Sunteți pe pagina 1din 58

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ "ION IONESCU DE LA BRAD" DIN IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific,
Conf. dr. Gabriela IGNAT

Absolvent,
Cătălin Antoniu

2018
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ "ION IONESCU DE LA BRAD" DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ
INVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ

SITUAȚII FINANCIARE
STUDIU DE CAZ S.C. AGROSABY CLAUNIK S.R.L.

Coordonator științific,
Conf. dr. Gabriela IGNAT

Absolvent,
Cătălin Antoniu
IAȘI
2018
CUPRINS

Introducere..........................................................................................................................

PARTEA I –CONSIDERAȚII GENERALE...............................................................

CAPITOLUL 1. INFORMAȚIILE CONTABILE......................................................

CAPITOLUL 2. SITUAȚII FINANCIARE ANUALE...............................................

2.1 Bilanțul contabil............................................................................................

2.1.1. Structura activului și pasivului bilanțier.......................................................

2.1.2. Abordările patrimoniului..............................................................................

2.2. Contul de profit și pierdere............................................................................

2.2.1. Importanță și semnificații.............................................................................

2.2.2. Prezentarea schemei de cont........................................................................

PARTEA a II a - CONTRIBUȚII PROPRII


CAPITOLUL 3. PREZENTAREA SOCIETĂȚII
3.1. Scopul și obiectul societății.............................................................................
3.2. Membrii societății............................................................................................

3.3. Capitalul social al societății.............................................................................

3.4. Organizarea activității și specificul procesului de


producție...................................................................................
3.5. Baza tehnico – materială.................................................................................

CAPITOLUL 4................................................................................................................

4.1. Analiza Bilanţurilor Contabile........................................................................

4.2. Analiza Contului de Profit şi Pierdere……………………………………….

4.3. Analiza indicatorilor potenţialului economico financiar................................

CAPITOLUL 5. CONCLUZII ŞI ECOMANDĂRI...............................................

Bibliografie............................................................................................................
LISTA TABELELOR

Tabloul
Tabelul 2.1.
bilanţier.......................................................................
Tabelul 2.2. Structura contului de profit și pierdere....................................

Tabelul 4.1. Dinamica activului patrimonial...............................................


Dinamica pasivului
Tabelul 4.2.
patrimonial...............................................
Dinamica contului de Profit şi
Tabelul 4.3.
Pierdere...................................
Dinamica cheltuielilor totale în perioada
Tabelul 4.4.
2015/2017...............
Tabelul 4.5. Dinamica veniturilor totale în perioada 2015/2017.................

Tabelul 4.6. Analiza structurii cheltuielilor.................................................


Analiza structurii veniturilor
Tabelul 4.7.
totale..........................................
Tabelul 4.8. Analiza structurii cheltuielilor din exploatare.........................

Tabelul 4.9. Analiza dinamicii veniturilor din exploatare...........................

Tabelul 4.10. Dinamica indicatorului potenţialului economico-financiar.....


Analiza Fondului de
Tabelul 4.11.
Rulment..................................................
Tabelul 4.12. Analiza Necesarului de Fond de Rulment...............................

Tabelul 4.13-1 Indicatorii Economico financiari la nivelul anului 2015.........

Tabelul 4.13-2 Indicatorii Economico financiari la nivelul anului 2016.........

Tabelul 4.13-3 Indicatorii Economico financiari la nivelul anului 2017.........


LISTA FIGURILOR
Figura 2.1. Egalitatea și structura bilanțieră...............................................

Figura 3.1. Structura culturilor...................................................................

Figura 3.2. Clienții......................................................................................

Figura 4.1. Dinamica activului patrimonial…............................................

Figura 4.2. Dinamica pasivului patrimonial………....................................

Figura 4.3. Dinamica contului de profit și pierdere……............................

Figura 4.4. Dinamica cheltuielilor totale 2015/2017...................................

Figura 4.5. Dinamica veniturilor totale2015/2017......................................

Figura 4.6. Analiza structurii cheltuielilor…………………......................

Figura 4.7. Analiza structurii veniturilor totale..........................................

Figura 4.8. Analiza structurii cheltuielilor din exploatare..........................

Figura 4.9. Analiza structurii veniturilor din exploatare............................

Figura 4.10. Dinamica indicatorului potențialului economico-financiar......

Figura 4.11. Analiza fondului de rulment....................................................

Figura 4.12. Analiza necesarului de fond rulment......................................


PARTEA I: CONSIDERAȚII GENERALE

INTRODUCERE

Atunci când se folosete în limbajul de specialitate ori în vorbirea curentă, termenul


contabilitate poate avea mai multe întelesuri, în funcţie de situaţiile concrete în care este invocat,
precum şi de poziţia celor care vorbesc despre el.
Astfel, dicţionarul, ca şi unii autori de lucrări de specialitate, identifică trei semnificaţii ale
cuvântului contabilitate:
● sistem de informatii;
● compartiment specializat în cadrul unei entitati;
● ştiintă.
Dacă ierarhizăm înţelesurile care se pot da termenului contabilitate, în ordinea accesibilităţii
pentru public, putem aprecia că cea mai curentă accepţiune este aceea de sistem de informaţii, adică
de ansamblu de tehnici şi metode care permit obţinerea şi prezentarea unei anumite imagini despre o
întreprindere, despre o instituţie, despre o afacere, despre o situaţie. De asemenea, acest sistem ne
permite nu numai cunoaşterea situaţiilor trecute sau prezente, ci şi stabilirea evoluţiei viitoare
aproximative a evenimentelor de care se ocupă. De altfel, nevoia de evidenţă, de ordine, ca şi nevoia
de informaţie au stat la baza apariţiei contabilităţii, cunoaşterea de către cei interesaţi a situaţiei şi a
evoluţiei diferitelor componente ale unui patrimoniu fiind indispensabilă, indiferent dacă legea
impune sau nu obligativitatea ţinerii unei evidenţe. Apariţia normelor contabile nu face decât să
confirme caracterul tot mai social dobândit de contabilitate, prin utilitatea funcţiilor pe care le
îndeplineşte.
1
Se ajunge uneori chiar la situaţii în care pentru a defini contabilitatea, se reţine exclusiv
acest înteles primordial ce o caracterizează, de sistem de informatii: ,,contabilitatea reprezintă un
sistem informaţional utilizat pentru cuantificarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor utile în
procesul de luare a deciziilor economice”.
Ne putem imagina cu uşurinţă că primul utilizator al informaţiilor contabilităţii este chiar
unitatea care o organizează, conducerea acesteia: este vorba aici de un utilizator privilegiat care are
acces la toate informaţiile pe care contabilitatea este capabilă să le ofere. Pe lângă nevoile interne de
informare, sistemul de informaţii este construit şi se modelează continuu pentru a face faţă cerinţelor
utilizatorilor externi: acţionari şi asociaţi (în general, investitorii actuali sau potenţiali), clienţi,
furnizori, concurenţi, bănci şi alte instituţii financiare, salariaţii, presa, diferitele organisme ale
administraţiei publice şi oricine se interesează de starea şi evoluţia firmei ori ale altei entităţi.
În al doilea rând, prin termenul ,,contabilitate” inţelegem compartimentul specializat din
cadrul unei entităţi care asigură îndeplinirea funcţiilor specifice. Acest compartiment poate fi
organizat ca o subdiviziune distinctă (birou, serviciu etc.) în care să fie angajate persoanele cu
competenţe necesare (situaţie întâlnită, de regulă, la unităţile cu dimensiuni mijlocii şi mari).
Compartimentul de contabilitate se poate reduce însă şi la angajarea de către unele firme (mici) a
unei persoane care să lucreze câteva ore pe zi sau pe săptămână sau chiar pe lună pentru rezolvarea
problemelor specifice. În acelaşi timp, contabilitatea se poate ţine şi de către persoane ori firme
autorizate care prestează servicii de specialitate, fără ca o entitate să aibă neapărat angajaţi sau
mijloace specifice pentru îndeplinirea funcţiilor contabilităţii.
Astfel, contabilitatea poate fi definită şi ca o profesie, uneori bine remunerată şi care impune
asumarea unor responsabilităţi etice.
Un al treilea înţeles at noţiunii de contabilitate este cel de ştiinţă. Se apreciază că prin
contabilitate se poate înţelege o ştiinţă deoarece are obiect propriu de studiu, are metodă proprie,
descoperă legi şi stabileşte legităţi proprii.Se mai discută încă destul despre încadrarea contabilităţii
ca ştiinţă sau doar ca tehnică.
Contabilitatea, centrul nervos al unităţii, este un sistem de colectare a informaţiilor exprimate
cifric precum şi un instrument de analiză şi de sinteză, reflectând un control al eficienţei gestiunii
economiei. Rolul contabilităţii este de a dirija şi regla relaţiile economice interne şi externe ale
unităţii. Contabilitatea nu oferă niciodată decizii gata realizate, ea are menirea de a produce situaţii
financiare utile unei game largi de utilizatori, clienţii şi furnizorii regăsindu-se printre aceştia.

2
Toate studiile efectuate în cadrul conceptual al contabilităţii sunt de acord că situaţiile
financiare sunt întocmite pentru a oferi baza informaţională necesară utilizatorilor pentru a lua
decizii economice, în special decizii de investiţii.
Am ales pentru realizarea lucrării de licență disciplina de contabilitate a firmei deoarece
consider că după două semestre universitare de studiu teoretic al acestei materii, aprofundarea
acesteia într-un mod practic pe un studiu concret va conduce la eficientizarea cunoștințelor în
domeniul contabil, și în final să mă ajute să practic cu succes pe piața muncii meseria pe care mi-am
ales-o, cea de manager general sau de departament într-o unitate agricolă.
Gestionarea întreprinderilor a avut mereu nevoie de atenţia îndreptată asupra a ceea ce se
întâmplă în exterior, de o memorare şi integrare a acestor date, ca şi de o producere a informaţiilor.
Deci, toate deciziile pe termen scurt şi lung pentru conducerea întreprinderii necesită informaţii
asupra mediului exterior şi asupra funcţionării interne.
Obiectivele urmărite prin realizarea lucrării sunt:
→ cercetarea realității obiective, cunoașterea și interpretarea;
→ realizarea unei analize asupra gestionării trecute, asupra realizării echilibrului financiar,
asupra rentabilității, solvabilității și lichidității;
→ aprecierea performanțelor prin luarea în considerare a unor aspecte ale activității societății
agricole în strânsă legătură cu rezultatele globale și parțiale;
Această lucrare de diplomă este structurată astfel:
În primul capitol al lucrării am prezentat noţiuni teoretice privind informatiile contabile .
În capitolul doi au fost prezentate câteva notiuni privind situatiile financiare anuale bordări
privind noțiunea de performanță, importanța pentru firme precum și modul de calcul al
performanței.
În capitolul trei am prezentat organizarea și desfășurarea activității economice la societatea
agricolă S.C Agrosaby Claunik S.R.L.
În capitolul patru au fost analizaţi principalii indicatori care arată performanţele financiare
ale societății agricole. Am analizat performanța pe baza bilanțului contabil prin analiza acestuia pe
verticală care presupune analiza ratelor de structură ale activului și pasivului bilanțier și analiza
acestuia pe orizontală prin analiza fondului de rulment, a lichidității, a solvabilității și a ratelor de
rentabilitate.

