Sunteți pe pagina 1din 17

1.

Aspecte generale ale contractului de vânzare-cumpărare


1.1 Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărare.
Contractul de vânzare-cumpărare este un contract prin care o parte vânzător se obligă să
predea un bun în proprietatea ceilate părți cumpărător, iar cealaltă parte se obligă să preia
bunul și să plătească prețul convenit.
Caracterele juridice ale contractului:
- Caracterul consensual
- Caracterul translativ de proprietate
- Caracterul oneros
- Caracterul sinalagmatic
- Contract comutativ

1.2. Condiţiile de valabilitate ale contractului de vânzare-cumpărare.

- Capacitatea juridică necesară persoanei


-  Consimţămîntul valabil. El trebuie să fie dat cu intenţia de a produce efecte juridice.
Acesta nu trebuie să fie viciat. Viciile care pot interveni sînt: dolul , eroarea, violența ,
șantajul, leziunea.
- Obiectul actului juridic trebuie să fie ilicit, să se afle în cicuit civil și sa fie determinat
sau determinabil

1.3. Elementele contractului de vânzare – cumpărare


Elemenetele contractului sunt :
1 Obicetul juridic care il constitue prestațiile la care se obligă părțile contractante.
2 Părțile contractului, subiectii contractului sunt cumpărătorul și vânzătorul
3 Forma contractului ce reprezintă condiția care constă în modalitatea de exereotizare a
manisfăstări de voință cu intenșia de a crea a modifica sau a stinge un raport juridic.
4 Termenul și prețul contractului de vinzare cumpărare prin care se înțelege acel interval de
timp in care se desfășoară acțiunea , adica timpul cît durează efctele lui.

1.4. Drepturile şi obligaţiile părţilor conform contractului de vânzare – cumpărare


Drepturile și obligașiile generate de un contrcat formeză efectele acestuia. Deci
1. Efectele contractului cu privire la vâzător
- Obligația de a preda bunul
- Obligația de garanție împotriva evicțiiunii
- Obligația de conformitate aferentă livrari bunului:
a. Cantitatea bunului
b. Calitatea bunului
c. Asortiment complevitatea garnitura și amballaj
2. Efectele contractului cu privire la cumpărător
- Obligația de plată a prețului
- Obligația de a prelua bunul văndut
- Obligația de a suporta cheltuielile vâzării

1.5. Momentul trecerii dreptului de proprietate şi a riscurilor conform contractului


de vânzare – cumpărare
1.6. Ordinea şi termenele de înaintare a pretenţiilor în legătură cu viciile bunului
vândut.

1.7. Opţiunea şi preemţiunea pe contractul de vânzare-cumpărare

Părţile pot conveni asupra dreptului unilateral al cumpărătorului de a achiziţiona un bun pînă
la un anumit moment (opţiunea de cumpărare) sau asupra dreptului vînzătorului de a vinde în
aceleaşi condiţii un bun cumpărătorului (opţiunea de vînzare). În privința contractelor de
opțiune se aplică dispozițiile privind opțiunea de a contracta.
Dacă proprietarul unui bun (persoană obligată) a acordat un drept de preemțiune prin
contract sau este obligat prin lege să respecte un drept de preemțiune al unei alte persoane
(titular al dreptului de preemțiune) și dorește să vîndă sau a vîndut acel bun unui terț,
titularul dreptului de preemțiune este îndreptățit să cumpere cu prioritate bunul în condițiile
de vînzare oferite terțului.

2. Contractul de schimb
2.1. Noţiunea contractului de schimb.
Contractul de schimb este un contract prin care părțile au obligația de a transmite reciproc
dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este
considerată vînzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl
primeşte în schimb

2.2. Caracterele juridice ale contractului de schimb.


- Caracter oneros
- Caracter consensual
- Caracter sinalagmatic
- Caracter comutativ
- Translativ de proprietate

2.3. Elementele contractului de schimb


a. Copermutanţii (sau co-schimbaşii);
b. Bunurile care se transmit reciproc? Condițiile bunului.
- Să existe sau să poată exista în viitor
- Să fie determinat sau determinabil
- Să fie în circuitul civil.

