Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea Tehnica a Moldovei

FACULTATEA INGINERIE MECANICA INDUSTRIALA


IN TRANSPORTURI

Catedra Inginerie si Management in Transport

REFERAT
Uniformizarea componentei fluxului de transport

La disciplina: Organizarea si siguranta circulatiei rutiere

Conducator: conf. univ. Goian Vladimir

Executor: Scripnic V. gr IMT-141 F/r

Chisinau 2019
Fluxului de transport

Transportul are o importanţă deosebită într-o infrastructură logistică,


din motive cum ar fi:
- costul său complet;
- timpul de indisponibilitate a mărfurilor în timpul transportului lor;
- implicaţiile fiecărei întreruperi de flux;
- partea de risc pe care o induce în evaluarea „calităţii totale” şi în
general, în evaluarea performanţei lanţului logistic.
Oferta de transport, la rândul ei, este multiplă în privinţa:
- mijloacelor pe care le utilizează;
- căilor de comunicaţie pe care le foloseşte;
- mărimii întreprinderilor care efectuează prestaţia de transport.
Alegerea mijlocului de transport este, în consecinţă, strategică şi face
parte din decizia globală de implantare a unei infrastructuri logistice, care
include numărul, poziţia geografică, dimensiunile şi tipologia depozitelor.
Ponderea tarifului de transport în costul complet al lanţului logistic a
fost evaluat de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) în documentul
„Referitor la Rezoluţia IRU – Nu există comerţ fără transport rutier – adoptată
în unanimitate de Adunarea Generală a IRU – din 4 noiembrie 2005 de la
Geneva. În această rezoluţie se arată că: „Transportul este un motor esenţial al
progresului economic şi social. Deplasează mărfurile şi persoanele şi contribuie
la performanţa serviciilor pe plan mondial. Sectorul logistic participă cu
aproximativ 6 % la PIB-ul mondial, cu o valoare totală a
operaţiunilor de logistică care depăşesc 10 % din comerţul mondial. În
consecinţă, contribuţia activităţilor logistice naţionale şi internaţionale, care
asigură mobilitatea mărfurilor pe planetă se ridică la mai mult de 2000
miliarde dolari SUA în 2004. Transportul de mărfuri pe şosea reprezintă
partea centrală a lanţului logistic, fie că este considerat individual, fie în
cadrul operaţiunilor multimodale. La nivel mondial, camioanele transportă
în jur de 80 % din încărcături pe rutele terestre. Astfel, orice măsură de
facilitare a transportului rutier are un impact benefic şi durabil asupra
progresului economic şi social şi a bunăstării naţiunilor”.
Costul transportului poate fi exprimat:
- pe kilometru parcurs;
- pe greutate sau volum transportat;
- pe număr de încărcături (colete, palete etc.) transportate;
- pe greutate-kilometru transportată (în general, la tonă-km).
Pentru distanţe şi greutăţi mari (dar şi pentru cantitatea de carburant
şi gaz cu efect de seră emis), ordinea de preferinţă în ceea ce priveşte costul
transportului diferitelor moduri de transport va fi, în general, următoarea:
- transport maritim sau fluvial;
- transport feroviar;
- transport rutier;
- transport aerian.
Trebuie constatat că în ceea ce priveşte viteza, ordinea este inversă.
Calitatea transportului reprezintă un concept relativ, care acoperă mai
multe noţiuni, mai mult sau mai puţin controlabile:
- durata transportului, care nu este pe deplin controlabilă în ceea ce
priveşte alegerea unui mod de transport sau anticipând eventualele riscuri
(greve, lucrări de infrastructură, riscuri climatice etc.). Durata întreruperii
fluxului este inclusă în „termenul de livrare”;
- capacitatea de a menţine marfa transportată în bună stare (fără
deteriorare, furt, avarie etc.);
- impactul asupra mediului (fragmentarea ecologică, şosele
deteriorate, emisii de gaz cu efect de seră, poluarea indusă prin ciclul de
viaţă al vehiculului etc.). Diverse etichete (EMAS – Eco Management and
Audit Scheme, ISO 14001 etc.) integrează calitatea mediului şi
îmbunătăţirea continuă în acest domeniu.
Alegerea unui mod de transport nu depinde întotdeauna doar de
criterii dorite de expeditori. Absenţa sau ineficacitatea relativă sau
temporară a infrastructurilor necesare impune uneori alegerea unei variante
mai puţin favorabile. Oferta de transport trebuie deci, analizată în contextul
său spaţial şi temporal.
Având în vedere importanţa transportului rutier la nivel european, la
nivelul UE există o preocupare specială pentru acest domeniu, manifestată
prin elaborarea unei legislaţii unitare.

