Sunteți pe pagina 1din 6

Domnule/doamna ...

( gradul/profesor(ă)
 gradul/profesor(ă))..., stima
stimați colegi, am onoarea
onoarea să vă prezint
prezint o
temă care ne priveşte în egală măsură, având în vedere că obiectivul pregătirii noastre în
academie
academie este atât de a ne specializa
specializa în domeniile
domeniile de activitate
activitate alese, dar
dar și de a deveni
lideri, la început asupra unor grupuri mai mici, iar pe măsură ce avansam în carieră, odată
cu experie
experiennța do
dobâ
bând
ndită
ită,, mă
mărim
rimea
ea grup
grupulu
uluii să creasc
creascăă și, implici
implicit,
t, co
cont
ntrib
ribuuț ia no
noas
astră
tră
asupra acestuia.

Așad
adar
ar,, în cele
cele ce urme
urmeaz
azăă am să ab
abor
orde
dezz câte
câteva
va co
cons
nsid
ider
eraații teor
teoret
etic
icee asup
asupra
ra
modului
Cum se formează un lider
dar și un studiu de caz, pentru exempliicarea acestor aspecte.
!remisa undamentală de la care pornesc în realizarea acestui reerat este aceea că
liderul contează, că oamenii din vârul ierar"iei inluen#ează în mod cert productivitatea
oricărei organiza#ii şi se dovedeşte a i necesar conştientizarea existen#ei unei capacită#i
aective de conducere la iecare lider.
$n act
actor
or impo
import
rtan
antt pe
pent
ntru
ru reu
reușita
ita în iec
iecar
aree do
dom
men
eniu
iu al vie
vieții este
este inte
inteli
lige
gennț a
emooțională.
em ională. Acest
Acest concept
concept a ost
ost introdus
introdus în literatu
literatura
ra de specialita
specialitate
te de către
către Daniel
Daniel
%oleman,
%oleman, scriitor,
scriitor, psi"olog
psi"olog și &urnalis
&urnalistt de
de științ ă, autorul
autorul a peste ' cărț i despre psi"ologie,
psi"ologie,
educa
educație, știință, crize
crize ecol
ecologic
ogicee și leade
leaders"i
rs"ip.
p. !ersoa
!ersoanele
nele,, ș i cu
cu atât
atât ma
maii mult
mult liderii,
liderii, care
se de
desc
scur
urcă
că din
din pu
punc
nctt de ve
vede
dere
re em
emo#
o#io
iona
nal,
l, care
care îşi
îşi cu
cuno
nosc
sc şi îşi
îşi stăp
stăpân
ânes
escc bine
bine
sentimentele şi care desluşesc şi abordează eicient sentimentele celorlal#i sunt în avanta&
în orice domeniu al vie#ii, ie că este vorba de rela#iile sentimentale şi intime, ie de
respectarea regulilor nescrise care guvernează reuşita în politica organizatorică. n sens
restrâns
restrâns putem
putem spune
spune că inteligen
inteligență emoțională
ională au cei pe care îi numim
numim *iste#i+
*iste#i+ sau cei pe
care îi catalogăm ca având acea calitate aparte cunoscută drept *sim# practic/sim# al
realită
realită#ii+
#ii+.. Astel
Astel scriitor
scriitorul
ul american
american a identi
identiicat
icat cinci tipuri
tipuri de inteligen
inteligenț ă em
emooț ională
ională
relevante în conducere şi în management
- cunoaşterea
cunoaşterea propriilor
propriilor emo#ii
emo#ii  conducere
conducereaa propriilor
propriilor aecte,
aecte, reac#ii şi resurse
resurse
- gestion
gestionarea
area em
emo#ii
o#iilor
lor  auto
autocont
controlu
rolul
l
- aptitudi
aptitudinea
nea de a utiliza
utiliza emo#ii
emo#iile
le în mod produc
productiv
tiv  motiva#
motiva#ia
ia
- emp
empatia
atia  perceper
perceperea
ea şi conştien
conştientiza
tizarea
rea emo#ii
emo#iilor
lor celorlal
celorlal#i
#i
'
- capacitatea de diri&are (conducere) a rela#iilor interpersonale  sociabilitatea
0a lider, prin mi&locirea empatiei avem putin#a de a în#elege mai bine subordona#ii,
de a le intui gândurile şi trăirile aective, de a le anticipa comportamentul şi c"iar de a
ac#iona corespunzător asupra acestuia. !uterea interpersonală se traduce într-un
autocontrol sporit, în abilitatea de a depăşi anxietatea şi stresul.
După această succintă
Introducere
în subiectul alat în discuție, cu permisiunea dumneavoastră doresc să vă expun, în cele ce
urmează unele
Considerații teoretice asupra tipurilor de lideri și stilurile de conducere
 practic esența reeratului.
Dacă ar trebui să găsim o deini#ie a conducerii trebuie să precizez, încă de la început,
că aceasta variază în unc#ie de accentul pus pe abilită#ile conducătorului, trăsăturile de
 personalitate, rela#iile de inluen#ă, orientarea cognitivă a#ă de orientarea emo#ională,
orientarea individuală a#ă de orientarea de grup, accentul pus pe ego a#ă de accentul pus
 pe interesele colective.
$na din cele mai des acceptate deini#ii ar i * Un lider este acela care influenţează
 persoane şi proiecte spre calea succesului+. Dar, a inluen#a nu înseamnă a manipula.
1nluen#a este constituită de capacitatea de grupare şi canalizare a competen#elor grupului
spre reuşită, de capacitatea de a analiza corect şi obiectiv o problemă, de a deini clar 
obiectivele, de a elabora solu#ii optime, de a planiica şi realiza etapele în atingerea
obiectivelor. 2u greșim dacă spunem că liderul în zilele noastre &oacă rolul de antrenor,
motivând şi coordonând ec"ipa pentru a se implica activ în procesul decizional. n esen#ă,
cea mai importantă caracteristică a leaders"ip-ului constă în capacitatea liderului de a-i
ace pe oameni să ac#ioneze.
!rin leaders"ip nu se în#elege doar autoritatea, ci şi capacitatea de a diri&a alte
 persoane. $n comandant nu va i niciodată lider dacă nu va ace nimic practic pentru a
inluen#a şi inspira subordona#ii săi. 3etaoric putem spune că liderii creează scânteia care
aprinde lacăra, după care găsesc mi&loacele necesare pentru a alimenta ocul.