3
CAPITOLUL 1.
INFORMAȚIILE CONTABILE

O dată cu economia de subsiztență, când predecesorii noștri țineau evidența activităților


întreprinse, reprezentând grafic, pe pereții peșterilor într-o manieră numerică elementele cu care
intrau în contact, a luat naștere fenomenul contabilității. Simultan cu progresul economic procesul
de perfecționare al contabilității a fost neîntrerupt, fiind atât parte integrată a proceselor de natură
economică, cât și elementul de motricitate al acestora.
Astfel Contabilitatea ocupă locul central, datorită funcțiilor pe care le îndeplinește ea însăși
poate fi și este considerată un sistem specific de informație. Dintre funcțiile acesteia amintim:
comunicarea informațiilor de la sursă la utilizator, înregistrarea și controlul fenomenelor economice,
întensificarea rolului previzional, furnizarea de informații reale, comparabile, sintetice și analitice,
necesare în analiza diverselor fenomene economice. Orice entitate economică necesită, din punct de
vedere organizațional, un compartiment distinctiv care să aibă funcția de organizare și sintetizare a
tuturor evenimentelor, din viața entității, oricât de lipsite de importanță pot părea. Aceste aspecte
plasează totalitatea acțiunilor economice, înfăptuite de catre entitate, într-un raport de dependență
absolută față de contabilitate, fără de care toate eforturile ar genera rezultate nesatisfăcătoare. Ea
este ”cea mai important sursă de informații privind activitatea economică a unei națiuni” (Oskar
Morgerstern).
Pentru a menține o desfășurare armonioasă, orice întreprindere are nevoie de informații, lipsa
acestora cauzând disfuncționalități în procesul decizional. În vederea obținerii acestor informații se
impune realizarea unei analize a situațiilor finaciare anuale prin intermediul cărora sunt stabilite

4
poziția financiară și situația întreprinderii. Beneficiarii acestor informații sunt, pe de o parte, clienții,
furnizorii, potențialii investitori(ca factori externi), dar și întreprinderea(ca factor intern) în urma
analizei situației financiare. În vederea realizării unei gestiuni eficiente a informației contabile este
necesară dezvoltarea unui sistem informațional complex, care să mențină fluxuri informaționale atât
cu interiorul entității economice cât și cu exteriorul acesteia, cu scopul obținerii de avantaje
competitive, satisfacând nevoile utilizatorilor de continuă informare.
Informațiile sunt caracterizate de continuitate, acuratețe, grad ridicat de exhaustivitate și
repartiție, datorită conținutului format din date cifrice exprimate valoric. În cadrul sistemului
informațional contabil informațiile se pot delimita în:
- Informații de natură juridică și financiară
- Informații de natură economică
Prima categorie menționată include rezultatul acțiunilor survenite în relațiile cu
terții(prezintă informații cu privire la sumele datorate sau care urmează a fi recuperate), pune la
dispoziția organelor fiscale justificări cu privire la cifra de afaceri , a cheltuielilor și veniturilor în
baza carora a fost determinat profitul entității.
Pentru a determina nivelul costurilor de producție aferente produselor și serviciilor prestate,
a nivelului rentabilității, a expresiei valorice a factorilor care au determinat volumul vânzărilor
obținute pe parcursul exercițiului financiar, stabilirii previziunilor privind datoriile și creanțelor, sunt
necesare informații de natură economică. Aceste informații au un caracter vital în procesul
decizional,stând la baza conducerii întregii activități economice și financiare a întreprinderii în
cauză.
Transpuse în realitate, informațiile contabile sunt expresia datelelor financiar- contabile
privind situația și transformarea elementelor patrimoniale, precum și a indicatorilor economici și
financiari, privind resursele utilizate și rezultatele obținute.

Printre particularitățile contabilității,se evidențiază procesul de comunicare contabilă, care se


inițiază între întreprindere, ca furnizor de informații, și receptorii, care utilizează informația.
Situațiile financiare anuale reprezintă principalul mijloc de transmitere a informației. Succesul
întregului proces depinde de capacitatea, destinatarilor finali ai informațiilor, de a ”decripta”
conținutul mesajelor oferit de aceste informații.

5
În vederea stabilirii capacității entității economice de a se adapta schimbărilor ce survin în
mediul în care activează, utilizând resursele economice disponibile și structura de finanțare,
previzionării unor posibile turbulențe ce pot perturba buna desfașurare a stabilității economice este
necesară întocmirea unei cercetări asupra poziției firmei în raport cu elementele cu care întră în
contact și stabilirii impactului pe care acestea îl pot exercita aspura entității. Procesul de analiză a
performanței este realizat prin utilizarea datelor provenite din contul de rezultat, oferind informații
despre capacitatea entității economice de generare a fluxurilor viitoare de numerar exploatând
resursele diponibile.

Analiza structurii financiare pe orizontală pornește de la premiza că întreprinderea este formată din
resurse și nevoi. În felul acesta, bilanțul contabil va deține în partea de activ nevoile
permanente(imobilizările financiare, corporale și necorporale) și nevoile temporare(activele
circulante și cheltuielile în avans), iar în partea de pasiv se vor regăsi resursele
permanente(capitaluri proprii, datorii pe termen lung, venituri în avans, subvenții și provizioane) și
resursele curente sau temporare. Pentru evitarea dezechilibrului financiar este necesară acoperirea
nevoilor permanente cu ajutorul resurselor permanente(în special cu capitaluri proprii), în timp ce
finanțarea nevoilor temporare va fi efectuată cu ajutorul resurselor temporare. Practic, analiza pe
orizontală a bilanțului evidențiază maniera în care sunt realizate principalele echilibre financiare pe
termen scurt și pe termen lung ale entității economice. Aceste echilibre sunt exprimate prin
indicatorii: situația netă, trezoreria netă, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment.

Cifra de afaceri reprezintă un indicator important al volumului valoric al desfacerilor unei


entități economice și este formată din totalul vânzărilor realizate pe parcursul unui exercițiu fiscal.
În cuantumul cifrei de afaceri sunt incluse toate facturile fiscale emise de entitatea economică în
decurs de un an calendaristic, însa nu sunt incluse veniturile financiare și veniturile excepționale,
remizele și alte reduceri acordate clienților.
Ca volum valoric al vânzărilor, cifra de afaceri cuprinde:
- Producția vândută (Pv);
- Vânzări de mărfuri (Vm).
Producția exercițiului (Qe) reflectă volumul total activității productive dintr-o perioadă
determinată și este un indicator de dimensionare a întregii activități a întreprinderii și este fiind
formatmat din:

6
- Producția vândută (Qv);
- Producția stocată (Qs);
- Producția imobilizată (Qi)
Qe=Qv+Qs+Qi
Producția stocată reprezintă exprimarea valorică a diferenței dintre stocurile finale și cele
inițiale de producție finită sau de producție în curs de execuție.
Producția imobilizată este destinată consumului propriu, nefiind valorificată pe piață;
cuprinzând: imobilizări corporale și/sau necorporale realizate în regie proprie; brevete; valori;
licențe; investiții; fond comercial.
Producția exercițiului, este un element de bază în determinarea valorii adăugate, în pofida
faptului că prezintă o anumită varietate din punct de vedere al evaluării componentelor.
Făcând o trecere în revistă a literaturii de specialitate concluzionăm că, pentru a fi utilă în
procesul de luare a deciziilor, informația contabilă trebuie să întocmească anumite caracteristici
calitative, dintre cele mai importante fiind: relevanța, fiabilitatea, comparabilitatea și
inteligibilitatea. În cele ce urmează, pornind de la articolul ”Elementele calitative ale informației
financiar-contabile”, publicat în numărul 2-3 al Revistei generale de contabilitate și expertiză, și
utilizând noi surse bibliografice vom realiza o prezentare a acestor caracteristici principale.

Relevanța
Când o informație are capacitatea de a influența deciziile economice ale utilizatorilor,
aceasta posedă calitatea de relevanță sau pertinență. Relevanța trebuie asigurată, atât din punct de
vedere spațial cât și temporal, conform teoriilor privind informația.
Relevanța spațială presupune înfăptuirea unei trieri a informațiilor și modelarea acestora, în
funcție de nevoile unui utilizator. Impedimentul care poate surveni este dacă informația contabilă
răspunde acestei cerințe? Suntem de părere că, în general, răspunsul este negativ, deoarece nevoile
utilizatorilor sunt, rareori diferite, așadar având un caracter cunoscut în avans, sistemul nu
furnizează decât informații apriori, fără a face distincție, în funcție de natura utilizatorului. Totuși, se
acceptă că anumite informații sunt pertinente pentru un număr foarte mare de destinatari.
Caracterul relevanței unei informații este dat de două caracteristici exercitate simultan:
valoarea predictivă și valoarea retrospectivă. Cele două calități sunt interdependente, manifestându-
se simultan. Pentru stabilirea unei baze de previziune a situației financiare sunt utilizate informațiile

7
rezultate din activitățile trecute care cuprind aspecte din domenii de interes direct pentru
utilizatori(dividente, salarii), informații cu privire la capacitatea întreprinderii de a materializa
oportunitățile apărute și maniera în care aceasta a reacționat în situații nefavorabile. Contabilitatea
trebuie, în vederea furnizării de informații relevante, să pună la dispoziția utilizatorilor, date despre
evenimentele trecute și să le trateze pe acestea într-o manieră care sa permită intrarea lor în
modelele de decizie ale utilizatorilor. Pentru ca o informație să fie relevantă, aceasta trebuie să aibă
și caracter previzional, justificarea trecutului nefiind suficientă, deoarce doar viitorul este pertinent
în procesul de luare a deciziilor.
Un exemplu îl constituie, înregistrarea veniturilor realizate din vânzarea imobilizărilor în
categoria elementelor de exploatare nu este relevantă, deoarece confirmarea previziunilor anterioare
și realizarea de noi previziuni vor fi falsificate de integrarea acestui element extraordinar.
Pe lângă calitatea informațiilor, în sfera relevanței spațiale, intră și cantitatea lor. Una dintre
principalele probleme cu care se confruntă sistemele de informare este reprezentat de sindromul
suprainformării și subinformării simultane.
Aceasta se manifestă prin faptul că utlizatorii se plâng, pe de o parte, de suprasaturarea cu
informații inutile și scumpe și, pe de altă parte, de lipsa acestora.
Sentimentul de suprasaturare este resimțit deoarece ei primesc, la intervale regulate,
documente voluminoase, iar timpul necesar asimilării și procesării acestora este insuficient. Lipsa
informațiilor este resimțită în momentul în care utilizatorii au de luat o hotarâre, însă lipsa acestora îi
determină să fie ezitanți și circumspecți.
Conștientizând această realitate, organismul internațional de normalizare, IASC, a introdus
importanța relativă ca parte integrantă a relevanței. ”Relevanța informației este influențată de natura
și importanța acesteia. În anumite cazuri, natura informației este suficientă, prin ea însăși, să asigure
relevanța.
De exemplu, informarea despre un nou sector de activitate poate modifica aprecierea
riscurilor și oportunităților cu care este confruntată întreprinderea, oricare ar fi nivelul rezultatelor
obținute de noul sector în perioada curentă. În alte cazuri, trebuie reținute atât natura, cât și
importanța, de exemplu, nivelul categoriilor principale de stocuri deținute.”
În pofida acestor aspecte, pragul de semnificație nu este întotdeauna un element important în
procesele de producție a informației contabile, deoarece în vederea excercitării controlului și
evidența tranzacțiilor de volum redus sunt folosite, adesea, sisteme complexe și costisitoare. O

8
situație des întâlnită este ținerea unei evidențe stricte a obiectelor de inventar precum și a uzurii
acestora, avînd în vedere ponderea lor scazută în patrimoniu și în costuri, dar și al faptului că
producerea informației generează un cost ce depășește utilitatea acestora.
Avînd în vedere gradul de perisabilitate al informațiilor, relevanța acestora este dată de
intervalul de timp la care sunt actualizate. Altfel spus, din punct de vedere temporal, relevanța
implică actualizarea informațiilor. În concluzie, pentru a fi relevantă, o informație trebuie să fie
emisă, dar și recepționată, la momentul oportun. Din motive de oportunitate, uneori, este necesar, ca
informația să fie anunțată înainte de a fi cunoscute toate aspectele unei tranzacții, fapt care afectează
fiabilitatea.
Dimpotrivă, dacă se așteaptă cunoașterea tuturor aspectelor, informația va fi foarte fiabilă,
dar ea își pierde puterea de a influența deciziile utilizatorilor.

