RAPORT DE ACTIVITATE

LA DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

PENTRU ANUL ŞCOLAR 2011-2012

MOTO: “De obicei, adulţii învaţă o limbă necunoscută cu ajutorul regulilor (primesc un
ansamblu de unităţi cu legile de combinare a acestora şi învaţă să le combine);
copiii, în schimb, sînt antrenaţi prin expunere la o practică textuală continuă
asupra elementelor prefabricate ale limbii şi absorb puţin cîte puţin competenţa,
fără a fi conştienţi de toate regulile pe care aceasta le implică”.
(Umberto Eco)

Tema de cercetare şi aplicare în anul şcolar 2011-2012: „Manualul şcolar de Limba şi

Literatura română, sursă de bază şi instrument util de formare a competenţelor elevilor”.

Specificul disciplinei
Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea
personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul
postşcolar la învăţarea pe toată durata vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe
cunoaştere.
Fiind în acelaşi timp o disciplină din Curriculumul Naţional şi limbă de şcolarizare,
studierea limbii române asigură formarea competenţelor de comunicare necesare, în lumea
contemporană, în orice domeniu de cunoaştere şi în orice tip de activitate profesională: să se
exprime corect, clar şi coerent în limba română, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje
orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare.

Scopul şi finalităţile disciplinei

Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi
atitudini enunţate în curricula școlară, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe
specifice, subcompetenţe, conţinuturi ale învăţării). Aceste finalităţi îşi găsesc corespondent, în
principal, în domeniul Comunicare în limba maternă, aşa cum apare acesta definit în
documentele Uniunii Europene (Competenţe cheie pentru învăţământul pe tot parcursul vieţii –
Cadrul european de referinţă), cît şi în competenţele transversale, menţionate în acelaşi
document, din domeniile A învăţa să înveţi, Competenţe sociale şi civice, Spirit de iniţiativă şi
cultură antreprenorială, Conştiinţă şi exprimare culturală.
Scopul studierii limbii şi literaturii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de
a forma un tînăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea, să
comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile
proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice
fază a existenţei sale procesul de învăţare, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de
om.
În acest sens, Curricula la limba şi literatura română este realizată pe baza modelului
comunicativ-funcţional, model ce presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al
textului literar, fiind adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor
propriu-zise de structurare a competenţei de comunicare a elevilor. De asemenea, modelul
comunicativ-funcţional este comun pentru disciplinele cuprinse în aria curriculară Limbă și
comunicare, ceea ce asigură o perspectivă unitară în abordarea competențelor.

Optimizarea activităţii educaţionale la nivel municipal

În anul şcolar 2011-2012, dimensiunile noutăţii în demersul didactic de predare-învăţare-
evaluare la disciplina Limba şi literatura română au fost definite prin promovarea unui
management educaţional de calitate, prin opţiunea de implementare calitativă a curriculei
modernizate în ambele trepte de şcolaritate (gimnaziu, liceu), axată pe formarea/dezvoltarea de
competenţe şi pe modernizarea procesuală, în scopul realizării integrale a finalităţilor.
 Baza conceptuală privind organizarea şi desfăşurarea procesului educaţional la
disciplină au fost cele în vigoare, respectiv Planul-cadru, Organizarea procesului educaţional în
învăţămîntul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, anul de studii 2011-2012 şi Curricula şcolară
pentru învăţămîntul gimnazial şi cel liceal, aprobate de ME, inclusiv, ghidurile de implementare.

Probleme urmărite în cadrul inspecţiilor şcolare:

1. Orientarea activităţii manageriale spre implementarea curriculumului modernizat la
limba şi literatura română, gimnaziu şi liceu, prin stabilirea unor direcţii
prioritare/obiective strategice ale activităţii educaţionale, derivate din documentele
regulamentare ale ME cu referinţă la asigurarea calităţii implementării documentelor
curriculare.
2. Cunoaşterea şi implementarea actelor normative care stau la baza activităţii supuse
controlului de către managerul şcolar şi cadrele didactice la limba şi literatura
română.
3. Forme de monitoring şi control intern planificate pentru asigurarea unei calităţi
optimale procesului de implementare a curriculumului modernizat.
4. Îndrumarea cadrelor didactice prin proiectarea şi realizarea unor activităţi de formare
orientate spre cunoaşterea profundă teoretico-practică a învăţării centrate pe formarea
de competenţe.

