Sunteți pe pagina 1din 11

Suport seminar

1. Masa Monetară

Definiţie:

Masa monetară reprezintă cantitatea totală de bani din economie. Banii


reprezintă:
✓ datorii ale sistemului bancar faţă de sistemul nebancar;
✓ creanţe ale sistemului nebancar faţă de sistemul bancar.

Pentru măsurarea cantităţii de bani din economie se folosesc agregatele


monetare: M1 - masa monetară în sens restrâns, M2 - masa monetară intermediară,
M 3 - masa monetară în sens larg.

Deci: Agregatele monetare reprezintă diferite măsuri ale cantităţii de bani


din economie.
Întrebare: În funcţie de ce criterii sunt clasificate agregatele monetare? (în
ordinea descrescătoare a lichidităţii).

Agregatul reprezentativ al masei monetare este M3, folosit de BCE şi


statele membre ale UE, inclusiv România din anul 2007.

Structura masei monetare


M M M
Datorii ale sistemului bancar 1 2 3

1. Numerar în circulaţie X X X
2. Depozite overnight X X X
3. Depozite cu durata iniţială de până la 2 ani inclusiv X X
4. Depozite cu preaviz mai mic sau egal cu 3 luni X X
5. Împrumuturi din operaţiuni repo X
6. Unităţi (acţiuni) ale fondurilor de piaţă monetară X
7. Titluri de valoare negociabile emise cu maturitatea de X
până la 2 ani inclusiv
Sursa: BCE, BNR

1. Numerar în circulaţie (monede şi bancnote în circulaţie); numerarul aflat în


casieriile Instituţiilor Financiar Monetare (IFM) (bănci şi alte instituţii financiare)
nu este inclus în această categorie.
2. Depozite overnight (care se pot converti imediat în numerar): depozite la
vedere, conturi curente.
3. Depozite cu durata iniţială de până la 2 ani inclusiv (depozite la termen cu
maturitatea de cel mult 2 ani).
4. Depozite cu preaviz mai mic sau egal cu 3 luni (depozite care pot fi retrase
doar în cazul în care se notifică banca cu cel mult 3 luni înainte).
5. Împrumuturi din operaţiuni repo (acorduri de împrumut între Banca Centrală
şi băncile din sistem).
6. Unitaţi ale fondurilor de piaţă monetară (titluri emise de fondurile de piaţă
monetară în schimbul sumelor de bani cedate de investitori).

1
7. Titluri de valoare negociabile cu maturitatea de până la 2 ani (instrumente
ale pieţei monetare prin care sistemul bancar se îndatorează faţă de sistemul
nebancar: certificate de depozit).

Baza monetară reprezintă cantitatea de bani controlată direct de Banca Centrală,


prin intermediul instrumentelor de politică monetară de care dispune. Elementele bazei
monetare sunt:

Baza monetară (M0) = numerar în circulaţie + numerar în casieriile


Instituţiilor Financiare Monetare + conturi şi depozite ale băncilor la Banca
Centrală

Valoarea Bazei Monetare se obţine prin însumarea numerarului cu conturile


băncilor la Banca Centrală.

Întrebare: Pentru a calcula indicatorul M0 este nevoie şi de informaţii din partea


Instituţiilor Financiare Monetare (IFM-uri)? Dar pentru agregatele monetare?

În componenţa bazei monetare intră doar elementele ce conţin informaţii cuprinse în


bilanţul băncii centrale, fără a fi nevoie de nicio informaţie din partea IFM. Pe de altă
parte, agregatele monetare (M1, M2 şi M3) se determină pornind de la bilanţul agregat al
IFM la nivelul întregii economii.

Legătura dintre agregatele monetare şi baza monetară se realizează prin


multiplicatorul monetar.
2. Multiplicatorul monetar

Multiplicatorul bazei monetare/multiplicatorul monetar:


✓ reprezinta raportul dintre agregatul M1 sau M2 sau M3 şi Baza monetară;
✓ arată cu cât se modifică masa monetară dacă baza monetară s-a modificat cu o
unitate.