Fiabilitatea
O informație este fiabilă când este lipsită de erori sau de distorsiuni importante și, ca urmare,
destinatarii pot avea încredere în ea. Pentru organismul internațional de normalizare pertinența
implică:
- prezentare fidelă – informația trebuie să conțină acuratețe în prezentarea tranzacțiilor în
acord cu natura lor și realitatea economică. Sunt întâmpinate o serie de dificultăți în încercarea de
prezentare fidelă a tuturor tranzacțiilor și evenimentelor în planul identificării și evaluării, ceea ce
are ca efect ignorarea unor elemente. De exemplu, fiecare întreprindere crează, în timp, un fond
comercial, dar acesta este dificil de identificat și analizat fidel. ”În anumite cazuri, însă, poate fi
pertinent să se țină cont de acest fond comercial, relevându-se, totodată, riscul de eroare legat de
evaluarea și contabilizarea sa”.
- neutralitate - în procesul de cercetare și documentare a informației, profesionistul contabil
este obligat să-și manifeste opțiunea. Acesta trebuie să realizeze întregul proces dintr-o poziție de
neutralitate, analizând datele fără subiectivism. Lipsa de neutralitate atrage de la sine implicarea, ca
parte activă, în procesul de concepere a informației. Aceasta se manifestă prin determinarea
utilizatorilor în a se manifesta într-o manieră particulară, prezentarea de rapoarte cu scopul
producerii unui rezultat predeterminat, precum și utilizarea principiului prudenței în scopul creării
de rezerve oculte.
- prudență – în caz de incertitudini, estimările trebuie să fie prudente.

9
- exhaustivitate – este reținută în măsura în care este permisă de pragul de semnificație și de
raportul cost/avantaje.
Organismele de normalizare american (FASB) și canadian (ICCA) nu evidențiază
exhaustivitatea ca o dimensiune a fiabilității; ele rețin, în schimb, verificabilitatea. Aceasta
presupune că ”diferiți observatori competenți pot fi de acord că informația reprezintă bine ceea ce se
consideră că reprezintă”.
Problematica fiabilității apare din cauza lipsei de omogenitate în raportul creat între
elementele ce formează caracterul fiabil, al informației, dar și a stării conflictuale în care aceste
elemente pot intra. Totuși, după părerea lui Bernarnd Colasse, în ansamblu, ea este garantată de
însăși partida dublă, de normalizarea și reglementarea contabilă și de intervenția profesioniștilor în
procesul contabil.
Comparabilitatea

În general, gradul de utilitate al informației este dat de capacitatea acesteia de fi raportată la


alte informații, ce vizează întreprinderea, prezente în trecut, precum și la informații de aceiași natură
prezente în alte întreprinderi. Altfel spus, o informație este utilă dacă ea este comparabilă.
Conform organismului internațional de normalizare, comparabilitatea îmbracă un dublu
aspect:
- comparabilitatea în timp: utilizatorii trebuie să fie în măsură să compare, în timp, situația
financiară și performanțele unei întreprinderi, cu scopul de a identifica tendințele acestora, acest
aspect implică permanența metodelor.
- comparabilitatea în spațiu: utilizatorii trebuie să fie în măsură să compare situațiile
financiar ale unor întreprinderi diferite; acest aspect implică uniformitatea metodelor.
Totuși, permanența și uniformitatea metodelor nu trebuie să fie implementate într-o manieră
absolută. O întreprindere trebuie să renunțe la aplicarea unei metode dacă aceasta încetează în a-i
mai oferi o imagine fidelă a realității. Comparabilitatea se va asigura, în acest caz, prin furnizarea în
anexă a tuturor informațiilor necesare.
Inteligibilitatea
Urmărind asigurarea transparenței financiare, întreprinderile au încurajat și au sponsorizat o
serie de cercetări ce vizau crearea de tehnici prin care preparatorii de conturi să testeze, înainte de
distribuire, eficacitatea comunicării. Astfel , au fost create apărut așa-numitelor formule de
inteligibilitate.
10
O formulă de inteligibilitate este o metodă cantitativă care prevede abilitatea, unui anumit
grup de beneficiari, de a înțelege, cu probabilitate, pasaje de proză. Succesul unei formule este dat
de capacitatea sa de a măsura elementele (conținut, stil, formă, organizare) de care depinde gradul
de înțelegere al cititorului.
După aplicarea formulelor de integibilitate, la informațiile existente într-un raport contabil, s-
a ajuns la concluzia că acestea sunt dificil de decodificat de către utilizatori, din cauza limbajului
prea dificil în care au fost exprimate. În mod normal, s-a pus problema dacă există o relație directă
între scorurile de inteligibilitate, pe de o parte, și nivelul riscurilor și revenirii, pe de altă parte.
Courtis a analizat interesul pe care ar putea să-l aibă managerii în ascunderea unor fapte și gradul în
care este posibil ca acest lucru să se înfăptuiască prin manipularea stilului de scrierea a raportului
anual. El a ajuns la concluzia că inteligibilitatea raportului anual nu pare a fi manipulată, pentru a
accentua ”timpul frumos” sau pentru a masca ”timpului urât”. Ea depinde de priceperea de a scrie,
de tradiții, de politicile sociale urmărite de către manageri ca indivizi etc.
Altfel spus, inteligibilitatea rapoartelor anuale depinde de scrupulozitatea profeșioniștilor
contabili. S-a vehiculat idea că ei, profesioniști, ar trebui să întocmească rapoartele într-o manieră
cât mai periferică nivelului de percepție al utilizatorilor și să testeze inteligibilitatea acestora
folosind un eșantion format din salariați sau alte persoane din cadrul întreprinderii, ce nu posedă o
afinitate în privința contabilității. Promovarea unui asemenea comportament s-ar putea face prin
nominalizarea anuală a celui mai inteligibil/neinteligibil raport contabil.
Principalul risc, ce survine din simplificarea rapoartelor, îl reprezintă inechitatea generată de
redistribuirea bogăției de la grupurile de utilizatori, cu o putere mare de percepție, către grupurile de
utilizatori mai puțin predispuși în asimilarea unui tip de informație aflată în afara sferei lor de
interes. Din acest motiv, IASC prezintă inteligibilitatea ca fiind o caracteristică a utilizatorului de
informații. Acesta, utilizatorul, trebuie să aibă un anumit nivel de cunoștințe privind activitatea
economică și contabilă, noțiune ce intră în contradictoriu cu afirmația conform căreia contabilitatea
ar trebui să fie înțeleasă de toți și fidelă tuturor. Odată cu introducerea cerinței de inteligibilitate,
crește complexitatea problemei. Astfel, cei interesați în obținerea informației financiar-contabile
sunt nevoiți să facă efortul să înțeleagă regulile jocului.
Am dispune de o cunoaștere absolută dacă informația nu ar costa. Dar cum ”iluzia
absolutului este mult mai veritabilă decât absolutul însuși” și cum totul costă, apare ca necesară

11
respectarea unei restricții generale: avantajele obținute grație unei informații suplimentare furnizate
trebuie să fie superioare costurilor angajate pentru a produce această informație”.
Informația financiar-contabilă reprezintă o resursă a întreprinderii, alături de capital; resursa
umană; utilaje, astfel încât este justificată efectuarea unei evaluări a raportului avantaj/cost.
Transpunerea acesteia în termeni monetari generează dificultăți.
Într-un stadiu privind costul informației, J.C. Emery distinge două categorii de avantaje, și
anume: avantaje tangibile și avantaje intangibile. Avantajele intangibile (de exemplu, satisfacerea
clienților) sunt dificil de cuantificat, dar trebuie luate în considerare, dacă achiziția/producția
informației este deja motivată de avantaje tangibile; intangibilul vine să întărească decizia. În toate
celelalte cazuri, decidentul trebuie să dea dovadă de imaginație, creativitate și discernământ. El nu
trebuie să se axeze doar pe avantaje tangibile pentru că, uneori, avantajele intangibile îi aduc
câștiguri mai mari. În plus, întrebarea care reiese este dacă informația are o greutate psihologică
destul de mare pentru ca alegerea să se impună, în pofida tuturor motivațiilor contrare de care poate
să fie animat decidentul (grija securității sale, autoritatea sa, vanitatea sa etc.) ?
Trebuie menționată existența unor cazuri de ambiguitate asupra agentului care beneficiază de
avantaje și/sau care suportă costurile. Costurile nu sunt suportate, în mod obligatoriu, de către
utilizatorii care beneficiază de avantaje. În plus, de avantaje pot profita și alți utilizatori decât cei
pentru care informația este pregătită, ceea ce face ca aplicarea testului cost/avantaje să devină o
operațiune dificilă.
Teoretic, pentru a fi utilă, o informație trebuie să întrunească, concomitent, toate
caracteristicile prezentate. Acest lucru nu este însă posibil, deoarece în practică apar situații în care
unele caracteristici intră în conflict. Exemplul cel mai elocvent de relație contradictorie între
caracteristicile calitative este aceea dintre relevanță și fiabilitate: creșterea fiabilității se face, de
regulă, în detrimentul relevanței. Problema care se pune este cum ar trebui arbitrate asemenea
conflicte? O soluție ar fi aceea ca organismul de normalizare să realizeze o schemă de ierahizare a
caracteristicilor calitative ale informației financiar-contabile. O asemenea schemă nu rezolvă însă în
mod automat problemele; ea nu reprezintă o rețetă universal valabilă. Importanța relativă a
caracteristicilor variază în funcție de circumstanțe, ceea ce înseamnă că profesioniștii contabili
trebuie invitați să-și exercite judecata. Pentru a înlătura însă orice suspiciune de parti-pris, anexa
trebuie să informeze despre toate aranjamentele făcute în scopul asigurării unui echilibru între
caracteristicile calitative ale informației.