Obiective pe domeniu şi probleme:

Aplicarea prevederilor Planului-cadru pentru învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal, anul de
studii 2011-2012, aprobat prin ordinul ministrului nr.380 din 26 mai 2011 şi a Scrisorii metodice
privind organizarea procesului educaţional la limba şi literatura română şi la literatura universală
în anul de studii 2011-2012.
1. Cunoaşterea şi aplicarea Curriculumului modernizat la Limba şi Literatura Română în
cadrul procesului educaţional. Nivelul achiziţionării competenţelor generale/specifice.
2. Organizarea raţională a demersului didactic prin desfăşurarea interactivă a predării-
învăţării la disciplină.
3. Proiectarea şi desfăşurarea atelierelor (de lectură, scriere, discuţie) ca tip/formă de lecţie
drept oportunitate de formare a competenţelor.
4. Monitorizarea realizării cu randament a tuturor tipurilor de evaluare şcolară recomandate
de curriculum la nivel de cadru didactic, manager şcolar.
5. Realizarea obiectivelor la nivel de cadru didactic în contextul temei de cercetare şi
aplicare pentru anul şcolar 2011-2012.
6. Implementarea eficientă a materialelor şi recomandărilor propuse în cadrul întrunirii
metodice, seminarelor municipale.

Acţiuni de preinspecţie:

 Organizarea şi desfăşurarea întrunirii metodice a profesorilor de limba şi literatura

română din 26 august 2011, în LT „Gh.Asachi” cu tema: "Eficientizarea învăţării limbii
şi literaturii române în gimnaziu şi liceu prin organizarea şi desfăşurarea calitativă a
procesului educaţional la disciplină, axat pe formarea/dezvoltarea de competenţe”.
S-au dat indicaţii metodice în baza actelor reglatoare. În partea a doua a întrunirii metodice,
după şedinţa în plen, participanţii şi-au desfăşurat activitatea în 5 ateliere de lucru în cadrul
Laboratorului Municipal al profesorilor de limba şi literatura română. Laboratorul a avut drept
scop formarea cadrelor didactice în subiectul implementării curriculumului modernizat la
disciplină şi elaborarea proiectelor de lungă durată pe unităţi de învăţare.
 Organizarea şi desfăşurarea seminarului municipal pentru managerii şcolari responsabili
de procesul educaţional la disciplinele şcolare din 28 septembrie 2011, Sala de şedinţe a
DGETS: "Activitatea managerială orientată spre implementarea Curriculumului
 modernizat şi realizarea Planului-cadru la toate disciplinele de studii – accente
importante în realizarea politicilor educaţionale”.
S-au oferit indicaţii metodice, s-a expediat o scrisoare electronică plasată în e-portofoliul
profesorului de română pe limbarom@mail.ru

 Organizarea şi desfăşurarea seminarului municipal pentru managerii şcolari responsabili

de procesul educaţional la limba şi literatura română la 12.10.11, în incinta LT
„I.Hasdeu” cu tema: “Managementul catedrei de specialitate a profesorilor de limba şi
literatura română în demersul didactico-metodic de predare/învăţare/evaluare la
disciplină”.
La seminar au participat managerii şcolari din 57 de instituţii. La dispoziţia participanţilor
s-a pus un suport metodic în vederea implementării curriculumului modernizat la disciplină,
bazat pe formarea competenţelor, dar şi de formare a competenţelor de evaluare a proiectelor de
lungă durată, a planului catedrei de specialitate, de elaborare a unei note informative.