4
Dieren#a între etica militară şi etica administrativă este oarte importantă. 5a#ă de
civilii care lucrează pentru o întreprindere privată sau de stat, militarii sunt condi#iona#i de
 posibilitatea de a muri pentru #ara lor, dacă este nevoie. $n lider militar are sarcina de a se
ocupa permanent de binele subordona#ilor săi, pe care nu îi poate trata ca simple mi&loace
de a&utor în avansarea în carieră. !utem exempliica prin aptul că eşecul americanilor din
6ietnam s-a datorat, în oarte mare măsură, oi#erilor, care nu au #inut cont de subordona#i,
ci erau motiva#i de interesul personal, ignorând total sacriiciul de sine şi încrederea
reciprocă.
7rebuie să acem distincție între conceptul de comandant și cel de lider. n timp ce
comandantul este acel militar căruia i s-a conerit autoritatea de a conduce, coordona şi
controla o structură militară exercitându-ș i autoritatea în scopul planiicării, organizării,
conducerii şi controlului eorturilor subordona#ilor şi al utilizării resurselor umane,
materiale, inanciare, inorma#ionale alocate pentru atingerea obiectivelor militare
stabilite, liderul este acela care îi motivează pe membrii grupului, unitar. !rin cuvintele şi
ac#iunile lor, liderii îi incită pe to#i din &urul lor să se subscrie la o misiune comună şi să
creadă că totul este posibil. Astel, din punct de vedere ormal, orice comandant este un
lider. 8eciproca nu este însă valabilă.
9tudiind literatura de specialitate observăm existenț a mai multor categorii de lideri,
uncție de criteriile de abordare
a) după modul în care dobândesc statutul de lider
- lider ormal
- lider inormal
 b) după criteriul eicacită#ii
- lider eicace
- lider ineicace
c) după domeniul în care activează
- lider politic,
- lider economic,
- lider cultural,
- lider militar etc.
d) după modul în care se maniestă
:
- lideri oiciali
- lideri spontani.
7otuși scopul lucrării este de a răspunde la întrebarea dacă *;iderul se naşte sau
devine<+. 8ăspunsul este că orice persoană poate deveni lider. Aceasta întrucât este posibil
să se dobândească competen#ele de lider. 7o#i oamenii au capacită#ile necesare pentru a
a&unge lideri, după cum to#i au aptitudini pentru a ace orice altă activitate umană. Desigur,
unii sunt mai buni decât al#ii, dar iecare posedă aptitudini care îl ac să se poată orma şi
 perec#iona într-un domeniu de activitate. n acest sens, un membru al unui grup uman
 poate deveni lider al acestuia şi ără a i numit oicial pe o unc#ie de conducere.
0alită#ile personale cel mai adesea citate în studiile privind eicacitatea liderilor sunt
- caracterul - pasiunea
- carisma - atitudinea pozitivă
- anga&amentul - rezolvarea problemelor
- comunicarea - relațiile
- competența - responsabilitatea
- cura&ul - siguranț a
- discernământul - autodisciplina
- concentrarea - servitudinea
- generozitatea - învăț area
- inițiativa - viziunea.
- ascultarea
8evenind la lucrarea lui, Daniel %oleman, * Inteligența emoț ională în leadership +,
acesta considerând că rolul de bază al conducerii este de natură emoțională, descrie șase
stiluri de conducere
- stilul vizionar
- stilul sătuitor
- stilul colegial
- stilul democratic
- stilul promotor
- stilul dominator.
n completarea celor de mai sus trebuie spus că la liderii cu perormante nu regăsim
un singur stil aceștia abordează stiluri dierite, în momente dierite, în proporț ii dierite, în
uncție de cum cere situația.
După ce am parcurs aspectele teoretice ale subiectului în cauză, si anume,