Procesul de multiplicare al banilor din economie se realizeaza pornind de la


următorul raţionament: pe baza unui depozit iniţial - D, băncile acordă credite, care se vor
regăsi sub formă de depozite în bilanţul altor bănci din sistemul bancar.
M2 M3
m1 = M1 , m2 = , m3 =
M0 M0 M0

2
2.1. Deducerea unei formule pentru multiplicatorul monetar
pornind de la procesul de multiplicare a banilor

Notaţii:

N
n= , coeficient de preferință pentru numerar sau coeficientul de fugă;
M

ER
e= , raportul exces de rezervă (ER);
D
RMO
rRMO= , rata rezervei minime obligatorii;
D
unde: N = numerar
M= masa monetară totală
D = depozite atrase de bănci comerciale
RMO = rezerva minimă obligatorie

Rezervele minime obligatorii (RMO) sunt reprezentate de disponibilităţi băneşti


ale instituţiilor de credit, în lei şi în valută, păstrate în conturi deschise la Banca Naţională
a României.
Funcţiile principale ale mecanismului RMO constituite în lei sunt cea de control
monetar (aflată în strânsă corelaţie cu cea de gestionare a lichidităţii de către BNR) şi cea
de stabilizare a ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară. Rolul major al RMO
în valută este acela de a tempera expansiunea creditului în valută.

Multiplicatorul monetar este:


1
m=
rRMO + n - rRMO * n
În cazul în care banca decide să păstreze și un exces de rezerve la banca centrală
în afara rezervelor minime obligatorii (e  0), formula multiplicatorului devine:
1
m=
(rRMO+e)+n-(rRMO +e)*n

Pe baza unui depozit iniţial D, poate fi creată în economie o sumă totală de bani în
valoare de:

rRMO + n - rRMO * n

3
Potențialul de creditare a economiei poate fi reflectat prin următoarea formulă:

D(1- rRMO)

rRMO + n - rRMO * n
2.2. Deducerea unei formule pentru multiplicatorul monetar
pornind de la structura agregatelor monetare

Din totalitatea masei monetare se consideră că o proporţie constantă este păstrată ca


numerar, iar restul se întoarce în sistemul bancar sub formă de depozite.

Masa monetară: M = N + D
Baza monetară: M0 = N + R = N + RMO + ER,

unde:
R = rezervele păstrate de băncile comerciale la banca centrală, care sunt formate din
RMO (rezerva minimă obligatorie) şi ER (excesul de rezerve). Numerarul din casieriile
IFM se consideră ca fiind neglijabil.

Formula multiplicatorul devine:

N n
+1 +1
M N+D D 1−n
m= =
= =
= =
=
N RMO ER n
M0 N + RMO + ER + + + rRMO + e
D D D 1−n

1
m=
n+rRMO+e-n(rRMO +e)

3. Teoria cantitativă a banilor

M  v = P Y (Irving Fisher),

unde: M = masa monetară; P = nivelul preţurilor; v = viteza de rotaţie a banilor; Y =


volumul de bunuri şi servicii tranzacţionate într-o economie (măsurat prin PIB real);

➢ Banca Centrală Europeană susţine că modificarea cantităţii de bani din economie


se reflectă pe termen lung în evoluţia preţurilor, dar nu şi în evoluţia unor
variabile reale, precum PIB sau rata şomajului.

Δ%M + Δ%ʋ = π + Δ%Y

Obiectivul BCE este să menţină rata inflaţiei în jur de 2%.

4
APLICAŢII:

1. Se cunosc următoarele active financiare:


- depozite cu maturitate iniţială de până la 2 ani = 65000 um;
- împrumuturi din operaţiuni repo = 1750 um;
- numerar în circulaţie = 35000 um;
- numerar în casieriile instiţutiilor financiar monetare = 13800um;
- disponibiltăţi în conturile curente = 27000 um;
- depozite la vedere = 13700 um;
- unităţi ale fondurilor monetare = 3400um;
- credite acordate = 86000 um;
- valoarea acţiunilor tranzacţionate =125000 um;
- depozite cu scadenţa la 2 ani = 32000 um;
- titluri de stat = 11780 um;
- depozite cu preaviz de până la 3 luni = 5700 um.