12
CAPITOLUL 2.
SITUAȚII FINANCIARE ANUALE

Situațiile financiare anuale reprezintă „documente oficiale de prezentare a situației


economico-financiară, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, a performanțelor
financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată.”
Obiectul contabilității patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor
mobile și imobile, disponibilităților bănești, titlurilor de valoare, drepturilor și obligațiilor
comerciantului, precum și mișcările și modificările intervenite în urma operațiilor patrimoniale
efectuate, cheltuielile, veniturile, și rezultatul obținut de acesta.
Conform legii, situația financiară anuală reprezintă documentul oficial de gestiune al
comerciantului. El trebuie să constituie o imagine fidelă, clară și completă a patrimoniului, a
situației financiare și a rezultatelor obținute de comerciant.
Setul complet de situații financiare cuprinde:
Bilanțul contabil;
Contul de profit și pierdere;
Situația modificărilor capitalului propriu;
Situația fluxurilor de trezorerie;
Note cuprinzând un rezumat al politicilor contabile semnificative și alte note explicative.
În cadrul acestei lucrări de licență am descris pe larg doar cele două mari situații financiare
anuale și anume: bilanțul contabil și contul de profit și pierdere.

13
2.1. Bilanțul contabil

“Bilanțul este un document de sinteză în care sunt regrupate, la un moment dat, ansamblul
resurselor de care dispune întreprinderea și ansamblul alocărilor pe care le-am făcut.”
Bilanțul stabilit la sfârșitul perioadei de gestiune descrie separat elementele de activ și de
pasiv ale întreprinderii. Activul se compune din creanțe și bunurile deținute de întreprindere,
structurate în funcție de gradul de lichiditate. Pasivul se compune din capitaluri proprii și din datorii
contractate de întreprindere și nerambursate încă, structurate în funcție de gradul de exigibilitate.
Alte definiții ale bilanțului contabil din literatura de specialitate:
Bilanțul constituie ”un calcul de sinteză care prezintă situația patrimonială a întreprinderii la
un moment dat.”
Ca reflectare a stării patrimoniale ”bilanțul stabilit la sfârșitul perioadei de gestiune descrie
separat elementele de activ și cele de pasiv ale întreprinderii.”
La un moment dat” bilanțul contabil indică starea resurselor și mijloacelor unei întreprinderi,
exprimând echilibrul financiar.”
Cerința întocmirii bilanțului este arătată de matematicianul Luca Paciolo, odată cu
cristalizarea ca sistem a contabilității, bazată pe înregistrarea în partidă dublă. Caracterul
documentar și informativ economic al bilanțului a fost relevat de Jaques Savary în 1673 ”ca un
instrument de control al înregistrărilor contabile și de cunoaștere a situației economico – financiare a
întreprinderii.”
Condiția principală a bilanțului contabil este egalitatea activului cu pasivul. Această egalitate
se datorează faptului că în bilanț este prezentată aceiași masă de mijloace, dar privită sub două
aspecte.
Bilanțul contabil reflectă în expresie valorică, la un moment dat, echilibrul dintre bunurile
economice și sursele de finanțare a acestora. În bilanțul contabil elementele de activ și pasiv sînt
prezentate numai în expresie bănească. Exprimarea elementelor patrimoniale în diferite etaloane nu
permite efectuarea de comparații și calcularea indicatorilor necesari pentru analiză. Altfel spus,
bilanțtul contabil reprezintă principala sursă de informație pentru utilizatorii interni și externi ai
întreprinderii, deoarece în conținutul acestuia se apreciază valoarea și structura patrimoniului, gradul

14
de îndatorare, capacitatea de plată, coeficientul de lichiditate, rezultatul financiar și mulți alți
indicatori necesari în procesul deciziei manageriale.

2.1.1. Structura activului și pasivului bilanțier

În cadrul activului, elementele mulțimii de activ fiind grupate în raportul destinației


bunurilor economice utilizate și gradul de lichiditate în active imobilizate, circulante, și active de
regularizare și asimilate.
La rândul lor activele imobilizate suntdivizate în imobilizări necorporale, corporale și
financiare, cele circulare sunt împărțite în raport de forma pe care o îmbracă în stocuri de producție
în curs de execuție, creanțe, plasamente și disponibilități băneşti.
Cât privește pasivul, elementele mulțimii de pasiv sunt grupate în raport de căile de formare
a surselor de finanțare în: capitaluri proprii, provizioane pentru riscuri și cheltuieli și pasive de
regularizare precum și în funcție de gradul lor de exigibilitate: permanente și curente.
Egalitatea și structura bilanțieră:

Patrimoniul economic

Active imobilizate
Pasive patrimoniale
Imobilizări
Capital social
Stocuri
Rezultate financiare
Lichidități financiare
Obligații și datorii
Drepturi financiare

Bilanț

Activ Pasiv
=

Figura nr. 2.1. - Egalitatea și structura bilanțieră

15
În acest context, bilanțul contabil se definește ca documentul de sinteză cel mai important, care
asigură centralizarea și generalizarea datelor agenților economici și instituțiilor publice, într-o formă
sistematică și unitară care permite o prezentare de ansamblu, o analiză detaliată și un control al
activității derulate și rezultatele obținute la sfârșitul fiecărei perioade de gestiune.
Structurile bilanțului direct legate de evaluarea poziției financiare sunt:
a) activele,
b) datoriile și
c) capitalul propriu.
Bilanțul cuprinde toate elementele de activ grupate după:
- natură
- destinație
- lichiditate.
și toate elementele de pasiv grupate după:
- natură,
- proveniență și exigibilitate.
Atunci când un element de activ sau o datorie este în legătură cu mai mult de un element
bilanțier, conexiunea sa cu celelalte elemente este prezentată sub elementul la care apare, sau în
notele explicative.
Bilanțul contabil poate fi analizat din punct de vedere conceptual, financiar și tehnic.
Conceptual, bilanțul poate fi numit reprezentarea utilizărilor și resurselor de care dispune un
conţinut patrimonial la un moment dat.
Această reprezentare se face sub forma unei egalități ce reflectă echilibrul valoric între
utilizări, denumite active patrimoniale și resurse denumite pasive patrimoniale.
Din punct de vedere financiar, bilanțul este analizat ca o descriere a resurselor investite
(pasiv) și alocarea acestor resurse (activ), permițând astfel un început de interpretare a situației
financiare în cadrul unei întreprinderi.
Interpretarea financiară permite punerea în evidență a finanțărilor de care a beneficiat un
titular de patrimoniu, cât si nevoile de finanțare.
UTILIZĂRI = RESURSE = ACTIV = PASIV

16
Din punct de vedere tehnic bilanțul este completat pe baza soldurilor debitoare sau
creditoare ale conturilor indicate de macheta de bilanț, preluate din balanța de verificare a conturilor,
efectuată la finele perioadei pentru care se întocmeşte bilanțul.

2.1.2. Abordările patrimoniului

Tabelul nr. 2.1.


Tabloul bilanțier

ACTIV PASIV
1)ACTIVE IMOBILIZATE 1)CAPITALURI PROPRII
- imobilizări - necorporale -capital
-corporale -rezerve
-financiare -rezultat (profitul cu +; pierderea cu -)
2)ACTIVE CIRCULANTE -alte capitaluri proprii
-stocuri de producție în curs de execuție 2)PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI
-creanțe CHELTUIELI
- disponibilități 3)DATORII
3)ACTIVE DE REGULARIZARE ȘI -împrumuturi și datorii financiare
ASIMILATE -alte datorii
4)PASIVE DE REGULARIZARE

Tabelul prezentat mai sus este cunoscut sub denumirea de tablou bilanțier şi se efectuează în
baza următoarei ecuații fundamentale:

Activ = Capitaluri proprii + Datorii

17
Un alt gen de abordare se bazează pe bilanţul final,pentru a face cunoscute informaţiile
analizei economico – financiare, care sunt necesare. Astfel, modelul de bilanț apărut de noul
ansamblu contabil românesc prevede organizarea activelor după destinația lor,iar a pasivelor după
originea lor.

2.2. Contul de Profit și Pierdere

Contul de profit și pierdere reprezintă o situație financiară prin intermediul căreia se


determină și se stabilesc realizările întreprinderii, în decursul unei perioade. În procesul de
interpretare al performanțelor societăţii, sunt analizate rezultatele obținute le final de exercițiu
financiar, concretizate în valoare adaugată sau pierdere.

2.2.1.Importanță și semnificații

Dacă bilanțul contabil descrie situația patrimonială a unei societăţi specificând și mărimea
acestuia ”este necesară prezența unui instrument care să explice modul de constituire a rezultatului
și să permită desprinderea unor concluzii legate de performanța activității întreprinderii.”

Acest instrument este cea de-a doua componentă a situațiilor financiare și anume Contul de
Profit și Pierdere.
În această optică, întreprinderea este un puct de calcul economic, calculul având la bază:
• valorile produse și comercializate clienților, numite venituri;
• valorile folosite în vederea obținerii veniturilor, care sunt alcătuite pe costuri angajate în alte
puncte de desfacere, sub denumirea de cheltuieli. Rezultatul obținut, după plata factorilor de
producție, care poate fi o mărime valorică pozitivă, sub denumirea de profit, când veniturile sunt
mai mari decât cheltuielile, sau o mărime valorică negativă, numită pierdere, când veniturile au
fost mai mici decât cheltuielile.
Contul de Profit și Pierderereprezintătotalitatea financiară prezentândrealizările unei
societăţi comerciale.
Componentele contului de profit și pierderereferitoare la evaluarea performanțelor sunt:
18
a) veniturile,
b) cheltuielile și
c) profitul ( pierderea).
Contul de Profit și Pierdere sau contul de rezultate este documentul contabil de sinteză care
măsoară performanțele activității unei întreprinderi, în cursul unei perioade date.
Măsurarea performanțelor întreprinderii evidenţiază în mod direct, măsurarea profitului
care poate fi interpretată din trei puncte de vedere.
Din punct de vedere patrimonial, măsurarea profitului întreprinderii pleacă de la ecuația
juridică a bilanțului.
Active - Datorii = Capitaluri proprii
Din analizarea capitalurilor proprii aferente a două exerciții succesive se poate obţine
rezultatul:

Capitaluri proprii - Capitaluri proprii = Rezultatul


aferente exercițiului N aferente exercițiului N-1 exercițiului N
Analizarea rezultatului abordării patrimoniale devine dificilă în perioada creșterii prețurilor,
pentru că modificările efectuate asupra elementelor patrimoniale, pot fi realizate prin diferite
metode, care va determina furnizarea mai multor imagini admisibile rezultatelor obţinute.
Punctul de vedere economic definește rezultatul ca diferență între venituri și cheltuieli:
Venituri - Cheltuieli = Rezultatul exercițiului
Din punct de vedere financiar, rezultatul exercițiului este ca variația trezoreriei întreprinderii
în decursul unei perioade, comparând fluxurile de încasări cu cele de plăți.
Având în vedere că autofinanțarea întreprinderii este asigurată de rezultatul exercițiului și de
creșterea amortizării și provizioanelor, care sunt cheltuieli calculate negeneratoare de plăți, relația
care exprimă mărimea rezultatului în această ecuaţie este:
Capacitatea de - Cheltuieli cu amortizarea = Rezultatul exercițiului
autofinanțare și provizioanele
Din punct de vedere tehnic contul de profit și pierdere va fi completat conform rulajelor
sumelor debitorii sau creditorii însumate pe tot anul, conturilor de venituri și cheltuieli conform
machetei contului de profit și pierdere, rulaje interpretate din balanța de verificare a conturilor
efectuată la sfârşitul perioadei care se completează contul de pierdere şi profit.