5.4. Transportul rutier în viziune europeană

Pentru a uniformiza practicile din domeniul transportului rutier la


nivel european au fost adoptate o serie de reglementări referitoare la
obligaţiile transportatorului, exonerarea de răspundere a acestuia, limitarea
responsabilităţii, timpii de condus, durata deplasării, interdicţii de circulaţie
etc.
După semnarea contractului, transportatorul trebuie să deplaseze un
vehicul sau să-l pună la dispoziţia expeditorului într-un termen convenit. În
caz de nerespectare a termenului, expeditorul poate căuta un alt transportator.
Transportatorului îi revin următoarele obligaţii:
- să se conformeze instrucţiunilor clientului;
- să supravegheze pe timpul transportului starea mărfurilor şi să o
păstreze în condiţii corespunzătoare;
- să acţioneze în aşa fel încât să apere interesele clienţilor săi;
- să livreze mărfurile în starea în care le-a preluat;
- să deplaseze mărfurile în condiţiile prevăzute prin contract, mai
ales termenele prevăzute fie contractual, fie pe tip de contract.
Pe timpul transportatorului cărăuşul trebuie să se conformeze
modificărilor contractului iniţial formulate de către cel care a contractat
transportul, cu excepţia faptului că aceste noi instrucţiuni sunt de natură să
împiedice onorarea angajamentelor de transport luate anterior.
În anumite cazuri, transportatorul poate pretinde că nu este responsabil
de pierderi, avarii sau întârzieri. Legea şi jurisprudenţa prevăd doar 3 cazuri:
- forţa majoră;
- viciu propriu lucrului transportat;
- fapta sau vina (greşeala) expeditorului sau destinatarului.
Transportatorul trebuie să facă proba formală a uneia din aceste 3
cazuri.
Forţa majoră este un eveniment pe care transportatorul nu poate nici
să-l prevadă, nici să-l evite şi care produce consecinţe negative care nu se
pot remedia. Prin urmare, sunt cazuri de forţă majoră doar evenimente
exterioare, imprevizibile şi cărora nu li se poate face faţă.
Viciul propriu decurge din natura unor mărfuri care se pot avaria sau
deteriora în cursul transportului, oricât de multă grijă şi preocupare ar
manifesta şoferul.
Fapte sau greşeli grave pot fi de exemplu:
- declaraţii eronate asupra greutăţii şi naturii mărfurilor;
- insuficienţa ambalării pentru obiecte fragile.
Din cele prezentate rezultă că transportatorul are o mare
responsabilitate, urmând ca în caz de nerespectare a obligaţiilor să suporte
consecinţe financiare şi chiar penale. În unele situaţii însă, responsabilitatea
transportatorului poate fi limitată, mai ales în caz de greşeală gravă sau intenţie
de păcălire. Limitarea responsabilităţii survine unei declaraţii de valoare sau de
interes special la livrare şi se prezintă ca în tabelul de mai jos:

Tabel nr.7: Limitări ale responsabilităţii în transportul rutier


Trafic intern
(principalele contracte tip)
Expedieri Expedieri Trafic internaţional
mai mari de 3 t mai mici de 3 t
Despăgubiri pentru
Despăgubiri
pierderi şi avarii:
pentru pierderi şi
23 euro pe kg brut Despăgubiri pentru pierderi şi avarii:
avarii:
sau 750 euro pe valoarea mărfii cu plafonul de 8,33 DTS
14 euro pe kg
colet pierdut, pe kg. Brut
brut sau 2300
incomplet sau
euro pe t avariat
În caz de întârziere: maximum despăgubirii = tariful de transport