Cerinţă: Determinaţi agregatele masei monetare potrivit definiţiei BCE.

Rezolvare:
M1 = Numerar în circulaţie + Depozite overnight = Numerar în circulaţie +
(conturi curente + depozite la vedere) = 35000 + 27000 + 13 700 = 75 700;

M2 = M1 + Depozite la termen = 75 700 + 65 000 + 32 000 + 5 700 = 178 400;

M3 = M2 + alte active financiare (unităţi ale fondurilor monetare/celelalte


instrumente emise de sectorul bancar) = 178 400 + 1 750 + 3 400 = 183 550.

2. Se consideră următoarele active financiare. Care dintre activele de mai jos


reprezintă bani conform definiției masei monetare în sens larg la nivelul Uniunii
Europene?

a) depozite cu o maturitate de până la 2 ani;


b) împrumuturi din operațiuni repo;
c) Numerar în circulație;
d) Disponibilități în conturi curente;
e) Numerar în casieriile IFM;
f) Depozite la vedere;
g) Unități ale fondurilor mutuale de piață monetară;
h) Acțiuni care cotează pe piața de capital;
i) Depozite cu o maturitate de 2 ani;
j) Titluri de credit cu o maturitate de până la 6 ani;
k) Bonuri de masă;
l) Depozite cu preaviz de până la 3 luni;
m) Titluri de stat.

Răspuns: Conform definiției agregatului monetar M3, în masa monetară intră


următoarele componente: (a)+(b)+(c)+(d)+(f)+(g)+(i)+(l).

5
3. Se cunosc:
- multiplicatorul bazei monetare faţă de masa monetară m3=4,25;
- conturile băncilor (instituţilor de credit la BCE) = 25% din baza monetară;
- numerarul în circulaţie = 17 000 mld um; iar PIB = 316 000 mld um.
Să se determine:
a) M3 (masa monetară în sens larg);
b) viteza de rotaţie a masei monetare M3;
c) modificarea procentuală a M3, dacă Banca Centrală face o emisiune monetară de 2200
mld um.

Rezolvare:
a) m3 = M3/M0 = 4,25
M0 = Numerar în circulaţie + disponibilităţile băncilor comerciale la banca centrală
Dacă, conturile curente ale instituţiilor de credit la BCE = 25%, atunci numerarul în
circulaţie reprezintă 75% din M0
Deci: numerar în circulaţie = 75%*M0 => 17 000 = 0,75*M0 => M0 = 22 666,67 (mld)
M3 = m3*M0 = 4,25*22 666,67 = 96 333,33 => M3 = 96 333,33 mld;

b) P Y = PIB nominal = 316 000 mld um


M  v = P Y => v = P Y / M3 => v = 316 000/96 333,33 = 3,2802 => v = 3,28 rotaţii/an;

c) Δ% M3 = ΔM3/M3
ΔM3 = m3*ΔM0 = 4,25*2 200 = 9 350
Δ% M3 = ΔM3/M3 = 9 350/96 333,33 = 0,097 => Δ% M3 = 9,7%.

4. La nivelul unei economii, numerarul reprezintă 30% din depozitele overnight, iar
raportul masă monetară în sens restrâns/depozite=4. Dacă baza monetară creşte cu o
unitate, atunci masa monetară în sens larg creşte cu 5,6. Mai ştim că depozitele la vedere
în unităţi monetare naţionale = depozitele la vedere în valută, iar masa monetară în sens
intermediar =103 000 um.
Se cere:
a) depozitele la vedere, depozitele la termen şi masa monetară în sens restrâns;
b) cum se modifică viteza de rotaţie, atunci când PIB creşte cu 3,75%, iar masa monetară
rămâne neschimbată;

Rezolvare:
a) Numerar = 30%*depozite overnight
M1 = numerar + depozite overnight = 30%*depozite overnight + depozite overnight =
1,3*depozite overnight
Dacă depozite la vedere = depozite la vedere în valută, atunci depozite overnight =
2*depozite la vedere
Deci: M1 = 1,3*depozite overnight = 1,3*2*depozite la vedere = 2,6*depozite la vedere

