal înglobează totalitatea activităţilor ce au ca scop verificarea realităţii,


legalităţii şi sincerităţii declaraţiilor, verificarea corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii potrivit
legii, a obligaţiilor fiscale de către contribuabili, precum şi activitatea de investigare şi constatare
a evaziunii fiscale.

31
Persoanele supuse controlului fiscal sunt persoanele fizice şi juridice atât din România,
cât şi din străinătate, precum şi asociaţii fără personalitate juridică, cărora le revin, conform legii,
obligaţii fiscale.

Organul autorizat să exercite nemijlocit și neîngrădit controlul fiscal este Angeția


Națională de Administrare Fiscală, care lucrează în subordinea Ministerului Finanțelor Publice.

Un rol foarte important îl au acţiunile de control realizate de către inspectorii fiscali


întrucât acestea ajută la respectarea disciplinei financiar-fiscale, a normelor de comerţ, cât şi a
realităţii şi legalităţii operaţiunilor comerciale.

32
Bibliografie

1. Control finaciar-bancar, Sorin V. Mihăescu, Ed. Universității Alexandru Ioan Cuza , Iași 2009
2. Mircea Boulescu, Marcel Ghiță - Control financiar, 2004 ;
3. http://www.pwc.ro/en/publications/assets/assets_2011/Ghid_Inspectie_Fiscala.pdf ;
4. http://www.anaf.ro/public/wps/portal/ANAF/Legislatie ;

5. www.mfinante.ro/

6. http://www.superstarcom.ro/

33