2.4. Conţinutul contractului de schimb

3. Contractul de donaţie
3.1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de donaţie.
Prin contractul de donație se înțelege o parte donator se obligă să mărească din patrimoniul
său cu titlu gratuit patrimoniul ceilalte părți numit donatar.
Caracterile juridice al econtractului:
- Caracter unilateral
- Caracter gratuit
- Caracter translativ de proprietate
- Irevocabil
- Real

3.2. Elementele contractului de donaţie


a. Părțțile contractului care sunt donatorul și donatarul. În calitate de donator poate figura
de regulă cetățeni ce sunt proprietari al bunului donat și au capacitatea de exercițiu.
b. Obiectul contractului de donație poate fi orice bunuri care nu sunt scoase din cicuit
civil și care le aparține donatorlor cu titlul de proprietate.
c. Forma , Un element essential pentru contractual de donatie, si care este capatadiferite
forme in dependent de circumpstante.Anume forma contractului constitue acea
conditiede valabilitatea ce consta in modalitatea de exteriorizare a manifestarii de
vointa facuta cuintentia de a crea efectele contractului de donatie

3.3. Conţinutul contractului de donaţie.


Donatia transfera dreptul de proprietate asupra bunului donat din patrimoniul donatorului in
patrimoniul donatarului prin exprimarea consimtamintului, insotita de remiterea bunului.
Fiindun contract unilateral, donatia naste in principiu drepturi si obligatii doar in sarcina
uneiadin parti, donatorului. Doar in mod exceptional contractual da nastere unor obligatii si i
n sarcina donatarului. De aceea este foarte important ca noi sa cunoastem aceste laturi, ce
tin de continutul contractului de donatie.Analizind particularitatile acestui contract de
donatie putem samentionam ca continutul lui se imparte in doua categorii de drepturi si
obligatii.

3.4. Revocarea, rezoluţiunea şl nulitatea contractului de donaţie.


Donaţia poate fi revocată dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului sau a unei rude
apropiate a acestuia, dacă se face vinovat de o altă faptă ilicită faţă de donator sau faţă de o
rudă apropiată a acestuia, situaţii care atestă o ingratitudine gravă, sau dacă refuză fără
motive întemeiate să acorde donatorului întreţinerea datorată.

Dacă donatorul, după executarea donației, nu mai este în stare să-și asigure o întreținere
corespunzătoare și să-și îndeplinească obligațiile legale de întreținere, poate cere de la
donatar restituirea bunurilor donate pe care acesta le mai posedă. Deci dacă donatarul nu
îndeplineşte sarcina, donatorul poate cere rezoluţiunea contractului de donaţie.

Actual CC RM stabilște trei cauze speciale lvite de nuitate:


- Contractul de donație prin care donatorul se obligă să transmită în viitor întreb
patrimoniul actual sau o fracțiune din el fără a specifica bunurile care urmează să fie
predate
- Contractul de donație care stipulează obligația donatarului de a achita datorii sau
sarcini care nu există în momentul încheierii contractului dacă natura și întinderea
datoriilor sau sarcinilor nu sint stipulate în contract
- Contractul care prevede predare bunului după decesul donatorului.

4. Contractul de înstrăinare a unui bun cu condiţia întreţinerii pe


viaţă
4.1. Noţiunea contractului de înstrăinare a unui bun cu condiţia întreţinerii pe
viaţă
În baza contractului de înstrainareunui bun cu condiția de întreținere pe viață o parte
benificiarul întreținerii se obligă să dea ceilalte părți dobânditor în proprietate un bun imobil
sau mobil, iar dobânditorul se obligă să asigure benificiarul întrețineri în natuurp-locuința,
hrana îngrejire, și ajutorul necesar pe timpul cât va trai precum și inmormintarea.
4.2. Caracterele juridice ale contractului de înstrăinare a unui unui bun cu
condiţia întreţinerii pe viaţă
- Translativ de proprietate
- Caracter oneros
- Caracter consensual
- Caracterul aleatoriu
- De executare succesivă
- Viager
- Caracter sinalagmatic
- Caracter numit

4.3. Elementele contractului de înstrăinare a unui bun cu condiţia întreţinerii


pe viaţă
Părţile contractului sunt: beneficiarul întreţinerii şi dobînditorul. Calitatea de beneficiar o
poate dobîndi numai persoana fizică, deoarece contractul de întreţinere se încheie pe timpul
cît acesta va trăi.
Obiectul contractului de întreţinere are un dublu aspect, incluzînd, pe de o parte, bunul
imobil   sau mobil transmis dobînditorului şi, pe de altă parte, întreţinerea în natură ce
urmează a fi acordată beneficiarului. Contractul de întreţinere se încheie în formă scrisă.
Dacă pentru înstrăinarea bunului se cere forma autentică, contractul de întreţinere se încheie
în formă autentică

4.4. Conţinutul şi efectele contractului de înstrăinare a unui bun cu condiţia


întreţinerii pe viaţă.
fiind un contract sinalgmatic in cntract de îbcv părtile se obligă reciproc încit fiecare din ele
sa fie corelative obligașie ceilalte. Conținutul contractului este că benifiarul intreținerii costă
în transmiterea in propretate dobinditorului un bun imobil sau mobil care constitue obiectul
contractul iar dobinditorul la rindul său este obligat să primească obiectul contractului, să
efectueze toate actele necesare pentru dobindirea dreptului de proprietate asupra uni bun.
Obligatia de bază constă in asigurarea materială a beneficiarul intretinerii.