Analiza SWOT a rezultatelor evidenţiază următoarele aspecte:

Puncte tari:

1. Documentele normative ale ministerului de resort, piesele curriculare, existente la

disciplină în baza acestora, privind implementarea Curriculei modernizate bazate pe
formarea/dezvoltarea competenţelor la limba şi literatura română, sunt suficiente pentru
orientarea /îndrumarea activităţii manageriale şi didactice;
2. Reorientarea activităţii manageriale şi didactice spre implementarea curriculei
modernizate bazată pe formarea de competenţe, prin determinarea obiectivelor strategice
ale activităţii corpului didactic, proiectarea unor activităţi formative, a unor forme de
monitoring şi control intern pentru asigurarea unei calităţi optimale procesului de
implementare a curriculumului modernizat la disciplină;
3. Promovarea, în cadrul şedinţelor catedrelor, a materialelor seminarelor municipale, a
exemplelor de bune practici în vederea creării unor situaţii capabile să trezească elevilor
spiritul de iniţiativă, de investigaţie;
4. Realizarea schimbului de experienţă între instituţii prin organizarea/participarea la
seminarele locale/interşcolare şi promovarea cadrelor didactice performante;
5. Implicarea elevilor în activităţi complexe şi folosirea cu eficienţă a mijloacelor
multimedia, motivarea şi implicarea elevilor în evaluarea progresului;
6. Stimularea şi promovarea elevilor cu anumite aptitudini vocaţionale prin organizarea
concursurilor şcolare, conferinţelor;
7. Implicarea cadrelor didactice în elaborări de manuale, materiale didactice în baza
cerinţelor curriculumului şcolar;
8. Preocuparea implementării tehnologiilor pedagogice avansate şi a TIC în educaţie.

Puncte slabe:

1. Cunoaşterea şi implementarea superficială a actelor normative care stau la baza activităţii

supuse controlului de către unii manageri şcolari şi cadre didactice la limba şi literatura
română;
2. Nu în toate instituţiile din subordine managerii şcolari au insistat asupra lecturii
personalizate a curriculumului la disciplină şi respectării rigorilor acestuia în procesul
educaţional;
3. Proiectarea, în unele unităţi şcolare, a unor activităţi formale, a unor forme de monitoring
şi control intern ineficiente pentru asigurarea calităţi procesului de implementare a
curriculumului modernizat la disciplină (fapte atestate în cadrul controalelor de
specialitate);
 4. Lipsa responsabilităţii unor cadre manageriale care neglijează seminarele municipale. La
seminarul organizat pentru directorii/directorii adjuncţi responsabili de procesul
educaţional la disciplină au participat 57 de cadre didactice din instituţiile de învăţămînt
preuniversitar, dintre care 44 directori/directori adjuncţi, responsabili de procesul
educaţional la disciplină. 13 unităţi şcolare au delegat la seminar în locul managerului
şcolar profesori de română. Nu au manifestat interes pentru participarea la seminar
managerii şcolari din LT ”M.Viteazul”, Liceul Teoretic Seral nr.1 (sectorul Centru),
”N.Iorga”, „V.Alecsandri”, „Pro Succes”, LTIM, gimnaziile nr.3, 31, 49, 67, Liceul
Teoretic Seral nr.2 (sectorul Botanica), “Miguel de Cervantes”, ”Ştefan cel Mare”,
„Al.I.Cuza”, „G.Meniuc”, „Academia Copiilor”, „A.Mateevici”, „Dragoş-Vodă”, LTE
„Waldorf”, LLMM (sectorul Rîşcani), ”S.Haret”, „V.Vasilache”, LIMPS, ”Prometeu-
Prim”, „ L.Deleanu”, „Truşeni”, „Durleşti”, „Columna”, „Elimul Nou”, gimnaziile nr.
59, 65 (sectorul Buiucani), „P.Zadnipru”, „Budeşti”, „Orizont”, Liceul Teoretic cu profil
sportiv nr.2;
5. Admiterea în continuare a practicilor de preluare a modelelor de proiecte de la IŞE sau
din alte instituţii, fără a introduce modificările corespunzătoare (în multe cazuri se atestă
necorespunderi cu cerinţele Curriculumului la disciplină în ceea ce priveşte concordanţa
dintre competenţa specifică şi subcompetenţe, asocierea competenţelor specifice cu
unităţile de învăţare, determinarea frecvenţei şi formelor de desfăşurare a evaluărilor,
lipsa orei de analiză a rezultatelor şi remediere a situaţiei/exersare a competenţei
reclamate), fără a le analiza, cel puţin, şi a le personaliza în funcţie de clasă, profesor.
6. Lipsa unui sistem de monitorizare a progresului şcolar pe clase, profesori;
7. Lipsa monitorizării tipurilor de evaluare şcolară recomandate de curriculum la nivel de
cadru didactic, manager şcolar;
8. Activităţile de control şi asistenţe le lecţii, în unele cazuri, nu au obiective concrete şi
nici finalităţi clare (recomandări, remedieri);
9. Slaba valorificare a calculatorului în predarea-învăţarea limbii şi literaturii române;
10. Schimbarea destinaţiei cabinetelor de specialitate în săli de clasă;
11. Lipsa strategiilor pe termen lung privind susţinerea elevilor capabili de performanţă.
12. Nerealizarea unui număr impunător de ore conform Planului cadru din cauza lipsei
profesorului la clasă pe motiv de boală, frecventarea cursurilor de perfecţionare etc.,
respectiv implementarea necalitativă a curriciculei prin comasarea conţinuturilor.