=
Cum se formează un lider
vă propun să exempliic prin prezentarea succintă a unui
Studiu de caz privind formarea unui lider
alegând, cariera unui important lider militar al 8omâniei, singurul militar care a
 parcurs toate etapele ormării proesionale, a&ungând de la gradul de soldat la cel de
mareșal, dovadă a aptului că, pararazându-l pe 2apoleon >onaparte, * fiecare soldat 
 poartă în raniţa sa un baston de mareşal + - 3areșalul Alexandru Averescu.
 2ăscut la ? martie '@? în satul >abele, de lângă 1smail, teritoriu alat astăzi în
$craina, după absolvirea Școlii de arte și meserii din >ucurești, în '@BC, nimic nu sugera
ca tânărul atras de științele exacte avea să a&ungă unul din mareșalii 8omâniei. n
contextul redesc"iderii *problemei orientale+ ș i în perspectiva declanș ării ostilităț ilor între
8usia și nalta !oartă, în martie '@BB tânarul Averescu s-a înrolat ca voluntar în escadronul
de &andarmi călare din 1smail, cu care a participat la luptele din sudul Dunării.
Având la început o contribuție neînsemnată în viaț a militară, iind actorul unor situaț ii
"ilare când, în timpul unei alarme, a ost singurul care nu a putut incăleca, iind a&utat de
câțiva camarazi. 3ic de statură și cam ragil, a ost întotdeauna un slab călăreț, iind
întrebuințat în serviciul rontului sau la cancelarie. 0ariera sa militară nu părea deloc
 promițătoare.
;a sugestia comandantului său direct s-a reanga&at în armată, de această dată ca
suboițer. Absolvind apoi ca șe de promo ție Școala divizionară de la 3ănăstirea Dealu
adevenit sublocotenent în '@@'. Din acest moment cariera lui începe să prindă contur iind
clasat primul din cei '4 candidați pe cele 4 locuri scoase la examenul de admitere la
Școala 9uperioară de 8ăzboi de la 7orino. Datorita rezultatelor oarte bune proaspătul
locotenent este numit oițer de stat ma&or, marcând începutul carierei sale de oiț er ș i,
îndeosebi, de teoretician militar.
A deținut posturi importante în organismul militar, de la Ș e al Școlii 9uperioare de
8ăzboi, comandant al Armatei a 11-a, unde a cunoscut gloria în anii !rimului război
mondial, șe al 3arelui 9tat 3a&or, 3inistru de 8ăzboi la ataș at militar la >erlin.
Devenise, după cum scriu istoricii, mitul Averescu. n '?:, prin decretul
 proaspătului rege 0arol al 11-lea, Alexandru Averescu a ost înaintat la gradul de mareș al.


;a moartea sa, în noaptea de 4/: octombrie '?:@, în * Neamul Romnesc+, sub titlul
* !a plecarea mareșalului "#erescu+, 2icolae 1orga aprecia că acesta usese * unul din
marii conducători de oaste pe cari i$a dat poporul romnesc +, adăugând * %l nu era un
 pregătitor de istorie& ci însă și garan ț ia ei +. 1ar 0onstantin Argetoianu, care l-a cunoscut
îndeaproape, scria în memorii, după trecerea mareșalului în neiință *  Numele său #a
rămne ca titlul unuia dintre cele mai interesante capitole ale istoriei noastre na ț ionale +.
Așadar v-am prezentat tabloul unui mare lider militar, care, trecând prin toate etapele
carierei militare, a&ungând de la un neînsemnat voluntar în 8ăzboiul de independenț ă, care
nu reușea să se urce pe cal, lucrând mai ales în serviciul rontului sau la cancelarie,
îmbrățișând pentru o scurtă perioadă cariera de suboiț er, ca mai apoi să-și pună tot mai
mult în valoare calitățile intelectuale ș i organizatorice, primind ca o recunoaș tere a
meritelor sale cea mai înaltă demnitate pentru un militar, gradul de mareș al.

Acestea fiind spuse, vă mulţumesc pentru atenţia acordată şi aştept eventualele


 întrebări ale dumneavoastră.