19
2.2.2. Prezentarea schemei de cont

Ca formă, contul de profit și pierdere se prezintă în următoarele forme:


de tabel bilateral sau formă de cont
de listă
Contul de profit și pierdere sintetizează fluxurile economice, respectiv veniturile și
cheltuielile perioadei de gestiune.
Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de îmbogățire a întreprinderii legate sau nu de
activitatea sa normală și curentă.
Partea preponderentă a veniturilor o reprezintă cifra de afaceri realizată de întreprindere în
cursul exerciţiului.
Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de întreprindere în cursul
exerciţiului.
Dacă bilanțul contabil permite o cunoaștere a poziției financiare a întreprinderii, contul de
profit și pierdere oferă informații asupra activității întreprinderii, a modului cum aceasta își
gestionează afacerile prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor pe care le generează.
Structura detaliată a contului de profit și pierdere format „listă” cu prezentarea cheltuielilor
după natura lor cuprinde:
 Mărimea reală a cifrei de afaceri;
 Variația stocurilor de produse finite și lucrări în curs de execuție;
 Lucrări efectuate de întreprindere pentru sine și înregistrate în activ;
 Alte venituri de exploatare:
a) Cheltuieli cu materii prime și materiale consumabile;
b) Alte cheltuieli externe.
 Cheltuieli de personal:
a) Corectările de valoare privind cheltuielile de constituire, imobilizările corporale și
necorporale;
b) Corectările de valoare privind elementele activului circulant, în măsura în care ele
depășesc corectările normale de valoare în cadrul întreprinderii.
 Alte cheltuieli de exploatare;

20
 Venituri ce provin din participații, cu menționarea separată a celor ce provin de la
întreprinderile legate;
 Venituri care provin din alte valori mobiliare și din alte creanțe ale activului imobilizat,
cu menționarea separată a celor ce provin de la întreprinderile legate;
 Alte dobânzi și venituri asimilate, cu menționarea separată a celor ce provin de la
întreprinderile legate;
 Corectările de valoare privind imobilizările financiare și valorile mobiliare aparținând
activului circulant;
 Dobânzi și cheltuieli asimilate cu menționarea separată a celor ce vizează întreprinderile
legate;
 Impozitul asupra rezultatului care provine din activitățile ordinare;
 Rezultatul care provine din activitățile ordinare după impozitare;
 Venituri extraordinare;
 Cheltuieli extraordinare;
 Rezultate extraordinare;
 Impozitul asupra rezultatelor extraordinare;
 Alte impozite care nu figurează în posturile anterioare;
 Rezultatul exercițiului.
Structura detaliată a contului de profit și pierdere sub forma de tabel este prezentată în
tabelul nr.1.2.

21
Tabelul 2.2
Cheltuieli Venituri
II. Cheltuieli pentru exploatare Venituri din vânzarea mărfurilor
Cheltuieli privind mărfurile Producția vândută
Cheltuieli materiale Cifra de afaceri
Cheltuieli cu lucrări și servicii executate de Venituri din producția stocată
terți Venituri din producția de imobilizări
Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsaăminte Producția exercițiului
asimilate Venituri din subvenții de exploatare
Cheltuieli cu personalul Venituri din provizioane privind activitatea
Alte cheltuieli de exploatare de exploatare
Cheltuieli cu amortizările și previzioanele

A Rezultatul din exploatare(I-II)


IV Cheltuieli financiare Venituri din participații, alte imobilizări
Pierderi din creante legate de participații financiare și creanțe imobilizate
Cheltuieli privind titlurile de plasament
cedate
Cheltuieli din diferențe de curs valutar
Cheltuieli privind dobânzile
Alte cheltuieli
Cheltuieli cu amortizările și prezivioanele

22
Venituri din diferențe de curs valutar
Venituri din dobânzi
Alte venituri financiare
Venituri din provizioane
B Rezultatul financiar(III-IV)
C Rezultatul curent al exercițiului(I+III-II-IV)
VI. Cheltuieli extraordinare privind: V Venituri extraordinare privind:
Operațiile de gestiune Operații de gestiune
Operațiile de capital Operații de capital
Amortizări și provizioane Provizioane
D. Rezultatul extraordinar(V-VI)
VIII. Cheltuieli totale (II+IV+V) VIII. Venituri totale (I+III+V)

E. Rezultatul brut al exercițiului(VII-VIII)


IX Impozit pe profit
F. Rezultatul net al exercițiului(E-IX)
PARTEA a II a: CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 3.
PREZENTAREA SOCIETĂȚII

3.1. Scopul și obiectul societății


Obiectul de activitate al S.C Agrosaby Claunik S.R.L, conform statutului, cuprinde
urmatoarele activități:
1. Activitati de productie în domeniul agriculturii constând în cultura cerealelor (grâu, porumb
şi orz), floarea-soarelui şi lucernă.
2. Servicii pentru mecanizarea si chimizarea agriculturii, constând în:
a) lucrari asupra solului ( lucrari de aratura, lucrari de pregatire a solului, lucrari de întretinere a
plantelor în timpul vegetatiei ).
b) lucrari de semanat si plantat, lucrari de recoltare a cerealelor,
c) lucrari de chimizare a solului (administrarea îngrasamintelor si amendamentelor,
administrarea ierbicidelor, insectofungicidelor si alte produse chimice ).
d) servicii pentru protectia plantelor ( depistari, avertizari si prognoze de daunatori si boli de
plante, tratamente fito-sanitare.

3.2. Membrii societății

S.C. Agrosaby Claunik S.R.L a fost înfiinţată în anul 2015, având ca asociat unic pe domnul
Sandu Claudiu Nicolae, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 100%.
Funcția de administrator al societății este ocupată tot de domnul Sandu Claudiu Nicolae .
Avînd în vedere că aceasta este o firmă tânără, care a început recent activitatea, fiind în
process de dezvoltare, unicul acționar al acesteia a luat decizia de a nu începe procesul de angajare.
3.3. Capitalul social al societății
Capitalul social al întreprinderii a fost constituit de către administratorul acesteia, domnul
Sandru Claudiu Nicolae, fiind în valoare de 200 lei, divizat în părți sociale.
Societatea deţine teren în arendă, în urma unui accord de închiriere încheiat cu proprietarii
terenurilor pe o durată de 5 ani de zile, pe raza comunei Ghidigeni, locație în care are punctual de
lucru și își desfășoară activitatea. În prezent suprafaţa totală arendată este de 37,5 ha şi este cultivată
cu cereale (grâu, porumb şi orz), floarea-soarelui şi lucernă.

3.4. Organizarea activității și specificul procesului de producție


Structura organizatorică desemnează ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice
și al relațiilor care se stabilesc între acestea astfel încât să fie asigurate premisele organizatorice
necesare realizării obiectivelor întreprinderii.
În cadrul S.C Agrosaby Claunik S.R.L structura organizatorică este compusă dintr-un singur
compartiment de conducere care cuprinde 1 post, poziție ocupată de către asociatul unic al
întreprinderii Sandu Claudiu Nicolae. Atribuțiile acestuia, în calitate de asociat unic sunt
următoarele:
• aprobă bilanțul contabil și stabilește beneficiul net;
• aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi;
• decide cu privire la modificarea actului constitutiv;
• decide cu privire la majorarea capitalului sau reducerea acestuia fără a coborî sub limita
legală;
• aprobă destinația profitului;
• aprobă sau modifică, după caz, programul de activitate al societății și
• bugetul de venituri și cheltuieli;
• încheie acte juridice în numele firmei;
• decide contractarea de împrumuturi bancare și acordarea de garanții;
• aprobă organigrama societății, regulamentul de organizare și funcționare cât și regulamentul
de ordine interioară;
• desemnează un administrator neasociat și cenzori, a caror activitate o analizează și aprobă,
acordând descărcarea de gestiune sau revocarea acestora;
• negocierea și încheierea contractelor de arendă și/sau închiriere a suprafețelor de teren arabil;
• decide dizolvarea societății, fuziunea cu alte societăți sau divizarea acesteia.
3.5. Baza tehnico – materială

Activitatea de producție în domeniul agriculturii, constând în cultivarea cerealelor și


executarea lucrărilor mecanizate de pregătire a solului, întreținerea plantelor și chimizarea acestora,
sunt executate cu utilajele și echipamentele aflate în proprietatea firmei, fiind compuse din:
• tractor Belarus 820
• semănătoare Unia Polonez 1000/4XL
• remorcă Pronar T653/1
• disc Azoma 2.2
• plug reversibil Eberhardt Tiger 701
• statie fertilizare Gil-Rom 1200
Întrucât firma nu dispune de utilajele necesare procesului de recoltare a culturilor de porumb,
grâu, lucernă, aceasta a încheiat un acord cu S.C Agrosivmixt Complex S.R.L, întreprindere
specializată în domeniul prestării de servicii agricole.
Firma își desfășoară activitatea pe raza comunei Ghidigeni, avînd drept de exploatare pe un
total de 37,5 ha de teren arabil. Structura utilizării terenului este prezentată în figura nr.1.1
Nr. Denumire cultură Suprafața cultivată
crt. ha
1 Porumb 17
2 Lucernă 9,5
3 grâu 10
Figura nr 3.1 "Structura culturilor"
Toată producția obținută este valorificată la scurt timp după recoltare. Piața de desfacere este cea
internă, principalii clienți sunt prezentați în figura 1.2.