Oportunităţi:

1. Asigurarea asistenţei metodice în cadrul seminarelor şi întrunirilor municipale, a

controalelor efectuate atît managerului şcolar, cît şi cadrelor didactice concrete;
2. Lichidarea neajunsurilor depistate la momentul controlului; revizuirea planului de
activitate a catedrei, a proiectelor la indicaţia inspectorului de specialitate;
3. Desfăşurarea unor activităţi de formare în cadrul Consiliilor metodice locale, a şedinţelor
catedrelor în baza materialelor puse la dispoziţie în cadrul seminarelor municipale;
4. Eficientizarea monitorizării implementării curriculei prin analiza permanentă a
proiectelor de lungă durată – insistenţa pe proiectarea pe unităţi de învăţare;
5. Insistenţa spre construirea unui sistem de evaluare la nivel de unitate şcolară, clasă.

Factori de risc:

1. Superficialitatea şi comoditatea unor directori, directori adjuncţi responsabili de procesul

educaţional la disciplină privind studierea şi respectarea cerinţelor actelor normative;
2. Implementarea necalitativă a curriculei în instituţiile de învăţămînt în care nu s-a pus
accent pe o elaborare calitativă a proiectelor de perspectivă, rezultate din studierea
superficială a documentului curricular, dar şi în cazul orelor înlocuite;
3. Lacune în administrarea sistemului de evaluare la nivel de profesor, dar şi la nivel de
instituţie;
 4. Promovarea cadrelor didactice cu insuficienţe în calificare la susţinerea gradelor
didactice.

Situaţia inspecţiilor şcolare efectuate

Unele date referitor la compartimentele verificate sunt prezentate în tabelele de mai jos:
Tipul de Inspecţii tematice Inspecţii de specialitate Inspecţii
inspecţie/Instituţii speciale

