Sunteți pe pagina 1din 27

SINDROMUL ERUPTIV

Sindromul eruptiv
Sindromul eruptiv este format din :
- exantem = o erupţie la nivelul tegumentelor;
- enantem = o erupţie la nivelul mucoaselor;

Atât exantemul cât ṣi enantemul, frecvent întâlnite


în bolile infecţioase, au o patogenie complexă în
care intervin:
 produṣii toxici microbieni;
 inflamaţia;
 mecanisme imunopatologice;
Principalele leziuni elementare ale
erupţiei
1. Macula reprezintă o pată roză sau roṣie, consecutivă unei vasodilataţii
localizate în derm.
o dispare la digitopresiune;

2. Purpura reprezintă un extravazat hemoragic, punctiform, localizat în


papila dermică.

3. O varietate de purpură este peteṣia care reprezintă un extravazat


hemoragic punctiform, cu diametrul de 1-3 mm:
o uneori are caracter de necroză superficială;
o nu dispare la digitopresiune;

3. Vibice pete hemoragice dispuse liniar;

4. Papula reprezintă o supradenivelare a tegumnului, produsă de infiltratul


inflamator celular al papilei dermice, cu diametrul de 1-3 mm.
Principalele leziuni elementare ale
erupţiei
5. Butonul reprezintă o papulă cu diametrul de 5-10 mm.

6. Vezicula este o acumulare de exsudat seros, în stratul malpighian cu


diametrul de aproximativ 2-4 mm.

7. Bula reprezintă o acumulare de lichid cu diametrul de 5-10 mm (1-3


cm3). Se întâlneṣte în Varicelă la persoane imunodeprimate.

8. Flictena reprezintă o acumulare de lichid cu diametrul mai mare de 10


mm (3 cm3).

9. Pustula constă în transformarea în puroi a lichidului veziculei.

10. Crusta este reprezentată de concretizarea pe tegumente a


exsudatului veziculei sau pustului. Crusta poate fi hematică în varicelă ṣi
impetigo streptococic. Crusta melicerică se întâlneṣte în impetigo
stafilococic.
Boli febrile cu erupţie de tip
congestiv
• Scarlatina
• Rujeola
• Rubeola
• Mononucleoza infecțioasă
• Febra tifoidă
• Sifilisul secundar
• Urticaria
Scarlatina
o etiologie: streptococul beta hemolitic de grup A secretor de toxină eritrogenă;

o incubaţia: 3-5 zile;

o debut brusc: febră, disfagie, vărsături, cefalee, tahicardie;

o exantem: erupţie micropapuloasă congestivă, aspră la palpare; la plicile de flexie


dungi viorii = semnul Pastia; masca Filatov: congestia obrajilor, buze roṣii carminate,
paloare circumorală

o enantem: angină roṣie ca flacăra, ce cuprinde amigdalele, pilierii ṣi lueta cu delimitare


netă de restul palatului; cliclul lingual: limba saburală (albicioasă) urmată de
descuamare limba zmeurie la vârf, saburală la bază  limbă zmeurie 
limba lăcuită (de pisică)  aspect normal;

o diagnostic: bacteriologic – cultură din exudat faringian cu izolarea streptococului


beta hemolitic de grup A

o tratament etiologic: penicilină G - 7 zile în spital, apoi Moldamin – 4 doze, 1