Nr. Denumire client Produs vândut Forma de


crt. proprietate
1 S.C Plantagro com S.R.L Porumb Privat
2 S.C Vanbet S.R.L Grâu Privat
3 S.C Chimagri S.R.L Grâu Privat
4 S.C Comcereal S.R.L Porumb privat

Figura 3.2 "Clienții"


CAPITOLUL 4.
4.1. Analiza Bilanţurilor Contabile

Studiul de caz a fost făcut la S.C Agrosaby Claunik S.R.L. Din datele furnizate din
evidenţele contabile puse la dispoziţie de firma luată în studiu, au fost analizate elementele
patrimoniale de activ şi pasiv precum categoriile de cheltuieli şi venituri.
În perioada 2015/2017, activul patrimonial înregistrează următoarele fluctuaţii:

Dinamica activului patrimonial


Tabelul 4.1.
Nr. Perioada de analiză
crt. Specificaţie UM
2015 2016 2017
Imobilizări lei 18333 66833 77611
corporale % 100 364,55 423,34
1 ACTIVE Imobilizări lei 0 0 0
IMOBILIZATE financiare % - - -
Active imobilizate lei 18333 66833 77611
total % 100 364,55 423,34
lei 0 0 46772
Stocuri
% - - 100
lei 0 9211 0
Creanţe
ACTIVE % - 100 -
2
CIRCULANTE Casa şi contul la lei 6467 1243 10803
bănci % 100 19,22 167,04
Active circulante lei 6467 10454 57575
total % 100 161,65 890,29
lei 24800 77287 135186
TOTAL ACTIV
% 100 311,64 545,10
Sursa: Bilanţurile Contabile şi calcule proprii
Dinamica activului patrimonial
160000
140000
120000
100000
Active imobilizate
80000
Active circulante
60000
Total Activ
40000
20000
0
2015 2016 2017

Figura 4.1 "Dinamica activului patrimonial"

În urma analizei datelor din Bilanțurile Contabile putem observa ascendența imobilizărilor
corporale. Dacă în anul 2015, acestea se situau în jurul valorii de 18333 lei, la sfârsitul urmatoarelor
două exerciții financiare înregistreazâ creșteri de 364,55% , respectiv 423,34%, ajungând la finalul
anului 2017 la nivelul de 77611 lei.
Dacă în ceea ce privește situația activelor circulante, se menține creșterea acestora pe toată
perioada analizată, înregistrând o majorare cu 890% fața de anul 2015, situația conturilor de
trezorerie variază. Această situatie fiind cauzată de majorarea creanțelor in anul 2016 și a stocurilor
in anul următor.

Analiza obligațiilor, datoriilor și resurselor urmează a fi redată în tabelul 4.2


Dinamica Pasivului Patrimonial
Tabelul 4.2.
Nr. Perioada de analiză
crt. Specificaţie UM
2015 2016 2017
lei 200 200 200
Capital social
% 100 100 100
lei 0 2336 0
Profit reportat
% - 100 -
1 CAPITAL lei 0 0 60039
PROPRIU Rezerve
% - - 100
Rezultatul lei -23571 83375 32128
exerciţiului % 100 353,72 136,30
Capitaluri lei -23371 60239 28111
proprii-total % 100 257,75 120,28
Datorii sumele lei 48171 17048 107075
care trebuie plătite
într-o perioadă de % 100 35,39 222,28
până la un an
DATORII Datorii sumele lei 0 0 0
2 care trebuie plătite
TOTALE
într-o perioadă mai % - - -
mare de un an
lei 48171 17048 107075
Datorii total
% 100 35,39 222,28
lei 24800 77287 135186
TOTAL PASIV
% 100 311,64 545,10
Sursa: Bilanţurile Contabile şi calcule proprii
DINAMICA PASIVULUI PATRIMONIAL
CAPITAL PROPRIU DATORII TOTALE TOTAL

135186
107075

77287
60239
48171
24800 28111
17048

-23371
2015 2016 2017

Figura 4.2 "Dinamica pasivului patrimonial"

În urma analizei elementelor ce compun capitalul propriu, se observă înregistrarea unor


rezultate nesatisfăcatoare. Astfel, la nivelul anilor 2015 și 2017 întreprinderea a înregistrat pierderi
de 23571, respectiv 32128 lei , singurul an în care a terminat exercițiul pe profit fiind anul 2016, în
valoare de 2336 lei. Tot în același an, rezultatul exercițiului fiind de 83375 lei, în creștere față de
anul precedent cu 28%. Doar în anul 2017 reușind constituirea de rezerve, în valoare de 60039 lei.

La nivelul total al capitalurilor proprii, în anul 2016 se consemnează o creștere procentuală


de 258%, care a generat un plus de 36868 lei. Din păcate în anul 2017, întreprinderea înregistrează o
scădere a capitalurilor proprii de 53%, față de nivelul înregistrat în anul precedent.
În privința datoriilor, firma reușește să reducă valoarea lor cu 35% în anul 2016, scăzând
astfel nivelul sumelor ce trebuiesc achitate intr-o perioadă mai mică de un an, cu 31123 lei. Însă nu
poate menține trendul și în anul 2017, când valoarea datoriilor ajunge la suma de 107075 lei, în
creștere cu 84%.

În tabelul 4.3 au fost analizați indicatorii privind veniturile, cheltuielile și rezultatul financiar
pe baza conturilor de Profit și Pierderi.
4.2. Analiza Contului de Profit şi Pierdere

Dinamica Contului de Profit şi Pierdere


Tabelul 4.3

Nr.
Specificaţie U. M. 2015 2016 2017
crt.
1 Lei 133078 99485 225700
Cheltuieli totale
% 100 74,76 169,60
2 Lei 112475 184239 197062
Venituri totale
% 100 163,80 175,21
3 Lei -23571 83375 -32128
Profit/pierdere
% 100 353,72 136,30
Sursa: Conturile de profit şi pierdere şi calcule proprii

Dinamica Contului de Profit şi Pierdere

250000

200000

150000
CHELTUIELI TOTALE
100000 VENITURI TOTALE
PROFIT/PIERDERE
50000

0
2015 2016 2017
-50000

Figura 4.3 "Dinamica contului de profit și pierdere"

În urma analizei efectuate asupra datelor provenite din contul de Profit și Pierdere, se poate
observa nivelul variat al cheltuielilor totale, care înregistrează o scădere în anul 2016, de 25%, însă
la nivelul anului 2017 se majorează cu 70%, atingând cifra de 225700 lei.
Veniturile totale ale firmei înregistrează creșteri constante, de 64% in anul 2016, în timp ce
în anul 2017 acestea ajung la valoarea de 197062 lei, o majorare cu 6,5% față de anul precedent.
La nivelul anului 2015, firma a înregistrat pierderi de 23571 lei, reușind să încheie anul 2016
cu profit de 83375 lei, pentru ca apoi la final de 2017 pierderile raportate să fie de 32128, în creștere
față de 2015 cu 36%.
Pe baza rulajelor totale din balanţele de verificare şi situaţiile anuale au fost preluate datele
privind cheltuielile (tab. 4.4).
Tabelul 4.4

Dinamica cheltuielilor totale în perioada 2015-2017

Nr.
Indicator U. M. 2015 2016 2017
crt.
1 Lei 133078 99485 223989
Cheltuieli din exploatare
% 100 74,76 168,31
2 Lei 0 0 1711
Cheltuieli financiare
% - - 100
3 Lei 133078 99485 225700
TOTAL CHELTUIELI
% 100 74,76 169,60
Sursa: calcule proprii

Dinamica cheltuielilor totale în perioada


2015-2017

250000

200000 CHELTUIELI DIN


EXPLOATARE
150000
CHELTUIELI FINANCIARE
100000

50000 TOTAL CHELTUIELI

0
2015 2016 2017

Figura 4.4 "Dinamica cheltuielilor totale 2015/2017"

La nivelul anilor 2015 si 2016 cheltuielile din exploatare coincid cu cele totale, în timp ce în
anul 2017 acestea reprezintă 99,24%, ca urmare a apariției cheltuilelilor financiare, în ponderea
cheltuielilor totale, în valoare de 1711 lei.
Dinamica veniturilor societății studiate, a fost realizată în urma analizei efectuate asupra
rulajelor totale din balanțele de verificare, întocmite la 31.12.2015, 31.12.2016 și 31.12.2017,
precum și din datele oferite de aceasta.

Tabelul 4.5.
Dinamica veniturilor totale în perioada 2015-2017

Nr.
Indicator U. M. 2015 2016 2017
crt.
1 Lei 112475 184239 197062
Venituri din exploatare
% 100 163,80 175,21
2 Lei 0 0 0
Venituri financiare
% - - -
3 Lei 112475 184239 197062
TOTAL VENITURI
% 100 163,80 175,21
Sursa: calcule proprii

Dinamica veniturilor totale în perioada


2015-2017

197062
2017
TOTAL VENITURI
184239
2016
VENITURI
FINANCIARE
112475 VENITURI DIN
2015
EXPLOATARE

0 50000 100000 150000 200000 250000

Figura 4.5 "Dinamica veniturilor totale2015/2017"

În urma analizei dinamicii veniturilor, se constată creșterea veniturilor din exploatare, pe


toată perioada analizată. Dacă la sfârșitul anului 2015 firma înregistra venituri din exploatare în
valoare de 112475 lei, în anul urmator acestea se majorează cu 64% atingând suma de 184239 lei, cu
6,5% mai putin decât în anul următor, când veniturile realizate din exploatare ating pragul de
197062 lei.
Veniturile obținute din exploatare reprezintă totalul veniturilor, deoarece firma nu a realizat
venituri financiare.
Structura cheltuielilor totale este prezentată în tab.4.6.

Tabelul 4.6.

Analiza structurii cheltuielilor

Nr.
Specificaţie U. M. 2015 2016 2017
crt.
1 Lei 133078 99485 223989
Cheltuieli din exploatare
100 % 100 100 99,24
2 Lei 0 0 1711
Cheltuieli financiare
100 % - - 0,76
3 Lei 133078 99485 225700
TOTAL CHELTUIELI
100 % 100 100 100
Sursa: conturi şi calcule proprii

Analiza structurii cheltuielilor

250000

200000
CHELTUIELI DIN
150000 EXPLOATARE
CHELTUIELI
100000 FINANCIARE

50000 TOTAL CHELTUIELI

0
2015 2016 2017

Figura 4.6 "Analiza structurii cheltuielilor"

În perioada analizată cheltuielile din exploatare ale firmei nu scad sub nivelul de 99%.
Cheltuielile financiare lipsesc din evidență in primii doi ani, înregistrând valoarea de 1711 lei în
anul 2017, aspect ce evidențiază caracterul ascendent al acestora.
Tabelul 4.7.

Analiza structurii veniturilor totale

Nr.
Specificaţie U. M. 2015 2016 2017
crt.
1 Lei 112475 184239 197062
Venituri din exploatare
% 100 100 100
2 Lei 0 0 0
Venituri financiare
% - - -
3 Lei 112475 184239 197062
TOTAL VENITURI
% 100 100 100
Sursa: Conturile de profit şi pierdere şi calcule proprii

Analiza structurii veniturilor totale


250000

200000
VENITURI DIN
150000 EXPLOATARE
VENITURI FINANCIARE
100000

TOTAL VENITURI
50000

0
2015 2016 2017

Figura 4.7 "Analiza structurii veniturilor totale"

Veniturile obținute din exploatare reprezintă 100% din totalul veniturilor .


În ceea ce priveşte situaţia cheltuielilor de exploatare, ponderea fiecărui element este prezentată în
tabelul 4.8

Tabelul 4.8.

