Sunteți pe pagina 1din 10

Ocolii dupe o leasă, mă-ntâlni c-o prioteasă, pupo-n izmă, 4.

Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se


pupo-n pizmă, pupo-n floarea izmi pizmi. descocostârcăreau şi alţi cocostârci nedescocostârcăriti, ca să se
descocostârcărească de cocostârcăria lui.
Un prestidigitator împopoţonat şi încotoşmănat, cuprins
de o megalomanie herculeană imperturbabilă, în plină 5. Cosaşul Saşa când coseşte, căt şase saşi saşul coseşte. Şi-n
contemporanetitate, face cu minuţioasă şi irezistibilă sus şi-n jos de casa sa, coseşte saşul şi-n şosea.
ingeniozitate, dar şi fără unilateralitate, o fantasmagorică
demonstraţie cu un paralelipiped contondent trapezoidal în 6. Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întamplare. Alt tâmplar,
stare de ireversibilă imponderabilitate. Îşi însoţeşte auzind de întamplarea tâmplarului de la tâmplarie a venit şi s-a
demonstraţia când cu o bolboroseală de un primitivism lovit cu tâmpla de tâmplaria tâmplarului cu întamplarea.
antediluvian, ori, cum se poate spune, de o neinteligibilitate şi
incomprehensibilitate de-a dreptul halucinante. 7. Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe
negândite.
Exercitii de dicţie -Tema 2
8. Am o prepeliţă pestriţă cu paisprezece pui de prepeliţă
Încercaţi să le citiţi cu voce tare, cât puteţi de repede. Trebuie pestriţi. E mai pestriţă prepeliţa pestriţă decât cei paisprezece
să ştiţi însă că rostirea corectă a acestor texte se face doar pui de prepeliţă pestriţi, iar mai pestriţ decât prepeliţa cea mai
atunci când toate sunetele se aud clar, indiferent de viteza cu pestriţă este prepeliţoiul cel pestriţ.
care cititi textul. Recomand ca aceste exerciţii să fie făcute
împreună cu un set de exerciţii de respiraţie. 9. Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri
proprietarilor provinciali.
1. Un vultur stă pe-un pisc c-un pix în plisc.
10. Cupă cu capac – capac cu cupă.
2. Capra neagră-n piatrăa calcă, Cum o calcă-n patru crapă!
Crape capul caprii-n patru, Cum a crapat piatra-n patru! Exerciţii de dicţie – Tema 3
Capra neagră calcă-n clinci, Crăpa-i-ar capul caprii-n cinci
Cum a călcat capra-n clinci. 1. Cupa cu capacul lacătelor rococo cotcodăcea croncănind
clocotitor.
3. Luni la lumina lumânării luminată de lună prin luminator i-a 2. Mormolocii momiţi mimetic comemoraseră ramificațiile
luminat o luminiţă în lumina ochilor. milimetrice înmagazinând endometacinul lucidității
memorialisticii înmărmurite numismatic.

1
3. Pipotele priponite în panoplia paralelipipedelor pompau 9. Un crater reazimă amnezia
pipăind pampoanele laptopurilor. 10. Un plop plimba aplombul laptelui.
4. Lumânările leliţei Leonora legalizaseră rămurelele lalelelor BONUS: Inalienabilitatea abilității indexului pro-palestinian
liliachii. era contrafacută de Mavalhasan al-Trabulsi.
5. Geamgii geamurilor geologic germinate cotonogeau cu
triajele gergevelelor.
6. Gigi giugiulea giulgiul Giurgiului. Exercitii de dictie – Tema 5
7. Ce cereau cercetătorii cearceafurilor ceruse și cetățeanul
cerșetor. Citeşte cât poţi de repede fiecare punct al exerciţiului, fără
8. Cici citise cincinalele lecitinei încercând cioarecii oprire, de minimum trei ori!
încercănați ai Ciociolinei ciocolatii.
9. Sosia sistemică sâsâia suspinând sarcastic isterizându-se
serios. 1. Zebra Zizi zicea zidarului în zâzania zilelor zicala Lizicăi.
10. Sașa şuşotea șosetelor însuşiri şiruitoare. 2. Hohoteau hăhăind dihăniile lehamitei într-un şah
hahaleric.
BONUS: “Animalele” lecturau uluitor de repede cursurile de 3. Noi nu ne nimeriserăm minunăţiile lănţişoarelor
medicină buconazofaringiană. remunerate.
4. Nina nu numise sentinelele lenevind denivelat tensiunile
Exerciţii de dicţie – Tema 4 leniniste.
5. Xenia xeroxase axa maximelor axiome.
Citeşte cât poţi de repede fiecare punct al exerciţiului, fără 6. Casa săritorilor răsuflaţi ţesuse sarsanalele suspinelor.
oprire, de trei ori! 7. Sisi sosise aseară arsă serios sus şi sensibil.
8. Vivi viforise sifonul loviturilor refiletând divinitatea divei
1. Ulcica accepta accidental lipiciul licuricilor. Fifi.
2. Pasarela apăsa aspru upsarinul lapsusului. 9. Sarcastic susurul susanului ascuns sâsâia solitar.
3. Un baban nabab bănuia babordul labradorului. 10. Înţepăturile ţânţarilor înteţeau ţurţurii ţâfnoşi ai muştei
4. Cititorul licita acid Dacia adâncită. ţeţe.
5. Un zburător răzbătător războia azurul lozincii izbite.
6. Slalomul lăstărea asfaltul lapsusurilor răspândite.
7. Un monarh hăituia arhangelul lihnit.
8. Inelele elene elementare electrizează analele electorale.