/saptămână; la alergici: claritromicină, azitromicină
Rujeola (pojar, cori)
o etiologie: virusul rujeolic;
o incubaţia: 10 zile;
o debut: febră; triplu catar: conjunctival = congestie, nazal =strânut+rinoree
ṣi traheo-bronṣic = tuse; la copii ṣi catar intestinal = scaune diareice;
o exantem: erupţie maculopapuloasă cu viraj în colorit: iniţial roz, ulterior
congestivă ṣi în final gălbuie cafenie, aspră la palpare; primele elemente
apr retroauricular; erupţia este generalizată, descendentă, centrifugă, cu
tendinţă la confluare; urmată de descuamare furfuracee.
o enantem: în perioada preeruptivă ṣi primele zile din perioada eruptivă:
semnul Köplick pe mucoasa jugală în dreptul celui de al doilea molar; limba
zmeurie; la nivelul mucoasei velo-palatine picheteul hemoragic (pete
congestive sau hemoragice); angină eritematoasă;
o diagnostic: serologic – ELISA – IgM Rujeolă;
o tratament etiologic: nu există;
o tratament: vitamina A, Isoprinosină
Rubeola (pojărel)
o etiologie: virusul rubeolic
o incubaţia: 14 - 21 zile
o debut: puţin zgomotos: febră, catar respirator,
adenopatie;
o exantem: erupţie maculopapuloasă roză, cu durată scurtă
2-3 zile; fără tendinţă la confluare; erupţia este
generalizată, descendentă; urmată de descuamare
furfuracee.
o enantem: angină eritematoasă;
o diagnostic: serologic – ELISA – IgM Rubeolă
o tratament etiologic: nu există;
o tratament: Isoprinosină
Mononucleoza infecţioasă (boala
sărutului)
o etiologie: virusul Epstein Barr (EBV) sau virusul
citomegalic (CMV);
o incubaţia: 4 - 6 săptămâni;
o debut: febră înaltă persistentă, frison, cefalee, astenie,
disfagie; adenopatie dureroasă;
o exantem: erupţie maculopapuloasă roză după
administrare de Ampicilină sau Amoxicilină;
o enantem: angină pultacee; picheteu hemoragic la nivelul
vălului palatin;
o diagnostic: serologic – ELISA – IgM EV/IgM CMV;
o tratament etiologic: nu există;
o tratament: antiinflamatorii steroidiene în forme
complicate; Isoprinosină;
Febra tifoidă
o etiologie: Salmonella typhi (Salmonella enterica de grup D);
o incubaţia: 10 - 14 zile;
o debut: febră înaltă (39 - 40 °C), costipaţie, diaree, scăderea apetitului,
oboseală, cefalee, mialgii, letargie, bradicardie relativă (scăderea ratei
pulsului);
o exantem: în cea de a doua săptămână de boală apare o erupţie (rozeola
tifică) ce constă în 10-20 pete de dimensiunea bobului de linte (pete
lenticulare), dispuse pe părţile laterale ale abdomenului; reprezintă embolii
recurente de bacili tifici pe capilarele limfatice;
o enantem: angina Duguet reprezintă o exulceraţie ovalară situată pe
pilierii amigdalieni, acoperită cu un depozit opalin; reprezintă un semn
aproape patognominic;
o diagnostic: bacteriologic: coproculturi cu izolarea Salmonellei Typhi;
serologic – Reacţia Widal pozitivă;
o tratament etiologic: Cloramfenicol, Biseptol, Ampicilină, Amoxicilină,
fluoroquinolone, cefalosporine de generaţia a III-a; pe toată durata febrei +
7-10 zile;
Sifilisul secundar
o etiologie: Treponema pallidum;
o apariţia: după 6-7 săptămâni de la apariţia ṣancrului primar;
o simptome: febră, poliadenopatii (ganglionii mastoidieni,
cervicali posteriori, epitrohleeni); manifestări generale,
viscerale ṣi cutanate;
o exantem: rozeola sifilitică este reprezentată de pete
superficiale (sifilide eritematoase) neinfiltrate, rozate
(culoarea florii de piersic) cu diametrul de la 3 la 10-15
mm, contur neregulat, forma ovalară sau rotundă,
elemente care se distribuie pe trunchi ṣi membre, rareori
pe faţă (numai la frunte);
o enantem: plăci mucoase (sifilide erozive), care trec prin 3
stadii evolutive: eritematoasă, porţelanie, erozivă;
o diagnostic: izolarea Treponemellor; serologic – TPHA;
RPR Carbon;
o tratament: Penicilină G;
Urticaria
o etiologie: consum de alimente, medicamente, după expunerea la
substanţe chimice de uz industrial, casnic, cosmetic;
o debut: uneori febră, frison;
o exantem: arii de edem ale dermului superficial, evanescente,