Prin colet se înţelege un obiect sau un ansamblu material compus din


mai multe obiecte, indiferent de greutate, dimensiuni şi volum, constituind o
încărcătură unitară în timpul remiterii către transportator (cutie, carton,
container, stivă, paletă, roll-paletă etc.), chiar dacă conţinutul ei este detaliat
într-un document de transport.
Timpii de condus sunt reglementaţi prin norma CEE 3820-85, din
20.12.1985 şi se referă la:
- timpul de condus maxim pentru 2 săptămâni consecutive: 90

ore
- timpul de condus zilnic: prin normă 9 ore sau majorat posibil 10 ore
de 2 ori pe săptămână;
- conducere continuă: 4 ore şi 30 minute;
- pauză: 45 minute sau de 3 ori câte 15 minute, sau o pauză de 30
minute şi una de 15 minute;
- repaus zilnic: prin normă 11 ore, sau redus, 9 ore consecutive de 3
ori pe săptămână cu compensare înainte de sfârşitul săptămânii următoare;
- repaus săptămânal: prin normă 45 ore consecutive cu compensare,
sau redus, 36 ore consecutive la domiciliul şoferului sau 24 ore consecutive
în afara domiciliului şoferului cu compensare.
Durata deplasării include durata transportului şi termenul de livrare
la domiciliu (punctul convenit).

Tabel nr.8: Determinarea duratei deplasării


Durata transportului Termenul de livrare
Durata transportului începe de la ora 0
a zilei care urmează deplasării
O zi în oraşele mai mari de 5000
mijlocului de transport pentru încărcare
sau întoarcerii sale la garajul locuitori, cât şi în suburbiile lor
transportatorului
O zi pe fracţiune indivizibilă de 450 2 zile în toate celelalte localităţi
Termenul de livrare este redus la o zi
km
pentru încărcături mai mari de 3 t.
Duminicile şi zilele în care nu se
Zilele în care nu se lucrează nu sunt
lucrează nu sunt incluse în calculul
acestei durate incluse în calculul termenului de livrare.

Există întârziere la livrare când încărcătura nu a fost livrată în


termenul convenit sau, dacă nu a fost convenit un termen, când durata
efectivă a transportului depăşeşte durata deplasării definite mai sus. În caz
de prejudiciu dovedit care rezultă dintr-o întârziere la livrare din vina
transportatorului, acesta trebuie să plătească o despăgubire care nu poate depăşi
tariful de transport.
Cu scopul de a limita accidentele şi aglomerările, există interdicţii de
circulaţie pentru vehiculele mai mari de 7,5 t. Astfel, interdicţiile la transportul
de mărfuri cu vehicule mai mari de 7,5 t, precum şi la cele periculoase încep
sâmbăta sau în ajunul zilelor de sărbătoare la ora 22 şi se încheie duminica sau
în zilele de sărbătoare după ora 22.
Se pot acorda derogări permanente sau excepţionale pentru unele
transporturi (animale vii, mărfuri perisabile etc.). De asemenea, în perioadele de
plecare în vacanţă unele străzi şi autostrăzi fac obiectul unor restricţii
suplimentare.

CIRCULATIA VEHICULELOR PE DRUMURI CU MAI MULTE BENZI PE SENS

[Conducatorii sunt obligati sa conduca vehiculele cat mai aproape de marginea din dreapta partii
carosabile.

Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, partile carosabile, benzile sau pistele stabilite
pentru categoria din care fac parte. In cazul in care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi
sau piste speciale pentru ciclomotoare, biciclete si celelalte vehicule fara motor, acestea pot fi
conduse si pe acostament in sensul de mers, daca circulatia se poate face fara pericol.