M1/depozite = 4 => M1 = 4*depozite (la termen)


M2 = M1 + depozite la termen = 4*depozite (la termen) + depozite la termen = 5*
depozite la termen
Dar M2 = 103 000, atunci 103 000 = 5* depozite la termen => depozite la termen = 20
600 (um)
M1 = 4*depozite la termen = 4*20 600 => M1 = 82 400 (um)
Sau: M1 = M2 - depozite la termen = 103 000 - 20 600 = 82 400 (um)

6
Şi: M1 = 2,6*depozite la vedere => depozite la vedere = 31 692,307 (um)

b) t0: Mt0*vto=P*Yt0 = PIBt0


P*Y=PIB
t1: Mt1*vt1=P*Yt1 = PIBt1
Modificarea procentuală: Mt1/Mt0*vt1/vt0=PIBt1/PIBt0 = > 1*vt1/vt0 = 1,0375 => Δ%v =
3,75%

5. La nivelul unei economii rata RMO pentru depozitele în lei a fost de 25%. În economie
s-a creat un depozit iniţial de 750 000 um, iar preferinţa pentru numerar a utilizatorilor a
fost de 12%.
a) Să se determine multiplicatorul creditului, respectiv volumul maxim al creditelor care
poate fi acordat în economie pe baza depozitului iniţial.
b) Dar dacă rata RMO se modifică la 17%?

Rezolvare:
a) rRMO=25%
n = N/M = 12%
D =750 000
m= 1/(rRMO+n-rRMO*n) = 1/(25%+12%-25%*12%) = 1/(0,37-0,03) = 1/0,34 = 2,9411=>
m = 2,9411 (multiplicatorul creditului)
Volumul maxim al creditelor care poate fi acordat în economie pe baza depozitului iniţial
(cantitatea de bani creată în economie): D*(1- rRMO)*m = 750 000*0,75*2,9411 = 1 654
368,75 (um)
D(1- rRMO)

rRMO + n - rRMO * n
b) Dacă rata RMO scade => Banca Centrală doreşte sporirea potenţialului de creditare în
economie.
m= 1/(rRMO+n-rRMO*n) = 1/(17%+12%-17%*12%) = 1/(0,29-0,0204) = 1/0,2696 =
3,7091 => m= 3,7091 (creste multiplicatorul creditului)
Volumul maxim al creditelor care poate fi acordat în economie pe baza depozitului iniţial
(cantitatea de bani creată în economie) va creşte la: D*(1- rRMO)*m = 750
000*0,83*3,7091 = 2 308 914,75 (um).

6. Multiplicatorul bazei monetare = 3,57; iar rata RMO=20%.


a) Care este cantitatea de bani creată în economie pe baza unei injectări de lichiditate de
120 000 um de către Banca Centrală?
b) Dacă rata RMO scade cu 2%, cum se va modifica nivelul multiplicatorului?

Rezolvare:
a) ΔM = ΔM0*m => ΔM = 3,57*120 000 = 428 400 => ΔM = 428 400 (um)

b) Dacă rata RMO scade cu 2%, atunci înseamnă că Banca Centrală doreşte sporirea
potenţialului de creditare în economie.
Deci rRMOt1 = 20% - 2% = 18%

7
În t0: m = 1/(rRMO+n-rRMO*n) => 3,57 = 1/(20%+n-20%*n) => 20%+n-20%*n = 1/3,57
<=> n - 0,2*n = 0,2801 - 0,2 <=> 0,8*n = 0,0801 => n = 0,10014, adică aproximativ
10%
În t1: m = 1/(rRMO+n-rRMO*n) = 1/(18%+10%-18%*10%) = 1/(0,28-0,018) = 1/0,262 =
3,81679 => m =3,82.

Deci: atunci când rata RMO scade, multiplicatorul va creşte.

7. O bancă centrală previzionează pentru anul următor o creştere economică de 3,1%, o


inflație de 1,2% şi decide ca prin politica sa monetară să genereze o creştere a masei
monetare de 2,7%.
a) Stabiliți dacă bancă centrală previzioneaza valori consistente cu teoria cantitativă a
banilor.
b) Determinați sacrificiul de creştere economică pe care ar trebui să îl accepte banca
centrală, dacă se verifică teoria cantitativă a banilor în economie.