circumscrise, supradenivelate, eritematoase, de regulă, pruriginoase;
leziunile au culori diferite (de la roz la roṣu aprins, dar pot fi ṣi purpurice
sau albe), formele sunt variabile, iar dimensiunile sunt cuprinse între
câţiva milimetri ṣi câţiva centrimetri; suprafaţa este catifelată, cu margini
curbe, policiclice ṣi nu prezintă scuame; pot fi prezente oriunde pe corp,
izolate, asimetrice sau grupate, uneori fuzionate pe arii întinse; în general,
sunt pruriginoase; leziunile individuale dispar complet, în mai
puţin de 24 de ore dar, noi leziuni apar continuu;
o diagnostic: anamneza corectă este esenţială pentru stabilirea cauzei;
o tratament: îndepărtarea cauzei; antiinflamatorii steroidiene; calciu;
antihistaminice;
Boli febrile cu erupţie
hemoragică (maculo-petes iṣ ală)
• Tifosul exantematic
• Febra recurentă
• Febre hemoragice
• Sepsis
• Endocardite
• Purpura reumatoidă
• Purpura trombocitopenică
Tifosul exantematic
o etiologie: Rickettzia prowazekii;
o incubaţia: 10 - 12 zile
o debut: febră, cefalee intensă, frisoane, mialgii stare generală
rapid alterată;
o exantemul: apare în ziua 4-6 într-un singur puseu, fiind la început
maculoasă, de culoare roşie palidă, dispare la presiune, cu
dimensiuni variabile, cu margini regulate, la nivelul trunchiului şi
zonei axilare de unde diseminează centrifug către extremităţi;
intensitatea şi durata erupţiei este direct proporţională cu
severitatea bolii; erupţia devine după 1-2 zile peteşială, la început
violacee, apoi galben-verzuie şi nu mai dispare la digito-presiune.
o diagnostic: serologic – Reacţia Weil Felix cu antigen Proteus OX
19; are valoare semnificativă când titrul creşte în mod dinamic şi
depăşeşte 1/250;
o tratament: tetraciclină, doxiciclină, sau cloramfenicol;
Febra recurentă
o etiologie: Borrellia recurentis;
o incubaţia: 7-8 zile;
o debut: febră, cefalee intensă, dureri musculare, artralgii,
epistaxis;
o exantem: erupţie eritematoasă maculoasă, uneori peteṣială;
însoţită de un sindrom hemoragipar: epistaxis, gingivoragii,
metroragie, sângerare digestivă; se pot însoţi de reacţie
meningiană, hepatosplenomegalie, tulburări digestive, uneori
herpes ṣi subicter;
o diagnostic: evidenţierea spirochetei prin frotiuri şi picătură
groasă din sânge periferic, recoltate în accesul febril, colorate
cu Giemsa;
o tratament: tetraciclina sau doxiciclina;
Febre hemoragice
o etiologie: togaviride: Febra Denga, Febra galbenă,
Febra Chikungunya; bunyaviridae: Febra de Congo, Febra de
Crimeea, Hantavirusurile; arenaviridae: Febra de Lassa, Febra de
Bolivia, Febra de Argentina; filovirusurile: Febra Ebola, Febra
Marburg; virusurile mai sus menţionate sunt transmise la om
prin intermediul artropodelor;
o incubaţia: 3-6 zile Febra galbenă; 4-10 zile – Febra Denga; 2-16 zile –
Febra Ebola; 15-21 zile Hantavirusurile;
o debut: febră, stare generală alterată;
o exantem: evoluţie severă cu febră ṣi sindrom hemoragic: hemoragii
viscerale (hematurie, hemoptizie, hematemeză, melenă), hemoragii
mucoase (epistaxis, gingivoragii) ṣi hemoragii cutanate (erupţie
purpurică, manifestată prin peteṣii,
vibice ṣi echimoze); se asociază cu tulburări severe, renale, hepatice
(icter în febra galbenă) ṣi nervoase, având deseori ca substrat sindromul
de coagulare intravasculară diseminată;
o diagnostic: serologic, PCR;
o tratament: în principal de susţinere a funcţiilor vitale;
Sepsis
o etiologie: Stafilococic, Streptococic, Piocianic;
o debut: febră, astenie, stare generală modificată;
o exantem: erupţii congestive, uneori de tip scarlatiniform,
mai rar peteṣial în sepsisul Streptococic ṣi Stafilococic;
erupţia
veziculoasă ṣi buloasă cu conţinut hemoragic, poate evolua
spre ulceraţii necrotice nedureroase, localizate îndeosebi
anogenital sau axilar (ectyma gangrenosum - în sepsisul
piocianic);
o diagnostic: minim 3 seturi hemoculturi (aerobe + anaerobe)
anterior instituirii antibioticoterapiei;