[ In cazul in care drumul are doua sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele vor fi
conduse pe banda situata langa acostament sau bordura. Celelalte benzi pot fi folosite
succesiv, de la dreapta spre stanga, daca banda de circulatie utilizata este ocupata, cu
obligatia de a reveni pe banda din dreapta atunci cand acest lucru este posibil.

[ Pe partile carosabile cu circulatie in ambele sensuri si care au cel putin trei benzi,
vehiculele nu trebuie sa fie conduse pe banda situata la marginea din stanga partii
carosabile in sensul de mers, daca printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel.

Vehiculele grele, lente sau agabaritice ori cele care se deplaseaza cu viteza redusa, trebuie
conduse numai pe banda de langa acostament sau bordura, daca in sensul de mers
nu este amenajata o banda destinata acestora.

Pe drumul public cu cel mult doua benzi pe sens si cu o a treia banda pe care esteamplasata linia
tramvaiului langa axul drumului, conducatorii de vehicule pot folosi aceasta banda, cu obligatia
sa lase libera calea tramvaiului, la apropierea acestuia.

Vehiculele din serviciile de transport public de persoane se conduc pe banda rezervata acestora,
daca o astfel de banda exista si este semnalizata ca atare. Pe aceeasi banda pot circula si
autovehiculele P.P.S  S.R.I  S.P.P  in misiune de urgenta.
 Reguli referitoare la manevre in timpul mersului

[Conducatorul de vehicul care intentioneaza sa porneasca de pe loc sau sa opreasca, sa


intoarca, sa iasa dintr-un rand de vehicule stationate sau sa intre intr-un asemenea rand, sa
vireze spre dreapta sau spre stanga pentru  schimbarea benzii ori directiei de deplasare sau sa
mearga inapoi, este obligat sa efectueze aceste manevre numai dupa ce a semnalizat si s-a
asigurat ca o poate  face fara a pune in pericol participantii la trafic care il urmeaza, il preced ori
cu care urmeaza sa se intalneasca, tinand seama de pozitia, directia si viteza acestora.

Semnalul dat trebuie mentinut pe intreaga durata a manevrei si oprit de indata ce aceasta a fost
efectuata.

In situatiile in care exista benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea directiei de
deplasare se face prin stanga, iar daca exista un marcaj de ghidare, cu respectarea semnificatiei
acestuia.

Schimbarea directiei de mers spre stanga, in cazul autovehiculelor care intra intr-o intersectie
circuland pe acelasi drum in aliniament, dar din sensuri opuse, se efectueaza prin stanga
centrului intersectiei, fara intersectarea traiectoriei acestora.

Amenajarile rutiere sau obstacolele din zona mediana a partii carosabile, se ocolesc prin partea
dreapta.

Conducatorul de vehicul care constata ca vehiculele care circula inaintea lui semnalizeaza
intentia de a schimba  banda de circulatie sau directia de deplasare este obligat sa asigure
conditiile pentru realizarea acestor manevre in deplina siguranta.

La apropierea de o statie de troleibuz sau autobuz prevazuta cu alveola, din care conducatorul
unui astfel de vehicul semnalizeaza intentia de a iesi, conducatorul de autovehicul care circula pe
banda de langa acostament sau bordura, este obligat sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca
pentru a-i  permite reintrarea in trafic.

Circulatia pe benzi la intersectii (incadrarea pe benzi la intersectii in zona de preselectie )

Regula generala

La intersectiile fara marcaje, conducatorii


vehiculelor ocupa in mers, cu cel putin 50 m
inainte de intersectie urmatoarele pozitii:

a) randul din dreapta, cei care vor sa schimbe


directia de mers spre dreapta;

b) randul din stanga, cei care vor sa schimbe


directia de mers spre stanga;

c) oricare dintre randuri, cei care vor sa mearga


inainte.
 
