Sunteți pe pagina 1din 5

Situaţia de comunicare.

Funcţiile limbajului- Exerciţii

1. Bifaţi în căsuţele corespunzătoare situaţiile în care se desfăşoară un act de comunicare:

√ cineva urmăreşte o piesă de teatru la televizor;

√ câţiva elevi discută într-o pauză;

□ un aparat de radio transmite într-o încăpere goală;

□ la un megafon se anunţă vreme proastă pe o plajă pustie;

□ un tânăr se destinde navigând pe reţele de socializare;

√ purtătorul de cuvânt al guvernului tocmai citeşte în faţa ziariştilor un comunicat;

□ un copil telefonează acasă, dar cel care răspunde la telefon nu-l aude;

√pe Stadionul „Dan Păltinişanu” are loc un concert la care asistă foarte mulţi tineri;

2. Pornind de la schema comunicării şi de la modelul de mai jos, completaţi tabelul următor, cu


elementele care corespund fiecăreia dintre situaţiile bifate de voi la exerciţiul 1.

situaţia emiţător(i) receptor(i) mesaj cod canal context

cineva scenaristul, telespectatorii  actele verbal (limbă), electronic tema


urmăreşte o regizorul, piesei de vizual piesei de
piesă de actorul etc teatru (imagine) etc teatru
teatru la
televizor

câțiva elevi un elev ceilalți elevi diverse verbal(limbă) Față în


discută într-o subiecte față(contact
pauză personal)
 

   3. Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, canal):

a) „ În decursul acestei săptămâni, jumătatea vestică a Europei va fi dominată de un vast câmp


anticiclonic, pe când în cea de răsărit va domina activitatea depresionară.

Intensificările de vânt se vor resimţi în zonele vestice ale ţării  îndeosebi la mijlocul săptămânii, corelate
cu ninsoare.

În Moldova, Bărăgan şi Dobrogea va fi viscol, în timp ce în restul ţării valorile termice vor fi deosebit  de
coborâte, caracterizând o vreme geroasă “.

                                                             ( prognoza meteo în Jurnalul Naţional )

b) “Ca să judeci drept un lucru, trebuie să te îndepărtezi oarecum, dupa ce l-ai iubit. Nevoia aceasta e
adevărată cu privire la ţări, la fiinţe şi la tine însuţi.” – André Gide 

“Ochiul minţii vede cel mai bine atunci când ochii simţurilor rămân închişi.” - Jonathan Swift 

 “Lasă-i să vorbească: fii tare ca un turn ce nu se clatină oricum ar sufla vântul.” -  Dante

“Dacă doriţi să aveţi succes atunci înconjuraţi-vă de oameni ce ştiu să reuşească în viaţă.”

“Dacă-i dai unui om un peşte îl hrăneşti o zi. Dacă-l înveţi să pescuiască, il hrăneşti pentru toată viaţa.”

“Nu e important cât de mic eşti, important e cât de mare vrei să fii.”

“E imposibil să zbori ca un vultur, dacă te-nconjori doar de ciori.” -  John Kalench

4. Identificaţi funcţiile limbajului dominante în fiecare din enunţurile următoare:

a) Îmi place în mod deosebit această carte, este extraordinară! – funcția emotivă

b) Domnule, daţi-mi vă rog voie să trec! – funcția

c) Sunt mai aproape dinţii ca părinţii. – funcția


d) Trenul pleacă la ora şapte. – funcția referențială

e) “Moftangioaica româncă vorbeşte româneşte numai avec les domestiques, încolo franţuzeşte – acu ia
lecţii de limba engleză.” (I.L.Caragiale, Moftangii, Românca). - funcția

f) Tu, Oltule, să ne răzbuni! (Octavian Goga, Oltul) - funcția

g) Trenul pleacă la ora 17:30 de la linia 3. – funcția referențială

h) „- Ce este optimismul? întrebă Cacombo.

    - Vai! zise Candide, este furia de a susţine că totul e bine când îţi merge rău.”- funcția

i) Vai, ce vreme frumoasă! – funcția emotivă

j) „Alo, mă auziţi?”,  „Vorbiţi mai tare, vă rog!”- funcția fatică

k) „Apele plâng, clar izvorând în fântâne” (Mihai Eminescu, Sara pe deal)- funcția poetică

l) Alo! Mă auzi?, Mai eşti pe fir?, Înţelegi ce spun sau trebuie să repet?, Ai putut să deschizi fişierul pe
care ţi l-am trimis? Hei! Mă asculţi? –Aşa, da, da. – funcția fatică

m) Oximoronul este o figură semantică bazată pe îmbinarea unor termeni incompatibili: tăcere
asurzitoare, dureros de dulce, ţiuitul tăcerii, cioară albă; 

Când spun aici scriitor clasic, mă refer la valoarea sa reprezentativă în cadrul unei literaturi, nu la faptul
că opera sa aparţine clasicismului.  -

5. Precizează scopul comunicării:

“Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi”.  (slogan politic)

 “D.A.- te-a furat în ultimii patru ani”. (slogan politic)

 “Radio de pici”. (slogan publicitar al unui post de radio condus de copii)

 “Ciuc, încă una şi mă duc!” (slogan publicitar)

“Paxeladin : se dă  la tuse! »  ( slogan publicitar pentru un medicament contra răcelii)

“Mulţumim  pentru creditul  acordat !”( slogan publicitar pentru o bancă )

6. Găsiţi trei exemple de utilizări ale limbajului în care funcţia poetică să se manifeste în afara
literaturii (sloganuri publicitare sau politice).
7. Identifică elementele situaţiei de comunicare în următoarele scrisoare :

Sinaia, 24 aprilie, 2010

Dragă Dana, 

Mă aflu momentan la Sinaia, unde îmi petrec vacanţa de pimăvară. Totul este aici minunat,
vremea este superbă şi mă distrez extraordinar.

N-am uitat că pomâine este ziua ta şi că împlineşti 18 ani. Ţi-am pregătit un cadou pentru
această ocazie şi abia aştept să văd dacă-ţi place. Regret că nu pot veni la petrecerea ta, dar să fii
convinsă că mă voi gândi la tine şi-ţi voi fi alături cu tot sufletul.

Până atunci, te felicit din toată inima, îţi doresc multe satisfacţii şi bucurii, succes deplin la
examenele care urmează. 

Te sărut şi te îmbrăţişez cu drag, Paula 

8. Proverbele circulă de obicei în mai multe variante. Alegeţi pentru fiecare din perechile de mai jos
varianta care vi se pare că „sună mai bine”:

a. Lucrul de azi nu-l lăsa pe mâine./ Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi.

b. Lupu-şi schimbă părul, dar năravul, ba./ Lupul îşi schimbă părul, dar nu şi năravul. 

c. Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti./ Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să ştiu cine eşti.

d. Geaba vii, geaba te duci, geaba rupi cele opinci./ Geaba vii, geaba te duci, geaba rupi nişte papuci. 

9. Alcătuiţi enunţuri care să ilustreze următoarele funcţii ale limbii:

a. metalingvistică

b. expresivă

c. referenţială

d. fatică

e. poetică
f. conativă