Efecte faţă de întreţinut


a)    Întreţinutul are obligaţia de a transmite dreptul de proprietate asupra bunului înstrăinat.
b)    Întreţinutul este obligat să-l garanteze pe întreţinător contra evicţiunii sau viciilor
ascunse ale bunului transmis.
Efecte faţă de întreţinător
a)    Întreţinătorul are obligaţia de a presta în natură, întreţinerea, în favoarea Întreţinutului.
b)    Întreţinerea va trebui prestata la locul convenit între părţi sau, în lipsa unui asemenea
acord expres, la domiciliul Întreţinutului

5. Contractul de rentă
5.1. Noţiunea contractului de rentă
Renta se constitue printr-un contract în baza căruia o parte debirentier se obligă să plătească
periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o revedență ceilalte părți credirentier.
5.2. Caracterele juridice ale contractului de împrumut.
- Caracterul consensual
- Caracterul sinalagmatic
- Cu titlu gratuit sau oneros
- Translativ de proprietate
- Aleatoriu
- Comutativ

5.3. Elementele contractului de împrumut


a. Părţi la contractul de rentă sunt debirentierul care se obligă la achitarea redevenţei şi
credirentierul - beneficiarul rentei.
b. Obiectul acestui contract când este cu titlu oneros pot fi bunuri mobile şi imobile puse
în circuitul civil şi aflate cu drept de proprietate, pe de o parte şi redevenţa ce urmează
a fi plătită.
c. Forma contracutușui depinde de obiectul și dacă debirentierul i se transmite unul sau
citeva bunuri contractul poate fi incheiat in forma verbală, dar datorită faptului ca
contractual are caracterul consensual și executarea succesivă se consideră ca forma
autenică este necesară la incheierea oricarui contract de rentă
d. Termenul contractului de rentă, Contractul de rentă poate fi încheiat atât pe un termen
determinat cât si nedeterminat.

5.4. Conţinutul şi efectele contractului de rentă.


Renta se constituie printr-un contract în baza căruia o parte (debirentier) se obligă să
plătească periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o redevenţă celeilalte părţi (credirentier).
Renta poate fi plătită în bani sau în natură
Pentru valabilitatea unui contract prin care se promite o rentă este necesară formularea în
scris a promisiunii şi autentificarea ei notarială.
Conţinutul contractului de rentă reprezintă drepturile şi obligaţiile părţilor, care sunt diferite,
în funcţie de tipul contractului de rentă încheiat.

Obligaţiile credirentierului
Atunci cînd renta este cu titlu oneros, credirentierul va avea următoarele obligaţii:
 Transferul dreptului de proprietate asupra bunului;
 Garantarea de vicii ascunse, materiale şi juridice (garanţia de evicţiune).
 În cazul rentei cu titlu gratuit,obligaţia credirentierului este cea de a-l gratifica pe
debirentier.
Obligația debirentierului
Obligația de bazaă a deberentierului in contractul cu tilul oneros se manifestă prin
recepționarea obiectul contractului și a documenta respectivă achitarea periodică a revedenței
fie in natură fie in bani upă cum sa convenit la incheuerea contractului

6. Contractul de împrumut
6.1. Noţiunea contractului de împrumut.
Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte
părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în
aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru
care i-au fost date.

6.2. Caracterele juridice ale contractului de împrumut.


- Caracterul real
- Caracterul translativ de proprietate
- Caracterul unilateral
- Caracterul gratuit

6.3. Elementele contractului de împrumut


a. Obiectul contractului, care, potrivit Codului Civil, poate fi atît sub formă de bani, cît şi
sub formă de bunuri fungibile  consumptibile.
b. Cauza, care trebuie să fie licită şi morală.
c. Părţile, adică împrumutătorul şi împrumutatul

6.4. Conţinutul şi efectele contractului de împrumut


Conţinutul contractului de rentă reprezintă drepturile şi obligaţiile părţilor
Obligația de bază a împrumutătorului consta in transmiterea unei sume de bani sau a unui
bun fungibil convenit de părți către imprumutant. O particularitate a contractului de inprumut
constă in faptul că inprumutatorul nu poate fi obligat să execute obligația sa de bază in mod
real dacă el refuză la executare . la incheierea contractului de inprumut inprumutatorul are
dreptul de a cere dela inprumutant un document care confirmă incheierea contractului si
transmiterea obiectului contractului.
Obligația de bază a inprumutatului constă in restitirea obiectului contractului cu respectarea
prevedererilor contractuale in ce priveste loul termenul si modul de executare a contractului.
Efectele nerestituirii împrumutului
În cazul în care împrumutatul nu restituie în termen împrumutul, împrumutătorul poate cere
pentru întreaga sumă datorată o dobîndă în mărimea prevăzută la art.1249 dacă legea sau
contractul nu prevede altfel. Obligaţiilor pecuniare li se aplică dobînzi pe perioada întîrzierii.