←         50m    →

in localitati sau in afara


acestora
 

Exceptia nr. 1:

Daca in apropierea unei intersectii este instalat


un indicator sau aplicat un marcaj care obliga sa
se circule intr-o anumita directie, vehiculele
trebuie sa fie conduse numai in directia sau
directiile indicate.

Se interzice circulatia participantilor la trafic pe


sectoarele de drum public la inceputul carora
sunt instalate indicatoare cu aceasta semnificatie.

←         50m       →
 

←       50m        →

 
 
Exceptia nr. 2 :

daca la apropierea de intersectie una dintre


benzi (sau unul dintre rinduri )este ocupata
de linia tramvaiului, toate vehiculele
indiferent de directia de mers dorita se vor
incadra pe celelalta benda (rind) lasind linia
tramvaiului libera.

.
 

Exceptia nr. 3 :

pe drumul cu sens unic ,conducatorii de


vehiculele, pentru a executa virajul spre
stinga, se vor incadra linga bordura din
stinga.
 

← 50m        →

   in localitati sau in afara acestora


 

Semnalizarea rutiera

 Mijloacele de semnalizare rutiera sunt:


a) semnalele luminoase;
b) indicatoarele;
c) marcajele.
Mijloacele de semnalizare rutiera se constituie intr-un sistem unitar si coerent, se realizeaza si se
instaleaza astfel incat sa fie observate cu usurinta si din timp de catre cei carora li se adreseaza si
trebuie sa fie in deplina concordanta intre ele si intr-o stare tehnica de functionare
corespunzatoare.
Mijloacele de semnalizare rutiera, precum si orice alte dispozitive speciale de acest fel se
executa, se instaleaza si se intretin prin grija administratorului drumului public. Instalarea
acestora se executa numai cu acordul prealabil al politiei.
Semnalizarea si presemnalizarea intersectiilor dintre doua drumuri de categorii diferite se
executa, se instaleaza si se intretin de catre administratorul fiecarui drum. Indicatoarele de
reglementare a prioritatii de trecere si semnalele cu lumini albe si alternativ-intermitente, precum
si de avertizare sonora de la trecerile la nivel cu calea ferata se instaleaza si se intretin de
administratorii cailor ferate. Mijloacele de semnalizare rutiera pot fi insotite si de dispozitive
speciale de avertizare.
                                                                       

Se interzice:
a) amplasarea, in zona drumului public, de constructii, panouri sau dispozitive ce pot fi
confundate cu indicatoarele ori instalatiile ce servesc la semnalizarea rutiera ori realizarea de
amenajari, care sunt de natura sa stanjeneasca participantii la trafic sau sa le distraga atentia,
punand in pericol siguranta circulatiei;
b) lipirea de afise, inscriptii sau inscrisuri pe indicatoarele ori dispozitivele ce servesc la
semnalizarea rutiera, inclusiv pe suporturile acestora.

Ordinea de prioritate intre diferitele tipuri de mijloace de semnalizare rutiera si semnalele


agentilor de circulatie este urmatoarea:
1) semnalele speciale de avertizare, luminoase si/sau sonore;
2) semnalele si indicatiile agentului de politie rutiera;
3) semnalizarea temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei;
4) semnalele luminoase;
5) indicatoarele;
6) marcajele.

1.Semnalele speciale luminoase de avertizare sunt:


a) lumina rosie, care poate fi folosita numai de catre autovehiculele apartinand politiei si
pompierilor;( se opreste )
b) lumina albastra, care poate fi folosita doar de catre autovehiculele apartinand politiei,
jandarmeriei, politiei de frontiera, serviciului de ambulanta, protectiei civile, Ministerului
Apararii Nationale si de cele destinate controlului circulatiei vehiculelor din parcul propriu
sau care insotesc coloane militare, de cele ale unitatilor speciale ale Serviciului Roman de
Informatii si ale Serviciului de Protectie si Paza, de cele ale Ministerului Justitiei Directia
Generala a Penitenciarelor, precum si de cele ale procurorilor criminalisti din Ministerul
Public si ale Parchetului National Anticoruptie, atunci cand se deplaseaza in actiuni de
interventie sau in misiuni care au caracter de urgenta;( se reduce viteza de circulatie )
c) lumina galbena, care poate fi folosita de catre autovehiculele cu gabarite sau mase depasite
ori care insotesc asemenea autovehicule, de cele care transporta substante periculoase, de cele
destinate intretinerii, repararii sau executarii unor lucrari de drumuri, curateniei strazilor,
deszapezirii sau tractarii autovehiculelor ramase in pana, precum si de tractoarele sau
utilajele agricole. ( atentie sporita )