o tratament: antibiotic emiric iniţial, ulterior conform
antibiogramei
Endocardite
o etiologie: Stafilococică, Streptococică, bacili gramnegativi,
anaerobi, etc ;
o debut: febra moderată şi prelungită, suflurile cardiace;
o exantem + enantem: peteṣii fine în număr redus situate la
extremităţi, deseori subunghial, dispuse alungit, sau pe
mucoasa conjunctivală sau bucală, dispuse punctiform;
o diagnostic: minim 3 seturi hemoculturi (aerobe + anaerobe)
anterior instituirii antibioticoterapiei; ecografie cardiacă;
o tratament: antibiotic empiric până la stabilirea etiologiei,
ulterior conform antibiogramei;
Purpura reumatoidă (Schönlein-
Henoch)
o etiologie: vasculită prin sensibilizare care apare la câteva
săptămâni după o angină Streptococică mai ales la tineri ṣi la
copii (2-20 ani);
o debut: febră, poliartrită, colici abdominale cu scaune
diareice sau sangvinolente, nefrită, manifestări cutanate;
o exantem: erupţia se distribuie simetric pe faţa de extensie a
membrelor ṣi fese, evoluând la început ca papule ṣi plăci
urticariene, care se transformă apoi în purpură;
o diagnostic: biopsia tegumentară unde se găsesc depozite
de IgA;
o tratament: antibiotic pentru tratarea infecţiei, corticosteroizi;
Purpura trombocitopenică
o etiologie: scăderea numărului de trombocite prin
mecanisme diferite: defect de sinteză medulară
(medicamente, iradiere, infecţie sau invazie cu procese
neoplazice) sau distrugerea accentuată a trombocitelor prin
mecanism imunologic (anticorpi induṣi de medicamente sau
de boli de colagen) sau neimunologic (infecţie, consum
exagerat intravascular sau hemoragic, etc);
o debut: febră;
o exantem: erupţia peteṣială însoţită de manifestări
hemoragice realizează tabloul de febră cu erupţie
hemoragică;
o diagnostic: frotiu de sânge periferic;
o tratament: imunoglobuine iv, corticosteroizi;
Boli febrile cu erupţie veziculo-
pustuloasă
• Varicela
• Infecția herpetică
• Variola
• Febra aftoasă
• Sindromul Lyell
• Piodermite
Varicela (Vărsatul de vânt)
o etiologie: virusul varicelo-zosterian;
o incubaţie: 14 zile;
o debut: febră, cefalee, vărsături, inapetenţă disfagie;
o exantem: maculele evoluează în câteva ore luând aspect de papule, iar acestea se
transformă în vezicule; veziculele sunt rotunde sau ovalare, uniloculare, înconjurate
de o areolă (halou)congestivă, sunt superficiale, au un conţinut clar, transparent şi
se aseamănă cu picăturile de rouă; în timp, pereţii veziculari
suferă transformări, lichidul se resoarbe treptat şi se concentrează luând un aspect
uşor tulbure; acoperisul veziculei se deprimă în centru, fenomen cunoscut ca
"ombilicarea“ veziculei; crusta înlocuieşte vezicula, în 3 - 4 zile; crustele se
detaşează uşor în ziua 7 - 10, lăsând o zonă de tegument depigmentată.
o enantem: veziculele sunt prezente ṣi la nivelul mucoaselor (buco-faringiană,
laringiană, conjunctivală, ano-genitală); se ulcerează uşor, sunt foarte dureroase şi
se pot suprainfecta cu germeni piogeni;
o diagnostic: citodiagnosticul Tzanck;
o tratament: Aciclovyr ;
Infecţia herpetică
o etiologie: virusul herpes simplex 1 ṣi 2;
o incubaţie: 2-12 zile;
o debut: prurit, arsură sau senzaţie de tensiune la locul unde
va apare herpesul;
o exantem: iniţial apare o pată eritematoasă, congestivă, pe
care se reliefează curând elemente papuloase ce se
transformă rapid în vezicule cu conţinut lichidian limpede;
veziculele sunt dispuse în buchet; stadiul de cruste apare
după ulcerarea veziculelor; în ziua 6-8, crustele sunt
superficiale, iar după îndepărtarea lor, la 7-10 zile de la
debutul erupţiei, rămâne o maculă pigmentată;
o diagnostic: clinic; citodiagnosticul Tzanck;
o tratament: Aciclovyr;
Variola (vărsat negru, bubat
mare, vărsat mare)
o boală infecţioasă eradicată la nivel mondial în 1978; ultimul caz a fost înregistrat în
1977;
o etiologie: virusul variolic
o incubaţie: 10-12 zile
o debut: febră înaltă, frison, cefalee, rahialgii, vărsături ṣi stare toxică;