7. Contractul de comodat
7.1. Noţiunea contractului de comodat
Prin contract de comodat o parte (comodant) se obligă să dea cu titlu gratuit un bun în
folosinţă celeilalte părţi (comodatar), iar aceasta se obligă să restituie bunul la expirarea
termenului pentru care i-a fost dat

7.2. Caracterele juridice ale contractului de comodat.


- Caracterul consensual
- Unilateral
- Sinalagmatic
- Cu titlu gratuit
- Translativ de folosonță

7.3. Elementele contractului de comodat.


a. Părțile contractului sunt comodantul cel care obligă să dea cu titlu gratuit un bun in
folosință și comodatarul cel care i se transmite in folosintă bunul de către comodant
b. Obiectul contractului poate fi atit bunuri mobile cit si bunuri imobile in masura care se
transmiterea folosintei nu este interzisă prin norme speciale
c. Forma contractului este stabilită de lege si anummme conditii speciale aceste fiind
regelementate de norme generale privind forma actului juridic din acest considerent
contractul poate fi incheiat in orice formă , forma scrisă fiind obligatorie in cazul cind
acesta se incheie intre persoane juridice.

7.4. Conţinutul şi efectele contractului de comodat


Obligatia comodatarului depinde de caracterul consensuall al contractului de comodat.
- Comodatarul este obligat in vederea prestării si ingrijirii bunului primit in folosintă cu
diligenta unui bun proprietar .
- Comodatarul este obligat in vederea suportarii cheltueli necesare folosirii bunului in
scopul stabilit in condtarcutul de comodat sau determinat prin natura bunului.
- Comodatarul nu poate da bunul în folosinţă unor terţi decît cu acordul comodantului
Comodantul este obligat să retsitue comodatarului cheltuielile extraordinare necesare si
urgente suportate de către comodatar in vederea conservării bunului.
Comodantul poate declara rezoluțiunea comodatului dacă:
a) în virtutea unor circumstanţe neprevăzute, comodantul însuşi are nevoie de bun;
    b) comodatarul foloseşte bunul neconform destinaţiei stabilite în contract, dă bunul,
fără acordul comodantului, în folosinţă unui terţ sau supune bunul unui pericol mare,
ca urmare a nemanifestării prudenţei cuvenite;
    c) comodatarul a decedat;
    d) comodatarul persoană juridică şi-a încetat activitatea.

8. Contractul de locaţiune
8.1. Noţiunea contractului de locaţiune
Prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun
determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar
aceasta se obligă să plătească chirie.

8.2. Caracterele juridice a contractului de locaţiune


- Sinalagmatic
- Cu titlu oneros
- Comutativ
- Consensual
- Translativ de folosintă
- Executarea succesivă

8.3. Elementele contractului de locațiune


a. Părțile contractului care figurează locatorul și locatarul. In calitate de locator figurează
deobicei proprietarul sau un alt posesor legal al patrimoniului inchiriat.
b. Termenul contractului de lcațiune este un element esențial. Legislația stabileste c
contractul poate fi incheiat pe un termen care nu poate depăși 99 de ani .
c. Forma contractului. Codul civil al RM adimite forma verbală cu exceptia contractului
de locatiune a unui imobil care trebuie intocmit in scris.
d. Obiectul. Locatiunea are obiect dublu : lucru transmis in folosintă și chirie. Lucrul al
carui folosinta a fost inchiriat poate fi un imobil sau mobil , corporal sau incorporal,
chiria este prețul plătit de locatar pentru folosința lucrului inchiriat
e. Plata chiriei poate fi stabilit pentru toate bunurile inchiriate in ansamblu pentru fiecare
obiect inchiriat in parte sau in natură , in bani sau in altă formă.

8.4. Conţinutul şi efectele contractului de locaţiune


Conţinutul contractului de locatiune reprezintă drepturile şi obligaţiile părţilor.
Obligațiile principale ale locatorului sunt:
- Să predea locatorul bunului
- Să predea un bun liber de orice viciu material
- Să transmită toate documentele , regulile, instructiunele ce autentifică dr de proprietate
asupra bunului inchiriat
- Să transmită bunul de orice viciu juridic
- Să facă un control asupra corectitudenii folosinșei bunului inchiriat
- Să efectueze reparașia capitală a bunului inchiriat sacă legea sau contractul prevede
acesta
- Să achite costul inbunătățirelor aduse bunului inchiriat
- Să preia bunul inchiriat la incetarea raporturilor contractuale.
Drepturile locatorului
- Dreptul locatorului de a verifica bunul închiriat şi de a efectua lucrări asupra lui
- Logaturl are dreptul să dea in chirie un bun cu vicii de ordin material sau juridic
- Locatorul are dreptul să ceară plata chiriei pentru toată durata intirzierei

Obligațiile principale ale locatarului :


-să preia bunul inchiriat
- să folosească bunul potrivit destinației și în conformitate cu clauzele contractului;
- ă păstreze și să asigure integritatea bunului;
- să acopere cheltuielile curente de folosire și întreținere în stare normală a bunului;
- să efectueze reparația curentă a bunului
- Să achite chiria in termen
- să restitue toate documentele primite la inchirea contractului
Drepturile locatorului
- Să răscumpere bunul inchiriat integral sau partial
- Cu acorul locatorului să inbunătățească bunul
- Să transmită bunul inchiriat in sublocatiune cu acordull preliminar al locatorului.