2
13 sau paraskavedekatriafobia in dictie 3. Un cocostârc s-a dus la descocostârcarie, unde se
descocostârcăreau şi alţi cocostârci nedescocostârcăriţi, ca să se
descocostârcărească de cocostârcăria lui.
Mă gândeam la un scurt exerciţiu de dicţie pentru cei cu fobii.
4. Un saş cu glas de bas cam gras şi ras pe nas sta la taifas de-
De aceea vă invit să citiţi cu voce tare următorul text:
un ceas la parastas despre un extras din pancreas
5. Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu
Paraskavedekatriafobia e mai rea decât
scandal epocal dintr-un opal oval, pal, real şi natural, fără rival,
hipopotomonstrosecvipedaliofobia, dar mai uşoara decât
egal şi actual.
venustrafobia, ablutofobia sau chiar logizomecanofobia.
6. Spre sfânta sa soră Suzana se suie, Spăşită din suflet suspinu
să-şi spuie, Şi-n susul sarcastic suspinu-şi şopteşte, şi-odată pe
P.S. – Hipopotomonstrosecvipedaliofobia: este o fobie formată
scara sucită se opreşte
din “numai” 32 de litere care, culmea, semnifică teama unui
7. Un codobaturoi a putut sa codobatureasca pe o codobaturită
individ de cuvintele lungi.
dar o codobaturită nu a putut să codobaturească pe un
codobaturoi.
8. Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi saşul coseşte. Şi-s
Mai jos am selectat câteva texte care te-ar putea ajuta să î-ţi
sus şi-n jos de casa sa, coseşte saşul şi-n şosea. Şi şase case
rezolvi problemele de dicţie. Citeşte-le încet, cu grijă, pe
Saşa-şi ştie. - Ce şansă!. Saşa-şi spuse sieşi.
masură ce reuşeşti să pronunţi frazele corect, creşte ritmul şi
9. Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face
vezi ce iese!
pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i gândac, nu e cuc, nu-i
brotac, îl apuc, îl hurduc. E tot drac.
Exerciţiu dicţie 1
Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi
Capra neagra-n piatră calcă, Cum o calcă-n patru crapă!
titiridvitura
Crape capu caprii-n patru, Cum a crapat piatra-n patru!
Boul breaz, bârlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai
Capra neagră calcă-n clinci, Crape capu caprii-n cinci
lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura din boii
Cum a călcat capra-n clinci.
bârlobrezenilor.
Capra paşte lângă casă, Capu caprii crape-n şase!
10. Capra neagră calcă-n clinci. Clinciul crapă-n cinci, crape
Capra noastră n-are lapte, Crăpa-i-ar coarnele-n şapte!
capul caprei-n cinci, precum a crăpat clinciul-n cinci.
Capra-n piatră a călcat Piatra-n patru a crapat,
Capra calcă-n piatră, piatra crapă-n patru, crape capul caprei în
Povestea s-a terminat!
patru precum a crăpat piatra-n patru.
2.Un vultur stă pe-un pisc c-un pix în plisc
11. Eu pup poala popii, popa pupă poala mea!