 Control frontal:  „Admiterea elevilor în clasele  „Activitatea  Evaluarea

liceale – aspecte manageriale managerului şcolar şi a activităţii
LT „Universul”; în asigurarea accesului elevilor cadrului didactic întru cadrelor
LT „Alexandru la procesul educaţional de asigurarea calităţii didactice/manag
cel Bun”; calitate” ; implementării eriale în baza
LT „Gaudeamus”.  „Realizarea metodologiei de curriculumului demersurilor/pet
transfer a elevilor dintr-o modernizat bazat pe iţiilor parvenite
instituţie în alta”; formarea/dezvoltarea la DGETS:
 Control de o zi:  Unitatea sistemică între competenţelor în cadrul
LT „Ginta proiectarea managerială anuală atelierului didactic la - LT” E.Alistar”
Latină”, şi proiectele de lungă durată – Limba şi literatura (profesor
Gimnaziul nr.42. factori sistemici în română, gimnaziu şi M.Ţurcan),
eficientizarea demersului liceu”. LT „I.Creangă”,
educaţional instituţional. „M.Kogălniceanu”, - LT„Ştefan
Liceele Teoretice „S.Haret”, „Academia Copiilor”, Vodă”
„M.Eminescu”, „L.Rebreanu”, „Pro Succes”, „N.Sulac”, (profesor
„G.Călinescu”, „Ginta Latină”, ”V.Vasilache”, LTE S.Guţu, director
„L.Blaga”, Liceul Tehnologic, „Waldorf”, M.Goraş)
gimnaziile nr. 41, 42, 53; Liceele Teoretice Serale
 Controlul realizării nr.1,2, gimnaziile
cerinţelor curriculare la limba şi nr.3,6,51,74.
literatura română.  Monitorizarea
 Admiterea la examene: LT desfăşurării examenelor
„Minerva”, „Academia de absolvire: Liceele
Copiilor”, „Orizont”, Buiucani, Teoretice „Minerva”,
gimnaziul nr.59 „L.Rebreanu”,
 Monitorizarea procesului ”Gh.Asachi”, „P.Rareş”,
de atestare a cadrelor didactice şi „L.Rebreanu”
manageriale.

I. Calitatea resurselor umane cu referire la personalul didactic evaluat şi a condiţiilor de lucru.

Activează în muncă Grad didactic

Ore opţionale
Cabinete de

Activeaz De
De Pest Din
română

Nr Instituţia ă în inst. Pînă la Sup

la 3- e 25 ei
./r (profes.) la 3 18- erio I II
18 de pens
ani 25 r
ani ani ion.
ani

1. LT „Universul” 5 - 1 - 4 1 - - 4 4 5
2. LT „Al. cel Bun” 9 2 5 - 2 1 - - 4 4 2
 3. LT „Gaudeamus” 6 - 3 1 2 1 2 - 4 4 -
4. LT „Ginta Latină” 9 1 3 3 2 2 - - 8 7 5
5. Gimnaziul nr.42 2 1 - - 1 1 - - 1 Sist.cl. 2
6. LT „I.Creangă” 7 - 3 - 4 1 1 1 5 5 -
7. “M.Kogălniceanu 4 - 3 1 - - - - 4 4 -
8. LT „V.Vasilache” 6 - 3 2 1 1 1 - 5 3 3
9. LT „N.Sulac” 10 2 2 4 2 1 - - 7 Sist. cl. -
10. LT „Pro Succes” 2 - 1 1 - - - 1 1 Sist. cl 2
11. LT „Academia 3 - 3 - - - - - 1 2 -
Copiilor”
12. LTE „Waldorf” 2 - 2 - - - - - 1 Sist. cl. 1
13. LT Seral nr.1 3 - 3 - 1 1 - - 1 Sist. cl. -
14. LT Seral nr.2 3 - 3 - 2 2 - - 1 Sist. cl. -
15. Gimnaziul nr.3 2 - 1 1 - - - - 1 Sist. cl -
16. Gimnaziul nr.6 2 - 2 - - - - - 2 2 -
17. Gimnaziul nr.44 3(1c/m) - - - - - - - 1 1 -
18. Gimnaziul nr.51 2 2 - - - - - - - 2 -
19. Gimnaziul nr.74 2 - - - 2 1 - - 2 2 -