Efectele contractului de locatiune


Efectele cunoaşterii viciului de către locatar
Dacă, la momentul încheierii contractului de locaţiune, ştia sau trebuia, în mod rezonabil,
să știe despre viciul bunului şi nu a formulat pretenţii în legătură cu acest fapt, locatarul
nu va beneficia de drepturile prevăzute la art.1255 și 1256.
Efectele întîrzierii sau ale refuzului predării bunului închiriat
Dacă locatorul nu predă la timp bunul închiriat sau refuză să-l predea, locatarul este în
drept să ceară executarea acestei obligaţii şi repararea prejudiciului sau rezoluțiunea
locațiunii şi repararea prejudiciului cauzat astfel.
Efectele exproprierii bunului închiriat
1)Exproprierea totală a bunului închiriat stinge locaţiunea de la data la care expropriatorul
are dreptul să ia bunul în posesiune.
(2) În cazul în care exproprierea bunului este parţială, locatarul poate, după împrejurări,
obţine reducerea chiriei sau rezoluțiunea locaţiunii.
Efectele schimbării proprietarului bunului închiriat
(1) Dacă bunul închiriat este înstrăinat de locator unui terț, acesta din urmă se subrogă
de drept locatorului în drepturile și obligațiile care decurg din locațiune dacă
locațiunea este opozabilă terțului.

9. Contractul de leasing
9.1. Conceptul operaţiunilor de leasing şi clasificarea acestora.
Apariția operațiunilor de leasing reprezintă un progres evident în problemele
contractuale. Cadrul legal pentru leasing în legislația Republicii Moldova este dat de
Legea închirierii și Codul civil. În aceste documente normative, leasingul apare ca o
operațiune juridică și financiară complexă, rezultatul unei combinații originale de mai
multe instrumente legale (vânzare-cumpărare, mandat, închiriere, credit bancar,
asigurare) care implică participarea la trei părți: vânzător, financiar, utilizator.
Termenul leasing provine de la verbul englez to lease, care se traduce prin „a închiria”.
Leasingul, ca instituţie juridică, a luat naştere în Anglia, la mijlocul secolului al XIX-lea,
odată cu dezvoltarea vertiginoasă a industriei, iar un rol important în acest sens l-a avut
transportul feroviar.
Avantajul leasingului se manifestă prin posibilitatea persoanelor fizice şi juridice de a
primi în posesie şi folosinţă autovehicule, terenuri, case, echipamente şi alte bunuri, iar
plata să o facă treptat. De exemplu, o întreprindere de transport îşi poate reînnoi parcul de
autobuze primind în leasing unităţi de transport pe care le va antrena la efectuarea rutelor
şi va achita ratele de leasing în decursul a cinci ani.

Contractul de leasing este supus mai multor clasificări, principala în acest sens fiind
în leasing financiar şi leasing operaţional.
- Leasingul financiar este unul dintre cele mai răspândite tipuri de leasing. Se
caracterizează prin faptul că termenul pentru care bunul este transmis în folosinţă
trebuie să fie mai mic decât perioada de utilizare normală a sa, iar la expirarea
contractului de leasing locatarul trebuie să procure acel bun.
- Leasingul operaţional. Specific pentru leasingul operaţional este faptul că locatorul
acordă bunul în leasing pentru o perioadă scurtă de timp, respectiv durata contractului
de leasing este mult mai mică decât termenul de funcţionare utilă a bunului. Urmărind
scopul de a-şi recupera cheltuielile suportate pentru procurarea bunului, locatorul tinde
ca bunul să fie acordat în leasing de mai multe ori
9.2. Noţiunea şi caracterele juridice a contractului de leasing
Prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părți (locatar), în
decursul unui termen convenit care depășește 1 an (termenul de leasing), posesia și folosința
unui bun cumpărat de locator, precum și să acorde locatarului opțiunea de a dobîndi în
proprietate bunul, de a prelungi termenul de leasing ori de a restitui bunul la expirarea
termenului de leasing, iar locatarul se obligă să efectueze plățile periodice convenite (rate de
leasing
Caracterele juridice
- Cu titlu oneros
- Consesual
- Sinalagmatic
- Cu executare succesivă

9.3. Elementele contractului de leasing


a. Părțile contractului care sunt locator și locatar uneori figurează furnizorul
b. Obiectul. Obiectul contractului de leasing îl constituie închirierea temporară a
bunurilor de investiţii, a bunurilor imobiliare, a serviciilor. Cele mai frecvent se
închiriază maşini şi utilaje
c. Prețul . prețul acestui contract consitue plata periodică asa numit plata de leasing
d. Forma contractului de leasing poate fi doar scrisă
e. Termenul contracului. Termenul poate fi negociat de către părți și in mare parte
depinde de costul total al obiectul contractului.