3
Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a 20. Rege Paragarafaramus, când te vei desoriginaliza? Mă voi
cărămidărit cărămidăriţa pe cărămidar. desoriginaliza când cel mai original dintre orginali se va
Colo-n vale p-un pitroi stă o codobatură şi un desoriginaliza, Dar cum cel mai original dintre originali nu se
codobaturoi,codobaturoiu codobatureşte codobatura, nu poate va desoriginaliza, regele Paragarafaramus, nu se va
codobaturi codobaturoiu... desoriginaliza.
12. Sighitibum ala bim bum bam,strigătul cilipanezului în
căutarea baldibuzului omorât de un cris cras, într-un stil cand am zis c-am zis c-om zice nici n-am zis c-am zis c-om
abracadabrant pentru că nu a vrut să-l omoare pe zice dar tu zici c-am zis c-om zice
hipocate-elefanto-camerosul, ascuns după un
camilolabilolabalascop deoarece mâncase citopiperazina şi
se brohanise cu brohoteele în dramandau. 40 de exemple de texte pentru corectarea pronuntarii
13. Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, cuvintelor:
auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a Text 1
lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu întâmplarea. O coropişniţă şi`un coropişniţoi se coropişniţeau la noi pe
14.(pentru sunetul g) Gândindu-mă că te gândeşti, Că mă gunoi. Nu coropişniţa coropişniţea pe coropişniţoi, ci
gândesc la tine, Gândeşte-te că mă gândesc, Că te gândesti la coropişniţoiul coropişniţea pe coropişniţă.
mine Text 2
15. Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe Papucarul papucăreşte papucii papucăresei, papucăreasa nu
negândite. poate papucării papucii papucarului.
16. Unilateralitatea colocviilor desolidarizează Text 3
constiinciozitatea energeticienilor care manifestă o Luni la lumina lumânării luminata de lună prin luminator ia
imperturbabilitate indiscriptibilă în locul nabucodonosorienei luminat o luminiţă în lumina ochilor.
ireproşabilităţi Text 4
17. Bucur şi Bucura se bucură ca Bucurel e bucuros în Cântecul cântat de cântăreaţa încântătoare încanta cântăreţzul
Bucureşti.(pentru sunetul b) încântat de cântarea cântăreţei.
18 (pentru sunetul f) Fata fierarului fierbe fasole fiartă fără foc Text 5
fiindcă focul face fum. Capra neagra-n piatră calcă, Cum o calcă-n patru crapă!
19 (pentru sunetul g) Am o prepeliţă pestriţă cu paisprezece pui Crape capu caprii-n patru, Cum a crapat piatra-n patru!
de prepeliţă pestriţi, e mai pestriţă prepeliţa pestriţă decât cei Capra neagră calcă-n clinci, Crapa-i-ar capu caprii-n cinci
paisprezece pui de prepeliţă pestriţi. Cum a calcat capra-n clinci.

4
Text 6 Text 15
Capra paşte lângă casă, Capu caprii crape-n şase! Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe
Capra noastră n-are lapte, Crapa-i-ar coarnele-n şapte! negândite.
Capra-n piatră a călcat Piatra-n patru a crăpat, Text 16
Povestea s-a terminat! Bucur şi Bucura se bucură că Bucurel e bucuros în Bucureşti.
Text 7 Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia când s-a întors Bucurel
Un vultur stă pe-un pisc c-un pix în plisc. bucuros de la Bucureşti.
Text 8 Text 17
Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se Fata fierarului fierbe fasole fiartă fără foc fiindcă focul face
descocostârcăreau şi alţi cocostârci nedescocostârcăriti, ca să se fum.
descocostârcărească de cocostarcâria lui. Text 18
Text 9 Am o prepeliţă pestriţă cu paisprezece pui de prepeliţă pestriţi.
Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu E mai pestriţa prepeliţa pestriţa decât cei paisprezece pui de
scandal epocal dintr-un opal oval, pal, real şi natural , fără prepeliţa pestriţi, iar mai pestriţ decât prepeliţa cea mai pestriţa
rival, egal şi actual. este prepeliţoiul cel pestriţ.
Text 10 Text 19
Fata are flori pe prispă, prispa are flori, fata are flori pe prispă, E pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei
prisma are flori pestriţe.
Text 11 Text 20
Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi saşul coseşte. Şi-s sus O sapă lată, două sape late, şapte sape late şi încă alte şape late
şi-n jos de casa sa, coseşte saşul şi-n şosea, coseşte şi alte şase şi alte şapte sape late
case coseşte şi tot coseşte saşul, până dă gata tot satul. Text 21
Text 12 Pila-n pungă, punga-n pilă, pilălău cu pila lungă a pili pila pe
Eu pup poala popii, popa pupă poala mea! dungă…….pila-n pungă, punga-n pilă, pilălău cu pila lungă a
Text 13 pili pila pe dungă…
Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind Text 22
de întamplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a lovit Rică nu ştia să zică: râu, răţuşcă, rămurică, dar de când băiatu-
cu tâmpla de tâmplaria tâmplarului cu întâmplarea. nvăţa poezia despre raţă, Rică ştie-acum să zică: râu, răţuşcă,
Text 14 rămurică.
Gândindu-mă că te gândeşti că mă gândesc la tine, gândeşte-te
că mă gândesc că te gândeşti la mine.