2. Semnalele agentului de circulatie


Semnalele politistului care dirijeaza circulatia au urmatoarele semnificatii:

a) bratul ridicat vertical semnifica “atentie, oprire” pentru toti participantii la trafic care se
apropie, cu exceptia conducatorilor de vehicule care nu ar mai putea opri in conditii de siguranta.
Daca semnalul este dat intr-o intersectie, aceasta nu impune oprirea conducatorilor de vehicule
care se afla deja angajati in traversare;

Playvolume00:00/00:53Elon Musk faces clash with Mexican tequila industryTruvidfullScreen


b) bratul sau bratele intinse orizontal semnifica “oprire” pentru toti participantii la trafic care,
indiferent de sensul lor de mers, circula din directia sau directiile intersectate de bratul sau
bratele intinse. Dupa ce a dat acest semnal, politistul poate cobori bratul sau bratele, pozitia sa
insemnand, de asemenea, “oprire' pentru participantii la trafic care vin din fata ori din spate;

c) balansarea cu bratul, pe verticala, a unui dispozitiv cu lumina rosie ori a bastonului


reflectorizant pe timp de noapte, semnifica “oprire” pentru participantii la trafic spre care este
indreptat;

d) balansarea pe verticala a bratului semnifica reducerea vitezei;

e) rotirea vioaie a bratului semnifica marirea vitezei si grabirea traversarii drumului de catre


pietoni.

Politistul care dirijeaza circulatia poate face semn cu bratul ca vehiculul sa avanseze, sa


depaseasca, sa treaca prin fata ori prin spatele sau, sa-l ocoleasca prin partea sa stanga sau
dreapta, iar pietonii sa traverseze drumul ori sa se opreasca.

La efectuarea comenzilor prevazute la aliniatele de mai sus politistul poate folosi si fluierul.

Semnalele agentului de circulatie, au o foarte mare importanta si trebuie sa fie bine cunoscute de
toti participantii la trafic deoarece acestea primeaza atat fata de semnificatia mijloacelor de
semnalizare cat si fata de regulile de circulatie.

Se comanda prin ridicarea bratului, vertical. La aceasta comanda toti participantii la trafic
care se apropie au

obligatia sa opreasca, cu exceptia acelora care nu ar mai putea opri in conditii de siguranta.

Se comanda prin intinderea orizontala a unuia dintre bratele politistului rutier si se


refera la conducatorii de vehicule care circula pe sensul de circulatie
care intersecteaza  bratul intins, obligandu-i sa opreasca (cu exceptia cazului in care oprirea nu s-
ar face in conditii de siguranta.

Bratele politistului rutier intinse orizontal inseamna oprire pentru toti participantii
la trafic care, indiferent de de sensul lor de mers, circula din directiile intersectate de bratele
intinse. Dupa ce a dat aceasta comanda politistul rutier poate sa coboare bratele, pozitia sa
insemnand de asemenea oprire pentru toti conducatorii de vehicule care, circula din fata ori din
spate.

Pe timpul noptii, participantii la traficul rutier vor opri in cazul in care politistul rutier
balanseaza pe verticala un dispozitiv cu lumina rosie ori bastonul reflectorizant, spre ei.Vor opri
toti cei care se indreapta spre acest semnal luminos.

Aceasta comanda se da de catre politistul rutier, prin rotirea vioaie a bratului.Conducatorii


de vehicule trebuie sa grabeasca trecerea iar pietonii trebuie sa grabeasca traversarea drumului,
in cazul cand aceasta comanda li se adreseaza.