9.4. Conţinutul şi efectele contractului de leasing


O particularitate a contractului de leasing constă in faptul că actele normative va respective
in mod prioritar stabilesc continutul acestui conract
Din contractul de leasing trebuie să rezulte:
a) valoarea de intrare a bunului;
b) valoarea totală;
c) dobînda de leasing;
d) termenul de leasing;
e) mărimea ratelor de leasing și scadența acestora
este necesar de mentionat faptul că toate aceste condiții sunt obligatorie de a fi incluse in
contract deoarce sunt stabilite de lege.
Efectele contractului le constitue drepturile si obligatiile părtilor
Drepturile si obligatiile locatorului:
- Locatorul are urmatoare drepturi
a. Să cesioaneze sau să dispue in alt mod de drepturi sale asupra bunului
b. Să folosească bunul in calitate de gaj
c. Să ceară achitarea integralăă inainte de termen a ratelor de leaseing
d. Să inbine calitatea de locator cu cea de furnizor daca acest fapt este prevăsut in
contract
e. Să solicitea locatarului documetele ce reflectă starea lui financiară
- Obligatiile locatarului sunt
a. Să nu intervină in algerea bunului
b. Să nu opereze in modificare in contractul de vinzare-cumpărare
c. Să dea locatarului in contra plată bunul să in posesie si folosintă temporară
d. Să primeaască bunul la expirarea contractului
e. Să garanteze locatarului folosinta in conditii normale a bunului

Drepturile si obligatiile locatarului


- Locatarul are următoare drepturi
a. Să aleagp independent bunul
b. Să formuleze vinzătorului cerinta ce rezultă din contract de vinzare cumpărare
c. Să execute inainte de termen obligatia plății de rate de leasing

Locataul nu are dreptul


- Să modifice contractul de vinzare cumparare ori să intrerupă actiunea lui
- Să inchirieze ori sa greveze in alt mod bunul
- Să cesioneze dreptul de folosintă ori alte drepturi

Obligatiile locatarului
a. Să prezinte informatii referitoare la bun
b. Să execute obligatii receptionate a bunului
c. Să asigure pe durata contractului integritatea bunului
d. Să platească ratele de leasing
e. Să suporte toate cheltuielile de transport receptionare montare
f. Să restitue la expirarea contractului de leasing locatarul bunului in starea stipulată in
contract

10. Antrepriza
10.1. Noţiunea contractului de antrepriză
Prin contractul de antrepriză o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o
anumită lucrare celeilalte părţi (expeditor), iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să
plătească preţul convenit.

10.2. Caracterele juridice a contractului de antrepriză


- Sinalagmatic
- Cu titlu oneros
- Comutativ
- Cu executarea succesivă
- Consensual

10.3. Elementele contractului de antrepriză


a. Părtile contractului de antrepriză sunt antreprenorul si expeditorul . antreprenorul este
considerat persoanacare isi asumă obligatia să efectueze o lucrare in favaoarea altei
persoane. Expeditorul este considerat persoana care insărcinează o altă persoană să
efecteze o anumitp lucrare
b. Obiectul contractului de antreprză este rezultatul activitătii antreprenorului . obictul
contractului poate fi producerea sau transformarea unui bun, cit si obtinerea de alte
rezultate prin efectuare de lucrări.
c. Forma contractului de antrepriză se aplică regukii generale referitoare la forma actului
juridic , contractului se incheie in forma scrisă simplă, inpuse indeosebi la producerea
unor obiecte complice care necesită un termen indelungat de executarea lucrărilor si
cheltuielile esentiale. Din esentă normelor de drept rezultă că contractul poate fi
intocmit si in formă verballă
d. Termenul contractului poate fi considerat o conditie esentială care se stabileste prin
acordul părtilor, are o inportantă pentru ambele părti
e. Pretul contractului este un element esential , el se tabileste prin acordul părtilor in
momentul inchierii contractului si se stipulează in contract . pretul contractului de
antrepriză este constituit din două elemente in primul rind cheltuielile care le suportă
antreprenorul la executarea lucrării si in al doilea rind remuneratia care i se cuvine
pentru lucru efectuat.