5
Text 23 Text 34
O găină porumbacă în porumbar s-a urcat. În porumbar Cinci fine meduze, Geometrii confuze, Cu unghiuri obtuze şi
porumbaca tot porumbul l-a mâncat. ipotenuze
Text 24 Text 35
Pili-aş cu pila lungă, pila-n pungă, punga-n pilă. Patru buburuze, Roşii archebuze, Bâzâie ursuze, Zburând pe
Text 25 peluze
O babă balană mănâncă o banana babană. Text 36
Text 26 O barză brează face zarvă pe-o varză.
Un vultur stă pe pisc c-un pix în plisc. Text 37
Text 27 Trei babe mofluze, Fără dinţi şi buze, Trag turte pe spuze, Fără
Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice nu să se scuze.
poate caricaturiza caricatura sa. Text 38
Text 28 Două autobuze lovite de-obuze, au lumini difuze şi defecte la
Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri diuze.
proprietarilor provinciali. Text 39
Text 29 Papucarul papucăreşte papucii nepapucăriţi ai papucăresei, dar
Ţânţarul soţ însoţi soaţa ţânţăreasa, ţânţărind şi înţepând papucareasa nu poate papucării papuci nepapucăriţi ai
nesaţios. papucarului care papucăreşte papuci nepapucăriţi.
Text 30 Text 40
Şase saci în şase saşi şoseau pe şosea. Cupă cu capac capac cu cupă.
Text 31
Creaţă isteaţă, zâmbitoare şi glumeaţă, scandează cu dicţie fără • Domnule Director, Doamna Dida Drăgan doreşte două
interdicţie fel de fel de poezii azurii cu copii şi făclii, pe hârtii, dude din dudul dumneavoastră de dincolo de drum.
mii şi mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal. • Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a
Text 32 cărămidărit cărămidăriţa pe cărămidar
Cele şapte muze cu priviri de zuze, scriu ca să se amuze, • O mierlitză fuflendiţă fuflendi-fuflendăriţă nu poate să
versuri andaluze. fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă pe mierloiul
Text 33 fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul. Dar mierloiul
Şase călăuze încearcă s-acuze cinci femei lehuze că ar fi fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul poate ca să fuflendească
farfuze. fuflendi-fluflendăreasacă pe mierlitza fuflendiţă fuflendi-
fuflendăriţă.