II. Calificative acordate pe tipuri de instituţii

Instituţii Tipul de Managerul Specialitate/ Ore Calificativ Calificativ

inspecţie responsabil vechimea în asistate în activitate cadre
muncă cadrul manager didactice
/funcţie controlului
LT „Universul” c/fr Braguţa Silvia l.rom. 11/3 14 bine satisfăcător
LT „Al. cel Bun” c/fr Colac Iulia Matem.48/15 21 bine bine
LT „Gaudeamus” c/fr Ponomari Tat. l.rom. 31/14 17 f.bine f.bine
LT „Ginta c/zi Panfil Violeta l.rom. 25/7 6 f.bine f.bine
Latină”
Gimnaziul nr.42 c/zi Bulat Ina l.rusă 17/11 4 f.bine bine
LT „I.Creangă” c/tem Munteanu Iulia cl.prim.30/5 6 f.bine f.bine
LT „N.Sulac” c/tem Ciobanu L. l.franc. 39/3 5 satisfăcător satisfăcător
„M.Kogălniceanu c/tem Timofei Nat. l.span. 41/3 5 bine bine
LT „Academia c/tem Borş Angela l.rom 19/5 4 satisfăcător satisfăcător
Copiilor”
LT „Pro Succes” c/tem Cristea Istoria 5/2 5 bine bine
Nadejda
”V.Vasilache” c/tem Olaru Ludmila l.rom. 13/8 5 bine bine
LTE „Waldorf” c/tem Munteanu cl.prim. 27/6 4 satisfăcător satisfăcător
Olga
LT seral nr.1 c/tem Cojocaru Nina matem 28 / 6 satisfăcător satisfăcător
2
LT seral nr.2 c/tem Ivanov Nina l.fran. 39/2 9 satisfăcător satisfăcător
Gimnaziul nr.3 c/tem Rebeja Elena Istoria 32/15 3 bine bine
Gimnaziul nr.6 c/tem Vicol Lucia l.rom.18/11 2 bine bine
Gimnaziul nr.44 c/tem Railean cl.prim. 17/7 2 satisfăcător satisfăcător
Angela
Gimnaziul nr.51 c/tem Plaţînda Svetl l.rom. 35/2 3 satisfăcător satisfăcător
Gimnaziul nr.74 c/tem Cojocaru Tat. l.rom.16/0,4 2 satisfăcător satisfăcător
III. Aprecierea lecţiilor asistate

Cele 123 de lecţii asistate în cadrul controalelor sus-numite au fost apreciate:

 la nivel normativ cu elemente creative - 37;
 la nivel normativ - 45 de lecţii;
 la nivel satisfăcător – 34 de lecţii;
 sub nivel – 7 lecţii.
În cadrul controalelor efectuate a fost menţionat rolul activ în implementarea
curriculumului modernizat, bazat pe formarea/dezvoltarea competenţelor, pregătirea elevilor
pentru finalitatea celui mai semnificativ parcurs al achiziţiilor valorice întru propria devenire
umană, al profesorilor: L.Coman, A.Galaju, N.Talpalaru, L.Caşu, R.Cociu, S.Pîslaru – LT
“I.Creangă”, N.Nani, T.Duca – LT “M.Kogălniceanu”, L.Motricală, N.Dodon - LT “Pro
Succes”, L.Ursu – gimnaziul nr.3, T.Ponomari, A.Tănase, E.Orhei, N.Cimpac, T.Ene – LT
„Gaudeamus”, M.Cucoş, I.Danu, V.Griţco – LT „Ginta Latină”.

Analiza problematizată a asitenţelor la ore în scopul calităţii predării/învăţării/evaluării

obiectului au determinat şi un spectru de carenţe ce vizează în linii mari o administrare a unui
management neeficient, cu aspecte clare de revizuit şi revăzut, în cazul orelor apreciate cu
calificativele „satisfăcător” şi „nesatisfăcător”:
 Necunoaşterea sau lectura superficială a Curriculumului, Ghidului de implementare,
Scrisorii metodice;
 Proiectări de lungă durată incorect elaborate care vizează competenţe superficiale în
cunoaşterea curriculei modernizate şi a documentelor reglatoare a disciplinei predate;
 Lipsa unei viziuni clare în ceea ce priveşte scenariul propriu-zis al lecţiei, cu respectarea
evenimentelor instrucţionale sau lipsa proiectului zilnic;
 Lipsa obiectivelor operaţionale la nivel de lecţie;
 Desfăşurarea orelor lipsite de structură didactică adecvată şi interactivă;
 Instruire informativă, bazată doar pe activitate frontală;
 Lipsa lucrului diferenţiat cu elevii;
 Realizarea unui demers didactic cu şanse minime de dezvoltare a unor competenţe literar-
lingvistice;
 Utilizarea insuficientă a manualului la lecţii;
 Teme pentru acasă bazate pe informaţii din internet, fără parametri concreţi de realizare,
fără suport ştiinţific şi aplicativ oferit în clasă la lecţie;