10.4. Efectele contractului de antrepriză


Obligatiile antreprenorului>
- Pina la incheerea contractului antreprenorul ca specialist trebuie sa-și indeplenească
obligația preventivă de informare.
- Să efectueze lucrarea personală doar atunci cind acesta obligație reiese din contract
- Să efectueze lucrarea pe propriu său risc
- Antreprenorul este obligat să furnizeze toate materialile necesare executarii
contractului
- Antreprenorul este obligat sa informeze pe expeditor despre faptul ca:
a. Materialul prezentat de expeditor este inutilizabil sau necalitativ
b. Viiciile materialilor vor face ca produsul final sa fie afectat de vicii
c. Să transmită expeditorului obiectul contractului
d. Să transmita expeditorului lucrarea liberă de orice viciu material sau juridic
Drepturile antreprenorului
- Antreprenorul are dreptul la economia dobindită prin reducerea costului de lucru
- Pentru asigurarea drepturilor patrimoniale ce rezultă din contract de antrepriză
antreprenorul are dreptul de retenție de gaj asupra bunului mobil produs sau
inbunatațit de el, daca in cursul produceri sau inbunatatirii bunul a ajuns in posesia sa.
- Dacă obiectul contractului este o constructie sau o parte din constructie antreprenorul
este in drept , pentru garantarea drepturilor care rezultă din contract de antrepriză, să
ceară constituirea unei ipoteci aupra terenului de constructie ale expeditorului.
- Dacă antrepronorul efectuează o nouă lucrare el poate cere expeditorului restituirii
lucrarii afectate de vicii
- Antreprenorul are dreptul la retributii daca imposibilitatea terminarii lucrarii are loc
din cauza materialului necalitativ prezentat de clientsau indicatii acestuia.

Obligatii expeditorului
- Dupa executarea lucrarii expeditorul este obligat să receptioneze lucrarrea
- Achitarea retributii prevăsute de contract
- Expeditorul este obligat a plati retributia globală stabilită si in caz cind antreprenorul
reduce costul lucrarii in raport cu cel stipulat in conreact
Drepturile expeditorului
Clientul este in drept să ceara de la antreprenor executarea unei anumite lucrari pentru
care el are un interes personal. Expeditorul est ein drept să dea antreprenorul indicatii
referitoare la modul de executare a lucrarii care sunt obligatorii pentru antreprenor.

11. Contractul de prestări servicii


11.1. Noţiunea contractului de prestări servicii.
Prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte părţi
(beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită.
11.2. Caracterele juridice a contractului de prestări servicii.
a. Titlu oneros
b. Sinalagmatic
c. Consensual
d. Comutativ
e. Executare succesivă

11.3. Elementele contractului de prestări servicii


1. Subiectii contractului de prestări servicii sunt prestatorul și benificiarul
2. Obiectul contractului de prestări servicii îl constituie serviciile de orice natură.
3. Forma contractului poate fi verbală , cât și scrissă, dar benificiarului i se eliberează o
chitanță in care este indicat prețul contractului.
4. Prețul. Retribuția reprezintă duma de bani achitată de benificiar pentru serviciile
prestate. Plata pentru servicii se efectuează după prestarea serviciilor. Dacă plata
pentru servicii se calculează pe anumite perioade, sumele vor fi acordate după
încheierea fiecărei perioade în parte.
5. Termenul contractului de prestări servicii in funcție de circumstanțe poate fi pe o
durată concretă sau nedeterminată.

11.4. Conţinutul contractului de prestări servicii.


Acest contract trebuie sa includa: partile contractante, obiectul, durata si pretul contractului,
obligatiile si raspunderea partilor, clauza de forta majora, solutionarea litigiilor, alte clauze.
Contractul are un caracter bilateral (implica obligatii pentru prestator si pentru beneficiar),
fiind, de asemenea un contract cu titlu oneros (implica un pret pentru serviciile prestate).
Obligatiile prestatorului sunt urmatoarele: de a procura materialele necesare lucrarilor
(daca asa s-a invoit cu beneficiarul); de a utiliza personal calificat in domeniul serviciilor
prestate; de a remedia gratuit defectiunile care pot surveni la lucrarile efectuate din vina sa.
Obligatiile beneficiarului sunt urmatoarele: de a procura materialele necesare lucrarilor
(daca asa s-a invoit cu prestatorul); de a plati la timp prestatorului pretul lucrarilor efectuate
de acesta.