o exantem: în formele grave apare un rash congestiv sau hemoragic preeruptiv; primele
elemente eruptive apăreau la faţă ṣi faţa dorsală a mâinilor cu generalizare în 2-3 zile;
elementele apăreau într-un singur puseu, cu distribuţie centrifugă (în axile nu erau
prezente) ; elementul eruptiv începea ca o maculă, care în a
2-a zi se transforma în papulă de culoare roṣie închisă dură ṣi apoi în veziculă
multiloculată dură, inclavată profund în derm, ca o perlă de sticlă; pustulizarea erupţiei
apărea în a 6-a zi însoţindu-se de alterarea marcată a stării generale; uscarea elementelor
apărea în a 8-a sau a 10-a zi cu apariţia unor cruste galbene, care
se desprindeau greu în câteva săptămâni, lăsând loc unor cicatrici indelebile (ciupitul de
vânt).
o enantem: acelaṣi tip de elemente descrise anterior, cu aceeaṣi
evoluţie se întâlnesc ṣi la nivelul mucoaselor;
o diagnostic: clinic;
o tratament: simptomatic; prevenire prin vaccinare; boală
eradicată în prezent;
Febra aftoasă
o etiologie: virusul febrei aftoase; boală specifică animalelor; se
transmite la om extrem de rar; în special la copiii care consumă
lapte de la vaci bolnave;
o incubaţie: 2-7 zile;
o debut: febră, stare generală alterată;
o exantem: vezicule mici pe membre, uneori subunghial, care pot
conflua ṣi se transformă în pustule, care apoi se transformă în
cruste;
o enantem: pe mucoasa bucală, labială ṣi perioral apar elemente
eruptive veziculoase care se transformă în afte, însoţite de durere
ṣi hipersalivaţie;
o diagnostic: clinic ṣi epidemiologic – contact cu animale bolnave;
serologic
o tratament: simptomatic; nu există tratament etiologic;
Sindromul Lyell (dermatita
combustiformă, necroliza
epidermică acută)
o etiologie: Stafilococ producător de exotoxină (exfoliantină); după unele
medicamente: sulfamide, fenilbutazonă
o incubaţie: scurtă;
o debut brusc: mai frecvent la copii prin febră, greață, vărsături, dureri abdominale,
diaree, dureri musculare, cefalee, dureri în gât;
o exantem: o erupție eritematoasă, inițial în jurul ochilor şi gurii, care se extinde apoi
spre trunchi şi extremități; în câteva zile apar leziuni buloase care se extind, urmate
de descuamarea tegumentelor, care capătă un aspect asemănător cu pielea
opărită; zonele denudate rămân roşii strălucitoare şi sunt o poartă de intrare pentru
diverse bacterii şi o cale prin care se pierd lichide şi electroliți, la fel ca şi în arsurile
termice; după aproximativ 48 ore zonele denudate se usucă şi începe o nouă
descuamare; evoluția bolii este în medie de 10 zile, mortalitate prin hipovolemie
şi infecții este semnificativă;
o diagnostic: izolarea Stafilococului de pe tegument sau în hemoculturi;
o tratament: medicaţie antistafilococică; reechilibrare hidroelectrolitică;
tratamentul disfuncțiilor de organ;
Piodermite
o etiologie: Stafilococul, Streptococul; deobicei apar prin suprainfectarea leziunilor
din cadrul altor boli infecţioase ale copilăriei determinând aṣa zisa impetigizare a
acestora; cel mai frecvent întâlnite în practică sunt: impetigo Streptococic ṣi
impetigo Stafilococic;
o incubaţie: 1-4 zile;
o debut: de cele mai multe ori evoluează în afebrilitate; stare generală relativ bună;
o exantem: vezicule, bule ṣi flictene flictene de dimensiuni variabile
(2-3 mm  20-30 mm diametru), localizate îndeosebi la faţă; flictenele se sparg,
lăsând macule roşiatice acoperite de cruste galbene în cazul stafilococului (cruste
melicerice) sau brunmaronii în cazul streptococului (cruste hematice); prin
autoinoculare pot să apară elemente frecvente diserninate pe faţă, pielea păroasă a
capului, pe trunchi şi mai rar pe membre.
o enantem: pe mucoasa labială ṣi perioral apar elemente eruptive care se
transformă în ulceraţii, însoţite de hipersalivaţie ṣi uneori de durere;
o diagnostic: clinic ṣi bacteriologic – izolarea bacteriei din leziunile cutanate;
o tratament: tratamentul etiologic al infecţiilor Stafilococic sau Streptococic;