Sunteți pe pagina 1din 3

SCRIEREA

CORECTA
A CUVINTELOR

♦i/a
! Se scrie « i »la inceputul si la sfarsitul cuvintelor. Deasemenea, folosim « i » in interiorul cuvintelor compuse
, daca partea a doua a cuvantului incepe cu « i ».
Ex. inceput, inger, inca, intors, inghetata, intins,
cobori, uri, tari, pari, reintors, neinteles
! Se scrie « a » in interiorul cuvintelor simple.
Ex. caine,roman, paine, campie, randunica, vanator, mana, sange, trantor, raspantie, cantec

♦ m inainte de p sau b
! Inainte de « p  » sau «  b » se scrie intotdeauna « m » , nu « n  ».
Ex. imparat, bomba, umbrela, ambasador, camp,
sambure, important, sambata, octombrie
♦ grupurile de sunete a-e, o-e, u-e, ea, ia, ie, oa, ua/ua, eoa
Ex.aer, aerian, aeroport, poezie, poem, poet, duet, duel, deal, angajeaza, furiseaza, greseala, clujean, orasean,
zeama, seama, seara, teapa, biata, fiare, amiaza, iepure, ieftin, claie, cuie, ploaie, poarta, moara, oaie, oameni, coala,
ianuarie, februarie, roua, noua, doua, leoarca
♦x / cs
! In cuvinte litera « x  » poate reda un grup de sunete diferite «  cs » sau « gz ».
Ex. /gz/ examen, exact, exercitiu, exemplu,exil, executa, exerseaza, exista
/ cs/ axa, axioma, fix, box, explica, taxi, xerox, explozie, excavator, taxa, expeditor
! Exista cuvinte care se scriu cu « cs  » , nu cu « x ».
Ex. rucsac, ticsit, imbacsit
!Cuvintele fix, ortodox au pluralul ficsi, ortodocsi.
♦ consoane duble
▪ cc: acces, accelerat, vaccin, occident, accident, accent
▪ nn: innegrit, innoire, innebunit, innoroita,
innorat, innobilat, innodare, innegurata,
innadit, innascuta, innoptare
♦ vocale duble
ee: alee, idee, muzee, licee, feerie, agreez, creez, aceea, maree, moschee, orhidee
oo: zoologie, zoolog, alcool, coordonator, cooptat
ii: viitor, stiinta, fiinta, fiica, fiindca
uu: continuu, asiduu
♦ scrierea pluralului cu unul, doi si trei i
▪ cal – cai – caii, pantof – pantofi – pantofii,
sac – saci – sacii, nufar – nuferi – nuferii
▪ jucarie – jucarii – jucariile, vie – vii – viile,
sanie – sanii – saniile, rosie – rosii – rosiile
▪ copil – copii – copiii , scatiu – scatii – scatiii,
geamgiu – geamgii – geamgiii, fiu – fii – fiii,
barcagiu – barcagii – barcagiii,
macaragiu – macaragii – macaragiii ,
argintiu- argintii – agintiii, auriu- aurii – auriii
cenusiu – cenusii – cenusiii,
cafeniu – cafenii – cafeniii ,
plumburiu – plumburii – plumburiii
♦ scrierea cuvintelor cu si fara cratima
! Se scriu legat (impreunat) atunci cand formeaza un singur cuvant care are un inteles de sine statator si, de
obicei, se pot inlocui cu alte cuvinte.
!Se scriu cu cratima atunci cand sunt doua cuvinte rostite impreuna( cratima poate tine locul unei vocale
pierdute) si, de obicei, sunt urmate de un verb(cuvant care arata o actiune).
▪ s-a / sa (ei, lui)
Veronica s-a intristat.
Imi place rochia sa.
▪ s-au / sau (ori)
Elevii s-au intors din excursie.
Culegi zambile sau lalele ?
▪ i-a / ia (cumpara, ridica, culege etc)
Bogdan i-a trimis o scrisoare mamei sale.
Matusa mea ia medicamente de la farmacie.
▪ i-au / iau (cumpara, ridica, culeg, strang etc)
I-au dat lacrimile de fericire.
Baietii iau gunoiul din curte.
▪ ne-a / nea (zapada/omat ; nenea)
Profesorul ne-a comunicat tema lucrarii.
Peste pamant se asterne nea marunta si deasa.
Am vorbit cu nea Marcel.
▪ ne-am / neam (popor, ruda)
Ieri, ne-am jucat cu mingea.
Dacii erau neam de viteji. Sunt neam cu Ileana.
▪ l-a/ la (arata locul, directia, timpul)
Cristi l-a impins pe colegul sau.
Plec la Craiova la ora zece.
▪ mi-a/ mia  (numeral- bancnota ; mioara/ oita )
Mi-a aratat unde sta colegul meu.
Aceasta e mia de lei de la tata ?
Unchiul tau a cumparat o mia barsana.
▪ mi-au / miau ( « vorba » pisicii)
Nu mi-au spus nimic.
Miau, miau! facea motanul Tomita.
▪ mi-e / mie ; ti-e / tie (pronume, numeral)
Mi-e foarte frig aici ! Ti-e foame, Adela ?
Vrea sa-mi dea mie cartea, dar costa o mie de lei.
Tie nu ti-a luat nimic ?
▪ ce-a / cea  ; ce-l /cel ; ce-i/ cei
Ce-a mancat azi? Ce-l doare? Ce-i necajeste?
Cea mare, cel mijlociu si cei doi mai mari au iesit in curte.
▪ v-a/ va
V-a placut filmul? (a placut= verb, timp trecut)
Cred ca va merge la munte. (va merge= verb, timp viitor)
▪ v-ar / var ( praf alb, vopsea)
V-ar placea sa deveniti doctori?
Primavara dam cu var pe pomi.
▪ c-ar/ car (caruta)
Zice c-ar merge la pescuit.
Le place sa se plimbe in car.
▪ m-ai / mai (luna de primavara ; inca)
M-ai innebunit cu tipetele tale !
Mai vreau sa merg la mare in luna mai.
▪ ca-i/ cai (drumuri, carari)
Batranii spuneau ca-i mai bine asa.
A luat-o pe cai stiute numai de el.
▪ c-ai/ cai (armasari)
Elena a zis c-ai desenat cel mai frumos.
La ferma bunicului sunt multi cai.