12. Asigurarea
12.1. Noţiunea de asigurare şi principalele noţiuni ale acestuia.
Prin contract de asigurare, o parte (contractantul asigurării) se obligă să plătească celeilalte
părți (asigurător) prima de asigurare, iar asigurătorul se obligă să plătească asiguratului,
beneficiarului asigurării sau, după caz, terțului păgubit o prestație bănească (indemnizație ori
despăgubire de asigurare) la producerea cazului asigurat în interiorul perioadei de asigurare.
1. Principiul distribuirii pierdirilor patrimoniale

12.2. Clasificarea asigurărilor (forme şi tipuri)


După modul de efectuare sunt două forme de asigurare: obligatorie si benevolă.
Asigurarea benevolă se caracterizează prin faptul că drepturilor și obligațiile părților se
stabilesc, precum si toate celelalte clauze contractuale de către părți prin contractul de
asigurare.
Asigurarea obligatorie este o formă de asigurare in care spre deosebire de asigurare benevolă
, subiectii asigurării obligatorii, drepturile si obligatile părtilor marimea primelor de
asigurare termenul de achitare a acestora si alte clauze sunt stabilite de lege.
Codul civil al RM prevede doua tipuri de asigurare: asigurarea de persoana si asigurarea de
daune.
Asigurarea de persoane are ca obiect un anumit atribut al persoanei fizice cum ar fi veata
sanantatea , capacitatea de muncă atingerea unei anumite viste. Asigurarea de persoane nu
are un caracter de despăgubire si reprezintă o masură de prevedere capitalizare a anumitor
sume de bani.
Asigurarea de daune include asigurarea de bunuri si asigurarea de răspundere civilă.
Asigurarea de bunuri vizează anumite lucruri degradabile sau care pot fi distrusendatorite
unor accidente sau dezastre naturale : case automobile , aimale. Asigurarea de răspundere
civilă are ca obiect valoare despăgubirelor pe care trebuie săl plătească asiguratorul in urma
prejudicii cauzate unei persoane terțe ca exemplu accidente rutiere
Dupa numarul subictilor raporturilor de asigirare sunt asigurări directe, coasigurarea ,
asigurarea mutuală si reasigurarea.

12.3. Noţiunea şi caracterele juridice a contractului de asigurare.


Caracterele juridice
a. Caracter oneros
b. Consensual
c. Executare succesivă
d. Caracter de adeziune
e. Caracter aleatoriu
f. Caracter bilateral

12.4. Elementele contractului de asigurare


1. Părțile contractului sunt asiguratul care este o persoana fizica sau juridică care se
asigură inpotriva producerii unui anumit risc si se obligă, in schimb la plata primei de
asigurare, si asigurătorul care este o persona fizica sau juridica inregistrata in RM care
in conditiile legii deține liceență pentru desfăsurarea activității de asigurare.
2. Obiectul asigurării îl constituie interesele patrimonialecauzate de calamnitati naturale
sau diferite accidente ce nu contravin legislaţiei Republicii Moldova,
3. Forma contractului se incheiei in forma scrisă
4. Termenul. Asigurarea începe cu prima oră a primei zile și încetează la ora 24 a ultimei
zile din perioada de asigurare convenită, dacă legea sau contractul nu prevede altfel.
Clauza care prevede că perioada de asigurare începe la o dată anterioară încheierii
contractului (asigurare retroactivă) este valabilă doar dacă părțile nu cunoșteau, la
momentul încheierii contractului, despre producerea cazului asigurat. Dacă
contractantul cunoștea, la acel moment, despre producerea cazului asigurat,
asigurătorul nu este obligat să despăgubească acel caz.
5. Plata

12.5. Conţinutul şi efectele contractului de asigurare


A. Obligațiile si drepturile asiguratului.
- La încheierea contractului, solicitantul asigurării trebuie să informeze asigurătorul
despre împrejurările pe care le cunoaște sau ar trebui să le cunoască și care fac
obiectul întrebărilor clare și precise puse lui de către asigurător.
- O alta obligatie este ca la incheierea contractului sau pe parcursul executarii acesuia să
informeze asigurătorul despre incheierea altor contracte de asigurare pe acelasi bun.
- Asiguratul este obligat să plateasca la timp primele de asigurare.
- Asiguratul este obligat să anunte asiguratorul referitor la survenirea anumitor
imprejurări periculoase
- Asiguratul este obligatsă intrețină bunul in conditii adecvate, prevăzute de dispozișia
legale si cele contractuale
- Informarea despre producerea cazului asigurat. Survenirea cazului asigurat trebuie
notificată de îndată asigurătorului de către contractant, asigurat sau, după caz,
beneficiar, cu condiția că persoana obligată să facă notificarea cunoștea sau trebuia să
cunoască existența acoperirii de asigurare și survenirea cazului asigurat. Obligația se
consideră îndeplinită și dacă un terț informează asigurătorul.
B. Obligatiile si drepturile asigurătorului
- Asigurătorul este obligat sal informeze pe viitorul asigurat referitor la condițiile
asigurarii.
- Asiguratorul trebuie să verifice daca asigurarea era in vigoare in momentul producerii
evenimentului asigurat
- Asiguratorul are dreptul să refuze deplin sau partial asiguratului despăgubirea de
asigurare in asigurarrile de bunuri