Sunteți pe pagina 1din 4

Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Facultatea de Inginerie Alimentară


Specializarea: Controlul și expertiza produselor alimentare

DETERMINAREA INDICELUI DE REFRACŢIE AL UNEI


LAMELE CU FEŢE PLAN-PARALELE

Profesor:
lect. dr. fiz. Jarcau Mihaela Student:
Solomon Andrei
Determinarea indicelui de refractie al unei lamele cu fete plan-paralele

1.Scopul Lucrarii:
Acesta Lucrare are scopul de a ne ajuta sa ne familiazam cu metodele si aparatele de masurare a
indecelui de refractiea unei lame cu fete plan parallel.
2.Teoria lucrarii:
Microscopul este in instrument optic alcatuit din 2 sisteme optice: obiectivul si ocularul.
Aceste formeaza imagini virtuale marite pentru obiecte mici, permitand distingerea unor detalii
ce nu se pot vedea cu ochiul liber.
f 1∗f 2
f=

∆- fiind distamta dintre focarele interioare ale celor doua sisteme optice ce alcatuiesc
microscopul.
Cea mai mica distanta dintre cele doua puncta, o vom nota ᶯ si poate fi calculate cu ajutorul
relatiei:
λ
η=
2∗n∗sin u
Calcularea indecelui de refractie al unei lamele transparente cu fete plan-paralele
Consideram un punct A1 situat pe fata inferioara a unei lame ce fete plan-paralele. Privit de sus
prin lama, punctul luminos A1 apare mai aproape de observator decat in realitate
Se considera doua raze de lumina ce pleaca din A1 . Ele vor conduce la o imagine virtuala A2 la
intersectia razelor refractate. Prin calcule simple, rezultaȘ
ID=A 1 I∗sini 1= A 2∗sin i 2

dar:
sin i2
=n
sin i1

Pentru unghiurile de incidenta mici, deci raze aproape normale pe suprafata lamei putem face
aproximatia: A1 I ≈ A1 D=I si A2 I ≈ A2 D=I −d . Deci relatia se rescrie:
l
n= (10 ¿¿ !)¿
l−d
unde:
d-deplasarea imaginii fata de obiect
l-Grosimea lamelei
3.Mod de lucru:
Vom folosi microscopul pentru determinarea marimile l si d in cazult unei lamele de sticla.
Metodica este urmatoarea:

- se pune la minim surubul micrometric al microscopului.


- Se aseaza pe masuta microscopului o lamela de sticla L1 si se pune la punct cu
microscopul imaginea punctului A1. Se citeste pe surubul micrometric pozitia obiectului,
in acest caz P1.
- asezam lamela L2 al carui indice vrem sa-l determinam. Se ridica tubul obiectivului prin
rotirea surubului micrometric, numarandu-se totodata de cate ori acesta trece prin pozitia
zero. Pana ce imaginea punctului A1 se vede clar din nou. Pozitia acestei imagini este
notata cu P2. Se inregistreaza diviziunile corespunzatoare de pe surubul micrometric.
- se continua ridicarea tubului microscopului pana ce apare clar imaginea unui punct
arbitrar ales pe suprafata superioara a lamelei L2. Fie P3 pozitia acesteia pe scala gradata.
Indicele de refractie se calcuzelaza mai simpplu astfel:

l |P 3−P1|
n= =
l−d |P 3−P2|

4.Obiective:

Nr. det. P1(div) P2(div) P3(div) n ń


1 0,7 0,84 1,05 1,667
2 0,7 0,81 1 1,57 1,694
3 0,7 0,84 1 1,875
4 0,7 0,82 1 1,667

l |P 3−P1| ¿
n= = =¿ 1,05−0,7∨ ¿
l−d |P 3−P2| ¿ 1,05−0,84∨¿=1,667 ¿

l |P 3−P1| ¿
n= = =¿ 1−0,7∨ ¿
l−d |P 3−P2| ¿ 1−0,81∨¿=1,57 ¿

l |P 3−P1| ¿
n= = =¿ 1−0,7∨ ¿
l−d |P 3−P2| ¿ 1−0,84∨¿=1,875¿

l |P 3−P1| ¿
n= = =¿ 1−0,7∨ ¿
l−d |P 3−P2| ¿ 1−0,82∨¿=1,667 ¿

1,667+ 1,57+1,875+1,667 6,779


ń= = =1,694
4 4

Concluzie:

In urma realizării lucrarii de laborator am determinat indicele de refracţieal lamelei de sticlă.


Indicele de refracție variază în funcție de sistemul optic al fiecărei persoane care face citirea la
microscop.Valorile lui n obţinute sunt mai mari sau mai mici faţa de valoarea reala a indicelui de
refracţie.