Pentru orele apreciate cu calificativul „nesatisfăcător” se mai adaugă:

 Cunoaşterea şi valorificarea vagă a conţinuturilor disciplinei predate din perspectiva
curriculară şi didactică a acestora;
 Predarea temelor prin conspect;
 Lipsa documentării ştiinţifice;
 Lecţie redusă la citirea referatelor despre viaţa şi activitatea scriitorilor, extrase din
internet;
  Lipsa manualelor pentru mulţi elevi stagnează învăţarea calitativă; Absenţa textelor
literare de formare a competenţelor;

VI. Verificarea proiectelor de lungă şi scurtă durată a demonstrat că profesorii au

elaborat proiectele în corespundere cu cerinţele curriculumului, însă din cauza studierii
superficiale a acestuia, respectiv, a Ghidului de implementare, a Scrisorii metodice, în unele
instituţii, au fost comise un şir de lacune depistate doar în unele instituţii de managerul şcolar, în
cazul cînd acesta este specialist la disciplină şi cunoaşte conţinuturile documentelor normative
sau, nefiind specialist, a avut sprijinul unui şef de catedră competent, dar pe care unii profesori
nu le-au lichidat în termenii indicaţi. Se constată totuşi faptul că de cele mai multe ori verificarea
şi aprobarea proiectelor de lungă durată poartă un caracter mai mult formal.
Dintre lacunele atestate pot fi numite următoarele:

 Lipsa informaţiei complementare aderente la proiect cu repartizarea orelor pe unităţi de

învăţare, domenii etc.;
 Lipsa repartizării orelor pe unităţi de învăţare;
 Confuzia unităţilor de conţinut cu cele de învăţare;
 Incorporarea inadecvată/incorectă a unităţilor de conţinut recomandate de curriculum în
unităţile de învăţare;
 Studierea tipurilor de compoziţii şcolare au fost proiectate succesiv, fără integrarea lor
pe unităţi de învăţare;
 Lipsa concordanţei dintre competenţele formate şi cele evaluate la sfîrşitul unităţii de
învăţare ;
 Lipsa atelierelor ca oportunitate de formare a competenţelor;
 Nu sunt indicate temele/operele pentru atelierele de scriere, discuţie, lectură;
 Nu sunt specificate sau nu sunt diversificate metodele de evaluare sumativă, dominînd
doar testul complex;
 Confuzia evaluării formative cu cea sumativă. Incorect planificată la sfîrşitul unităţii de
 învăţare evaluarea formativă;
 Incorectitudinea metodică de administrare a 2 tipuri de evaluări succesive: evaluare
formativă şi evaluare sumativă;
 Lipsa termenilor calendaristici;
 Lipsa matricei de evidenţă a competenţelor/subcompetenţelor proiectate;
 Lipsa listei cu textele pentru memorizare indicate de curriculum.

În unele instituţii profesorii au continuat să lucreze în baza proiectelor preluate în anul

precedent de studii de la IŞE, deşi în cadrul întrunirilor metodice şi seminarelor municipale s-a
accentuat că acestea conţin greşeli şi s-a pus problema studierii personalizate a Curriculumului şi
elaborării personalizate a proiectelor sau au preluat proiectele de lungă durată de la colegi din
alte instituţii, elaborate incorect, fără a face vre-o modificare, în dependenţă de stilul de predare,
nivelul de învăţare a elevilor, existenţa/inexistenţa operei literare planificate în manual sau
biblioteca şcolii.