Rezolvare:

a) creştere economică = creşterea PIB real


Δ%M + Δ%ʋ = π + Δ%Y => Δ%ʋ = π + Δ%Y - Δ%M = 1,2% + 3,1% - 2,7% = 1,6%
Viteza de rotaţie nu este constantă, ci va creşte cu 1,6% si, deci, valorile respective nu
sunt consistente cu teoria cantitativă a banilor.

b) Atunci când teoria cantitativă a preţurilor se verifică în economie, viteza de rotaţie a


banilor este constantă.
Δ%M + Δ%ʋ = π + Δ%Y => Δ%Y = 2,7% - 1,2% = 1,5%
Aşadar, creşterea economică poate fi de doar 1,5% (şi nu cât previzionase banca centrală
de 3,1%).
Deci, sacrificiul de creştere (faţă de ţinta iniţială stabilită de banca centrală) = 3,1% -
1,5% = 1,6% (adica 1,6 puncte procentuale).

8
Fişă de lucru nr.1
La data de 31 decembrie N, bilanţul Băncii Naţionale a României are următoarea
formă:

Bilanţul BNR (mii lei)


Activ Pasiv
1. Disponibilităţi 31 783 1. Numerar în circulaţie 46 368 866
băneşti şi alte (27,7%)
valori
2. Metale 180 877 2. Pasive externe (10,26%) 17 174 298
preţioase ▪ Obligaţii faţă de
instituţiile financiare
internaţionale
▪ Depozite atrase la vedere
şi la termen
3. Active externe 164 932 465 3. Disponibilităţi ale 41 756 883
(98,5%)* Trezoreriei Statului (24,95%)
Depozite la
vedere şi la
termen la alte
Bănci Centrale
şi organisme
internaţionale
▪ Valori
mobiliare
denominate în
valută
4. Valori - 4. Disponibilităţi ale 46 777 976
mobiliare instituţiilor de credit
denominate în lei (27,94%)
▪ Titluri de stat ▪ Conturi curente ale
instituţiilor de credit
▪ Depozite ale instituţiilor de
credit
▪ Rezerve obligatorii în valută
5. Credite - 5. Alte pasive 19 486
acordate
instituţiilor de
credit
6. Alte active
(1,03%) 1 734 517 6. Capital. Fonduri şi rezerve 15 284 078

7. Dobânzi de 924.821 7. Dobânzi de plătit 18 531


încasat
Total active 167 400 118 Total pasive 167 400 118
*În paranteză este trecută ponderea respectivului element în total activ.

Se cere: să se identifice componentele bazei monetare (M0) şi să se calculeze valoarea


acesteia. Ce puteţi spune despre elementele care intră în componenţa M 0?
Valoarea Bazei Monetare se obţine prin însumarea numerarului în circulaţie cu conturile
băncilor la banca centrală (46 368 866 + 46 777 976 = 93 146 842). Deţin aproximativ acelaşi
procent în componenţa M0.

9
Fişă de lucru nr.2
Dispunem de următoarele date:
BAZA MONETARĂ

Sursa: Banca Naţională a României

MASA MONETARĂ M3 ŞI CONTRAPARTIDELE ACESTEIA

2011

2012

2013

2014

2015

2011

2012

2013

2014

2015

Sursa: Banca Naţională a României

10
PIB-UL ROMÂNIEI
PIB
(miliarde lei - preţuri
curente)
2011
Dec. 575,8
2012
Dec. 596,7
2013
Dec. 639,3
2014
Dec. 674,3
2015
Dec. 709,7
Sursa: Eurostat

Se cere să se determine indicatorii:


a) baza masei monetare în perioada decembrie 2014-decembrie 2015; (ultima
coloană)
b) agregatele monetare: M1, M2 si M3;
c) gradul de monetizare al economiei în perioada 2011-2015. (M3/PIB)

11

S-ar putea să vă placă și