Analiza structurii cheltuielilor din exploatare

Nr.
Specificaţie U. M. 2015 2016 2017
crt.
1 Lei 58806 46000 109086
Cheltuieli cu materiile prime
% în total cheltuieli
şi materialele consumabile 44,19 46,24 48,70
din exploatare
2 Lei 0 0 3809
Alte cheltuieli materiale % în total cheltuieli
- - 1,70
din exploatare
3 Lei 0 0 0
Alte cheltuieli externe
% în total cheltuieli
(cu energia şi apa) - - -
din exploatare
4 Lei 0 0 0
Cheltuieli privind mărfurile % în total cheltuieli
- - -
din exploatare
5 Lei 0 0 0
Cheltuiei cu personalul % în total cheltuieli
- - -
din exploatare
6 Ajustări de valoare privind Lei 1667 5000 20243
imobilizările corporale şi % în total cheltuieli
1,25 5,03 9,04
necorporale din exploatare
7 Lei 76920 50927 95981
Alte cheltuieli de exploatare % în total cheltuieli
57,80 51,19 42,85
din exploatare
8 TOTAL CHELTUIELI Lei 133078 99485 223989
DIN EXPLOATARE % 100 100 100
Sursa: Contul de profit şi pierdere şi calcule proprii
Analiza structurii cheltuielilor din exploatare
250000
Cheltuieli cu materiile prime si
materialele consumabile

Alte cheltuieli materiale


200000

Alte cheltuieli externe ( cu


energia si apa)
150000
Cheltuieli privind marfurile

Cheltuieli cu personalul
100000

Ajustări de valoare privind


imobilizările corporale şi
necorporale
50000
Alte cheltuieli de exploatare

Total cheltuieli din exploatare


0
2015 2016 2017

Figura 4.8 "Analiza structurii cheltuielilor din exploatare"

În cadrul societății S.C AGROSABY CLAUNIK S.R.L, cheltuielile cu materiile prime și


materialele consumabile au reprezentat, în medie, 46% din totalul cheltuielilor de exploatare,
înregistrând un nivel minim de 46000 lei in anul 2016, pentru ca în anul următor să atingă valoarea
maximă de 109086 lei. Alte cheltuieli materiale au fost înregistrate în anul 2017 în valoare de 3809
lei, ceea ce a reprezentat 1,70% din totalul cheltuielilor de explotare .
În privința ajustărilor de valoare privind imobilizările corporale și necorporale, media
acestora pe cei 3 ani analizați este de 5% din valoarea totală a cheltuielilor din exploatare,
înregistrând creșteri succesive, de la 1667 lei cât înregistrau în anul 2015, până la valoarea de 20243
lei atinsă la finalul anului 2017, în creștere față de anul precedent cu 75%.
Ponderea cea mai însemnată în structura cheltuielilor totale din exploatare este reprezentată
de alte cheltuieli de exploatare, care însumează, în medie, jumătate din totalul cheltuielilor și care se
situează pe un trend descendent în anul 2016 valoarea de 50927 lei reprezentând o scadere de 34%
față de anul precedent, însă în anul urmator acestea ajung la valoarea de 95981 lei cu 53% mai mari
.
Astfel, cheltuielile totale din exploatare, se situează pe un trend descendent în anul 2016, cu
o scadere de 25% față de anul precedent, atingând totalul de 99485 lei față de 133078 înregistrat cu
un an înainte, însă în anul 2017 aprare o majorare a acestora de 44%, însumând 223989 lei.

Evoluţia veniturilor aferente activităţii de exploatare în perioada 2015-2017 este prezentă în tabelul
4.9.

Tabelul 4.9.

Analiza dinamicii veniturilor din exploatare

Nr.
Specificaţie U. M. 2015 2016 2017
crt.
Lei 100944 176312 187062
1 Cifra de afacere
% 100 174,66 185,31
Venituri aferente costului de Lei 83704 43516 101212
2
producţie* % 100 51,99 120,92
Alte venituri Lei 20161 3729 10000
3
% 100 18,50 49,60
Lei 204809 223557 298274
4 TOTAL
% 100 109,15 145,64
Sursa: Contul de profit şi pierdere şi calcule proprii
Analiza dinamicii veniturilor din exploatare
350000
300000
250000
200000
150000 2015
100000 2016
50000
2017
0
Cifra de Venituri Alte venituri Total
afaceri aferente
costului de
producție

Figura 4.9 "Analiza structurii veniturilor din exploatare"

Cifra de afaceri este reprezentată de volumul total al vanzării de bunuri și servicii realizată
de o companie într-o anumită perioadă de timp ( de regulă 1 an calendaristic ). Altfel spus, cifra de
afaceri reprezintă totalitatea facturilor fiscale emise de către firmă în decursul unui an calendaristic,
fără a se ține cont la calcularea acesteia dacă facturile respective au fost și încasate .
În sensul reglementărilor contabile, veniturile aferente costului de producție în curs de
execuție cuprind: veniturile aferente costurilor stocurilor de produce și veniturile aferente costurilor
serviciilor în curs de execuție. Aceste reglementări se evaluează în conformitate cu principiile
contabile generale, conform contabilității de aranjamente. Astfel, efectele tranzacțiilor și ale altor
evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc(și nu pe măsura ce
numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) și sunt înregistrate în contabilitate și raportate
în situațiile financiare ale perioadelor aferente.
Veniturile din subvenții de exploatare, se înscriu în categoría alte venituri, reprezentând
subvențiile pentru acoperirea diferențelor de preț și pentru acoperirea pierderilor, precum și alte
subvenții de care beneficiează entitatea.
În urma analizei dinamicii veniturilor din exploatare, se observă tendința de creștere
înregistrată de cifra de afaceri, concretizată printr-un spor de 75% în anul 2016, pentru ca în anul
urmator să atingă valoarea de 187062 lei, cu 6% mai mult față de cota de 176312 lei cu care a
încheiat anul 2016.
Tendința de creștere constantă nu s-a manifestat și în privința veniturilor aferente costului de
producție, care înregistrează o scadere la nivelul anului 2016, cu 48% mai puțin decât cei 83704 lei
obținuți în anul precedent, pentru a reveni pe creștere la finalul exercițiului din anul 2017 cu un spor
de 57%, însumând 101212 lei.
Caracterul sinusoidal se menține și în cazul veniturilor obținute din subvenții, care
înregistrează o depreciere de 82%, față de cei 20161 lei contabilizați în anul 2015, însă la final de
2017 ating valoarea de 10000 lei, cu 62% în plus față de situația raportată în anul 2016.

Tabelul 4.10.
Dinamica indicatorului potenţialului economico financiar

Nr. Perioada de analiză


Specificaţie UM
crt. 2015 2016 2017
1 24800 77287 135186
Total active lei
100 % 311,64 545,10
2 48171 17048 107075
Total datorii lei
100 % 35,39 222,28
3 -23371 60239 28111
Situaţia netă lei
100 % 257,75 120,28
4 Variaţia situaţiei nete lei - 36868 -32128

Dinamica indicatorului potenţialului economico


financiar
160000
140000
120000
100000
80000
60000 2015
40000
2016
20000
0 2017
-20000
-40000 Total Total Situația Variația
-60000 active datorii netă situației
nete
Figura 4.10 "Dinamica indicatorului potențialului economico-financiar"
Situația netă a întreprinderii este rezultatul diferenței dintre activul total și datoriile totale și
constă în valoarea drepturilor pe care le dețin proprietarii asupra întreprinderii, exprimând valoarea
activului realizabil la un moment dat. Situația netă poate fi considerată un indicator primar sau
preliminar în cadrul efectuării unei analize financiare , având capacitatea de a reflecta modul de
gestionare al întreprinderii .
În cadrul întreprinderii analizate, situația netă prezinta variații care periclitează sănătatea
economică. Astfel, la nivel anului 2015 fiind înregistrată o situație netă negativă de 23371, survenită
în urma încheierii exercițiului financiar în pierdere. Măsurile de corecție aplicate în anii următori,
2016 și 2017, s-au concretizat prin obținerea unor situații nete pozitive la final de exercițiu, cu valori
de 60239 respectiv 28111 în anul 2017, în scădere, totuși ,față de anul precedent ,situație în care
firma va fi nevoită să o îmbunătățească pe viitor.

Tabelul 4.11.

Analiza Fondului de Rulment

Nr. Perioada de analiză


Indicatori UM
crt. 2015 2016 2017
1 lei 24800 77287 135186
Total active
100 % 311,64 545,10
2 48171 17048 107075
Datorii curente lei
100 % 35,39 222,28
3 Active imobilizate 18333 66833 77611
lei
100 % 364,55 423,34
4 Fond de rulment lei -41704 -6594 -49500
Analiza fondului de rulment

Fond de rulment

Active imobilizate
2015
2016
Datorii curente
2017

Total active

-100000 -50000 0 50000 100000 150000

4.11 "Analiza fondului de rulment"

Când resursele permanente depășesc necesarul permanent de finanțat al întreprinderii, se


formează un excedent numit fond de rulment. Acest indicator are caracterul unei marje de siguranță
care permite firmei independența financiară față de creditori în situația apariției unor perturbări ale
activității curente.
Întreprinderea S.C AGROSABY CLAUNIK S.R.L, înregistrează, pe toata perioada de
analiză, valori negative ale fondului de rulment. Situație generată de incapacitatea resurselor
permanente de finanțare a necesarului permanent. Inconstanța manifestată de capitalul propriu, care
prezintă creșteri și scăderi succesive, a generat această situație.

Tabelul 4.12..
Analiza Necesarului de fond rulment

Nr. Perioada de analiză


Indicatori UM
crt. 2015 2016 2017
1 Active circulante lei 6467 10454 57575
2 Datorii curente lei 48171 17048 107075
3 Necesar de fond rulment lei -37862 -7533 -60303
Analiza Necesarului de fond rulment

Necesar de fond rulment

2015
Datorii curente
2016
2017
Active circulante

-100000 -50000 0 50000 100000 150000

4.12 "Analiza necesarului de fond rulment"

Indicatorul Necesarul de fond de rulment scoate în evidență necesitatea existenței unui


echilibru între nevoile temporare și resursele diponibile. Astfel, necesasarul de fond de rulment
exprimă partea din activele circulante neacoperită din punct de vedere financiar din resursele pe
termen scurt și pentru care sunt necesare alte resurse.
Pe toată durata analizei, întreprinderea în cauză a înregistrat un necesar de fond de rulment
negativ, aspect ce scoate în evidență existența redusă a alocărilor curente în raport cu resursele
curente, ca urmare a creșterii vitezei de rotație a activelor circulante și existența unor termene de
plată cu scadența mai mică de un an de zile.
INDICATORII ECONOMICO FINANCIARI LA NIVELUL ANULUI 2015

Pe baza datelor furnizate de situaţiile financiare anuale din perioada 2015-2017, au fost stabiliţi
principalii indicatori economico-financiare.

Tabelul 4.13-1..

INDICATORI EXPLICATII VALOARE


INDICATORI DE LICHIDITATE

a) indicatorul
Active curente/datorii curente 6467/48171 0,13
lichiditații curente
b) indicatorul Active curente-stocuri/datorii
6467/48171 0,13
lichiditații imediate curente
INDICATORI DE RISC

a) indicatorul
capital imprumutat/capital
gradului de 304/60239x100 0,50
propriux100
îndatorare
INDICATORI DE ACTIVITATE

a) viteza de rotație a
Costul vanzarilor/stoc mediu 100944/0 0
stocurilor
Stoc mediu/costul vanzarilor 0/100944x365 0
d) viteza de rotație a Cifra de afaceri/active
100944/18333 5,51
activelor imobilizate imobilizate
e) viteza de rotație a
Cifra de afaceri/active totale 100944/24800 4,07
activelor totale

În întreprinderea analizată, la nivelul primului an de analiză, indicatorii lichidității curente și


imediate au înregistrat valori de 0,13, sub valoarea recomandată de 2- care asigură garanția
acoperirii datoriilor curente din activele curente. Având în vedere rezultatele obținute în urma
calculului indicatorilor rezultă că firma are o capacitate extrem de scazută de a-și plăti datoriile
curente din activele curente.