Se comanda prin balansarea pe verticala a bratului intins orizontal, de catre politistul


rutier. La observarea acestui semnal, conducatorii de vehicule au obligatia de a reduce viteza.

3. SEMNALIZAREA temporara care modifica regimul normal de desfasurare a


circulatiei; Pentru informatii, avertizari sau reguli de circulatie aplicabile temporar, se folosesc
aceleasi indicatoare ca in semnalizarea permanenta insa simbolurile vor fi aplicate pe fond
galben.

4. SEMNALE LUMINOASE

Semnalele luminoase grupeaza totalitatea aparaturii electrice sau electonice cu ajutorul careia se
dirijeaza si se controleaza miscarea fluxurilor de circulatie pe arterele rutiere.

Semnalul verde permite trecerea cu exceptia cazului cand, in directia de mers a


conducatorilor de vehicule, aglomerarea de vehicule este de asa natura incat nu ar permite
acestora sa traverseze intersectia pana la schimbarea semnalului.

Semnalul rosu, sau rosu-galben, interzic trecerea. Vehiculele trebuie oprite inaintea marcajului
pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, iar in lipsa acestora in dreptul semaforului cu
exceptia cazurilor in care semafoarele sunt instalate in mijlocul ori deasupra intesectiei sau dupa
aceasta, situatii in care vehiculele trebuie oprite inainte de coltul intersectiei.
Cand semnalul galben apare dupa cel de culoare verde, conducatorii de vehicule nu trebuie sa
treaca, de locurile prevazute la alineatul precedent cu exceptia cazului in care, la aparitia
semnalului, se afla atat de aproape de acele locuri incat nu mai pot opri in conditii de siguranta.
Deci o concluzie simpla la galben indifernet de varianta dupa verde sau dupa rosu se opreste .

Semnalele luminoase pentru pietoni sunt de culoare rosie sau verde, functionand corelat cu


semnalele pentru dirijarea circulatiei vehiculelor. Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi
insotite de semnale acustice pentru a asigura traversarea drumului de catre nevazatori.

Semnalul verde, de forma unui pieton in mers, permite trecerea. Cand acesta incepe sa
functioneze intermitent, avertizeaza pietonii ca timpul alocat traversarii drumului este in curs sa
se epuizeze, si urmeaza semnalul rosu.

Semnalul rosu, de forma unui pieton oprit, interzice pietonilor sa se angajeze pe partea
carosabila. Cand pietonii sunt surprinsi  in timpul traversarii de culoarea rosie , acestia trebuie sa
grabeasca traversarea pana la primul refugiu ori spatiu interzis circulatiei vehiculelor, iar in lipsa
acestora, pana la trotuarul de vis-a-vis.

Se instaleaza de regula, in locurile periculoase (ex.: treceri pentru pietoni),


permitand trecerea cu respectarea regulilor de circulatie aplicabile in acel loc si cu atentie
sporita.

Aceste dispozitive sunt lampi cu lumina rosie si functionare intermitent-alternativa si


lampa cu lumina alba intermitenta. Se instaleaza atat la trecerile la nivel cu calea ferata fara
bariere cat si la cele prevazute cu bariere sau semibariere (in acest ultim caz avertizand apropiata
coborare a acestora).

Functionarea semnalului constand in doua lumini rosii care functioneaza intermitent alternativ,
anunta apropierea trenurilor. Cand acest semnal este stins poate functiona un semnal cu lumina
alba intermitenta, avand cadenta lenta, care semnifica permisiunea de a trece. Daca nici unul
dintre semnalele luminoase nu functioneaza (situatie datorata unei eventuale defectiuni)
conducatorii de vehicule vor opri obligatoriu, fara sa depaseasca indicatorul 'Trecere la nivel cu o
cale ferata simpla (dubla), prevazuta cu semnalizare luminoasa' pentru a se asigura ca nu exista
nici un pericol.