6
• Rege Paragarafaramus, când te vei desoriginaliza? Mă • Armura arămie a asprului atrid Agamemnon, atârnată
voi desoriginaliza când cel mai original dintre orginali se asupra altarului atic, atrăgea, aşadar atenţia armatorilor
va desoriginaliza. Dar cum cel mai original dintre originali anatolieni, amici ai anticilor armate arhaice, aşteptând
nu se va desoriginaliza, regele Paragarafaramus, nu se va atenuarea aţâţărilor anarhice ale aprigului Achille.
desoriginaliza. • Doisprezece cocostârci pe casa lui Kogălniceanu.
• Boul breaz, bârlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai • Retevei de tei pe mirişte de mei.
lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura din boii • Prin Vulturi vântul viu vuia.
bârlobrezenilor • Oaia aia e a ei, eu i-o iau.
• Papucarul papucăreşte papucii nepapucăriţi ai • O piropopircăniţă se siropopircănea într-o
papucăresei, dar papucăreasa nu poate papucării papuci piropopircănie pentru un piropopircănel
nepapucăriţi ai papucarului care papucăreşte papuci • pui de parapapircăriţă
nepapucăriţi. protopopitoricescovici
• Ştiu că ştii că ştiuca-i ştiucă / Dar mai ştiu că ştiuca-i Mmaria Cara Cconstantinovicescovici
peşte / Şi că ştiuca se mănâncă / Şi că ştiuca se prăjeşte. • Constantinopolu s-a desconstantinopolizat
• Ceea ce cerea celebrul Cicero gemând geniilor • m-am gospodărit şi vreau să mă dezgospodăresc
degenerate, n-au acceptat-o Cezar şi ceata ingenioşilor • când mă găndesc că te gândeşti că mă gândesc la tine
cetăţeni certaţi cu cerinţele cercurilor centrale gândeşte-te că mă gândesc că te gândeşti la mine
• Ţânţarul soţ însoţi soaţa ţâţâind sancţionând înţepând • Taumatawhakatangihangakoauauotamateaturipukakapi
nesăţios. kimaungahoronukupokaiwhenuakitan
• Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară? atahu
• Arhiepiscopul din Constantinopol a încercat să se • ”că când aud că cucu cântă , că când mă uit că care
dezarhiepisconstantinopolizeze. cântă,că cântă aşa de fromos ,că cad frunzele pe jos
• Fofiţă fondofirliţă, forofifo - fenderliţă şi fifoi • Nea mitik fonfilik fonfili fonfilărik n-a putut so
fondofirloi, forofifo – fenderloi. fonfilească pe malaia fonfiloaia fonfili fonfilăroaia dar
• Paradimetilaminoanzobenzensurfonic. malaia fonfiloaia a putut să-l fonfilească pe mitică fonfili
• Patrusprezece pritocitori într-o pritocitorică mică! fonfilărică
• Armura arămie a asprului atrid Agamemnon, atârnată • eu leg coamele cailor de cuiele podului popii
asupra altarului atic, atrăgea, aşadar atenţia armatorilor
anatolieni, amici ai anticilor armate arhaice, aşteptând
atenuarea aţâţărilor anarhice ale aprigului Achille.

7
creion in gura (creinul sau pixul este asezat pe orizontala intre
maxilare cat mai in spate posbil)
Cele şapte muze Şase călăuze
Cu priviri de zuze Încearcă s-acuze 1. Bra
Scriu ca să se amuze Cinci femei lehuze Bre
Versuri andaluze ! Că ar fi farfuze Bri
Bro
Cinci fine meduze, Patru buburuze, Bru
geometrii confuze, Roşii archebuze, Bră
Cu unghiuri obtuze Bâzâie ursuze Brâ
Şi ipotenuze ! Zburând pe peluze !
Cra
Trei babe mofluze Două autobuze Cre
Fără dinţi şi buze Lovite de-obuze Cri
Trag turte pe spuze. Au lumini difuze, Cro
Fără saă se scuze Şi defect la diuze Cru
Cră
Una din ecluze Crâ
La uşi cu mezuze
Luptă cu taluze Dra
Punându-şi ventuze. Dre
Dri
Dro
Dru
Dră
Drâ

Fra
1. trebuie spuse cat mai clar si mai corect Fre
2. din ce in ce mai repede si mai tare ca volum! Fri
3. incercati apoi sa le spuneti cat mai clar si mai corect cu un Fro

8
Fru Mro
Fră Mru
Frâ Mră
Mrâ
Hra
Hre Pra
Hri Pre
Hro Pri
Hru Pro
Hră Pru
Hrâ Pră
Prâ
Jra
Jre Sra
Jri Sre
Jro Sri
Jru Sro
Jră Sru
Jrâ Sră
Srâ
Lra
Lre Şra
Lri Şre
Lro Şri
Lru Şro
Lră Şru
Lrâ Şră
Şrâ
Mra
Mre Tra
Mri Tre

9
Tri
Tro
Tru
Tră
Trâ

Ţra
Ţre
Ţri
Ţro
Ţru
Ţră
Ţrâ

Vra
Vre
Vri
Vro
Vru
Vră
Vrâ

Xra
Xre
Xri
Xro
Xru
Xră
Xrâ

10