Indicatorul gradului de îndatorare scoate în evidență ponderea creditelor, de peste 1 an, în


capitalurile proprii și indică gradul de acoperire al acestora din rezerve și capitalul social. În cazul
întreprinderii analizate valoarea înregistrată de 0,50 nu depășește pragul critic de 30%.

Indicatorul viteza de rotație a activelor imobilizate exprimă numărul de rotații efectuate de


activele imobilizate pentru realizarea cifrei de afaceri. De asemenea, se evaluează eficiența
managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin
exploatarea acestora. În cazul firmei analizate, viteza de rotație a activelor imobilizate a fost de 5,5
ori.

Indicatorul viteza de rotație a activelor totale evaluează eficiența managementului activelor


totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele entității. În cadrul firmei
analizate, viteza de rotație a activelor totale este de 4 ori.

INDICATORII ECONOMICO FINANCIARI LA NIVELUL ANULUI 2016

Tabelul 4.13-2..

INDICATORI EXPLICATII VALOARE


INDICATORI DE LICHIDITATE

a) indicatorul
Active curente/datorii curente 10454/17048 0,61
lichiditatii curente
b) indicatorul Active curente-stocuri/datorii
10454-0/17048 0,61
lichiditatii imediate curente
INDICATORI DE ACTIVITATE

a) viteza de rotatie a Cifra de afaceri/active


100944/18333 5,51
activelor imobilizate imobilizate
b) viteza de rotatie a
Cifra de afaceri/active totale 100944/24800 2,28
activelor totale

La nivelul anului 2016, atât indicatorul lichidității curente precum și cel al lichidității
imediate au înregistrat valori de 0,61, în creștere față de anul precedent, ceea ce denotă o creștere a
capacitșții întreprinderii de a acoperi datoriile curente din activele curente.

Viteza de rotație a activelor totale a înregistrat o scădere, atingând valoarea de 2,28, fapt ce
indică scăderea intensității utilizării activelor; față de anul precedent, în exercițiul financiar încheiat,
activele totale participă intr-o proporție mai mică la realizarea cifrei de afaceri.
INDICATORII ECONOMICO FINANCIARI LA NIVELUL ANULUI 2017

Tabelul 4.13-3..

INDICATORI EXPLICATII VALOARE


INDICATORI DE LICHIDITATE

a) indicatorul
Active curente/datorii curente 57575/107075 0,54
lichiditatii curente
b) indicatorul Active curente-stocuri/datorii 57575-
0,10
lichiditatii imediate curente 46772/107075
INDICATORI DE ACTIVITATE

a) viteza de rotatie a Cifra de afaceri/active


187062/77611 1,30
activelor imobilizate imobilizate
b) viteza de rotatie a
Cifra de afaceri/active totale 187062/135186 0,75
activelor totale

În ultimul an de analiză, indicatorul lichidității curente înregistrează valoarea de 0,54, în


ușoară scădere față de anul precedent, scoțând în evidență, încă odată, capacitatea scăzută a
întreprinderii analizate, de a-și plăti datoriile curente din activele curente.

Indicatorul de lichiditate imediată înregistrează și el o scădere, ceea ce reflectă aspecte


negative cu privire la capacitatea întreprinderii de a acoperi datoriile din activele curente.

Valorile înregistrate de indicatorii viteza de rotație a activelor imobilizate și a activelor totale


consemnează diminuarea acestora,în raport cu anul precedent. Fapt ce scoate în evidență diminuarea
gradului de utilizarea al activelor imobilizate în realizarea cifrei de afaceri, precum și aportul scăzut
al activelor totale avut la realizarea cifrei de afaceri, față de anul precedent.
CAPITOLUL 5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Plecând de la cele prezentate, putem spune că performanța reprezintă gradul în care o


întreprindere reușește să satisfacă atât cerințele mediului intern, cât și mediului extern, printr-o
combinație optimă între eficacitate și eficiență. Performanța este o stare de competiție a
întreprinderii atinsă printr-un nivel de eficacitate și de productivitate (eficiență) care îi asigură o
prezență durabilă pe piață. Nu se poate să câștigi o cursă fără să știi unde vrei să ajungi și în ce
condiții, fără să-ți definești traseul pe care vrei să-l parcurgi și resursele de care ai nevoie pentru
susținerea cursei, fără să fii antrenat și motivat pentru câștigarea acesteia.
Fără un management corect, nu se poate discuta de performanță, are anumite costuri.
Normal, costurile trebuie să fie mai mici decât rezultatele obținute, aşa întreprinderea nu generează
valoare pozitivă. Dacă eficacitatea este o măsură a ceea ce se efectuează, eficiența este o măsură a
cum se face; pentru că nu este același lucru dacă în atingerea obiectivelor sale, o întreprindere
generează o valoare mai mică sau mai mare. Iar aceasta valoare se exprimă sub mai multe forme,
uneori tangibile, alteori intangibile și este furnizată clienților, acționarilor, salariaților, partenerilor.
Cu cât întreprinderea va produce mai multă valoare cu atât va avea la dispoziție mai multe
resurse pentru a le investi în lupta competițională pe termen lung. Se poate crea o definiție a
performanței pornind de la următoarele elemente: a realiza ceva pentru un scop dat (a crea valoare);
rezultatul (care poate fi definit în maniere diferite); potențialul de realizare (capacitatea creativă,
fidelitatea clienților); compararea unui rezultat în raport cu referința (internă sau externă, aleasă sau
impusă); competiția (aplicarea conceptelor de progres continuu, a face mai bine decât ultima dată);
judecata, comparație.
Activitatea oricărei firme se concretizează în obţinerea de produse, executarea de lucrări şi
prestarea de servicii, raţiunea de a exista constituind-o obţinerea unei rentabilităţi scontate.
Încă de acum o jumătate de mileniu, Luca Paciolo arăta în prima lucrare de literatură
contabilă (1494) că „scopul fiecărui negustor este de a dobândi câştig licit şi competent pentru
subzistenţa sa”. De fapt, Paciolo vulgariza ceea ce sesizaseră negustorii italieni: existenţa oricărei
afaceri este condiţionată de obţinerea unui câştig, din moment ce ei utilizau la 1434 un instrument
pentru măsurarea performanţei – contul de profit şi pierdere.
Din această analiză rezultă faptul că, deși, societatea agricolă are aproape două decenii nu a
reușit să fie performantă, fapt pentru care aș recomanda următoarele:
 creșterea suprafețelor cultivate pentru creșterea profitului
 creșterea productivității prin achiziția de noi utilaje
 prestarea unui volum mare de lucrări agricole către terți, activitate pe baza căreia se obțin
venituri importante cu cheltuieli relativ scăzute;
 mărirea domeniilor de activitate și/sau introducerea de noi domenii de activitate prin
angajarea de noi persoane și prin creșterea parcului auto,
 asocierea cu alte societăți agricole precum și atragerea de noi investitori.
În final putem afirma că performanța unei întreprinderi realizată prin procurarea resurselor de
producție cu cel mai mic cost urmată de maximizarea rezultatelor și de eficacitatea activității se
realizează în situația în care aceasta este capabilă să se adapteze la schimbări:

BIBLIOGRAFIE

1. Achim Monica Violeta, 2009. Analiza economico – financiară. Editura Risoprint,


Cluj – Napoca
2. Allen J. – coord., 1997. Ghidul financiar al întreprinzătorului. Editura București,

3. Bătrâncea I., 2001. Analiza financiară pe bază de bilanț. Presa Universitară Clujeană,
Cluj – Napoca.
4. Bătrâncea I., Trenca I., Bejenaru A., Borlea N., 2007. Analiza performanțelor și
riscurilor bancare. Editura Risoprint, Cluj – Napoca.
5. Brezeanu P., 2002. Gestiunea financiară a întreprinderii. Elemente inspirate din
teoria și practica financiară a Uniunii Europene (vol. II). Editura Cavallioti,
București
6. Brezuleanu S., 2009. Management în agricultură. Editura Tehnopress, Iași.

7. Chiran A., Elena Gîndu, 2004. Piața produselor agricole și agroalimentare –


abordare teoretică și practică. Editura Ceres, București.

8. Cojoc Doina, Ignat Gabriela, Iațco C., 2008. Contabilitate pentru ingineri, Editura
Pim, Iași
9. Colasse B., 2009. Analiza financiară a întreprinderii. Editura Tipomoldova, Iași.

10. Demetrescu C. G.,1972. Istoria contabilității. Editura Științifică, București.

11. Dragotă V., Ciobanu Anamaria, Obreja L., Dragotă M., 2003. Management financiar.
Editura Economică, București
12. Feleagă N., I. Ionașcu, 1993. Contabilitatea financiară, vol. I, Editura Economică,
București.
13. Georgescu N., 1999. Analiza bilanțului contabil. Editura Economică, București.

14. Hoanță N., 2011. Gestiunea financiară a întreprinderii. Colecția Oeconomică, Editura
C. H. Beck, București.
15.
Horomnea E., 2010. Audit financiar, Concepte, standarde, norme. Editura Alfa, Iași.

16.
Ignat Gabriela, Cojoc Doina, 2008. Bilanțul contabil și reușita economică. Editura
Pim, Iași.
17. Ignat Gabriela, 2014, Spirala contabilitatii – contabilitate generala Editura ”Ion
Ionescu de la Brad”, Iași.
18. Ignat Gabriela, 2016 Contabilitate si gestiune economica ,Editura ”Ion Ionescu de la
Brad”, Iași.
19. Ignat Gabriela , 2016 Contabilitate si analiza economico financiara, Editura ”Ion
Ionescu de la Brad”, Iași.
20. Ignat Gabriela, Alexandra Timofte, 2017 Contabilitate si gestiune economica – caiet
delucrari practice Ed Studis, iasi.
21. Istrate C., 2009. Contabilitatea nu e doar pentru contabili. Editura Univ. Juridic,
București.
22. Tabără N., Briciu S., 2012. Actualități și perspective în contabilitate, Editura
Tipomoldova, Iași.
23. Toma C., 2010. Contabilitatea financiară a întreprinderii. Editura Universității
Alexandru Ioan Cuza, Iași.
24. V. Robu, N. Georgescu, 2000. Analiza economico – financiară, Editura Omnia Uni,
Brașov.
25. ***- H.G. nr.704/1993 “Regulamentul privind aplicarea legii contabilităţii”.

26. ***- Legea contabilității nr. 82/1991 cu modificările actelor normative M. O.


285/22.04.2011.
27. ***- Ministerul Finanţelor Publice, Reglementări contabile pentru agenţii economici,
Editura Economică, Bucureşti, 2002.
28. ***- Ministerul Finanţelor, Sistemul contabil al agenţilor economici, Editura
Economică, 1994