V. Cercetarea experimentală în cadrul controalelor efectuate

Calitatea procesului educaţional este dependentă, în mod direct, de cunoaşterea şi
implementarea cerinţelor curriculumului. Cercetarea experimentală utilizată în cadrul
controalelor efectuate s-a fondat pe rezultatele investigaţiei teoretice, incluzînd ca instrumentar
metodologic Chestionarul administrat la nivel de profesor, acesta vizînd gradul de
cunoaştere a Curriculumului modernizat la disciplină, gimnaziu şi liceu, în urma lecturii
personalizate. Prezentăm mai jos, pentru argumentare, rezultatele analizei chestionarelor
completate de 34 profesori incluşi în eşantion din 14 unităţi şcolare.
 La compartimentul Curriculumul – document normativ:
Din numărul total de 17 termeni din aria de concepte operaţionale la disciplină s-au solicitat 5.
Din numărul total al profesorilor au răspuns corect 4, ceea ce constituie 11,7%.N-au numit corect
nici un termen -11(32,2%).

Nr. Au numit corect Au Lipsa

Instituţia prof 5 term 4 term 3 term 2 term 1term răspuns răspu
esori greşit nsului
LT „I.Creangă” 5 2 1 1 1
LT „M.Kogălniceanu” 4 2 2
LT „V.Vasilache” 2 1
LT „N.Sulac” 4 1 1 2
LT „Pro Succes” 2 1 1
LT „Acad. Copiilor” 2 1 1
LTE „Waldorf” 2 2
LT Seral nr.1 2 1 1
LT Seral nr.2 3 1 1 1
Gimnaziul nr.3 2 1 1
Gimnaziul nr.6 2 1 1
Gimnaziul nr.44 1 1
Gimnaziul nr.51 1 1
Gimnaziul nr.74 2 1 1
TOTAL 34 4 5 5 5 4 9 2
% 11,7 14,7 14,7 14,7 11,7 26,4 5,8

2. Domeniile curriculare din categoria obligatorii (standardele, competenţele, subcompetenţele)

au fost numite corect de 8 profesori (23,5%). Răspunsuri greşite au dat 19 profesori, iar 7 nu au
scris nimic. În rezultat, nu cunosc domeniile curriculare obligatorii 26 de cadre didactice (76,5%)
din LT Serale nr.1,2 , LTA „N.Sulac”, LTE „Waldorf”, LT „Academia Copiilor”, „Pro Succes”,
gimnaziile nr.44, 51, 74.

3 . Sistemul de competenţe a fost ierarhizat corect de 16 profesori (47%). Au răspuns greşit 9,

iar 8 nu au scris nimic. Rebut -53% în din LT Serale nr.1,2 , LTA „N.Sulac”, LTE „Waldorf”,
LT „Academia Copiilor”, „V.Vasilache”, „Pro Succes”, gimnaziile nr.44, 51.

4. Numărul competenţelor specifice pentru gimnaziu, liceu a fost indicat corect de 22 (64,7%)
de profesori, 4 (11,7%) au răspuns parţial corect, necunoscînd numărul de competenţe pentru
liceu. Au dat răspunsuri absolut greşite 6, iar 2 nu au putut numi nici o cifră (cîte 1 profesor din
gimn.nr.74, LTA „N.Sulac”.

5. Au numit corect cîte 2 competenţe specifice formate/dezvoltate prin Limba şi literatura

română, în gimnaziu/liceu 18 cadre (52,9). Răspunsuri parţial corecte au dat 12, nu au putut
răspunde 4.

În ceea ce priveşte Proiectarea şi desfăşurarea demersului didactic:

1. Au numit corect elementele/componentele curriculare între care se cere o strînsă corelare la
proiectarea didactică de lungă durată 21 de profesori (61,7%), parţial corect au răspuns 3(8,8%).
Absolut greşit au răspuns 3, iar 10 nu au putut scrie nimic. În rezultat, nu au idee cum să
realizeze un proiect de lungă durată 38,2 %, 13 profesori (unii profesori din gimnaziul nr.44, 74,
LTA „N.Sulac”, LT Seral nr.2, LTE „Waldorf”).

2. Corect au putut distinge diferenţa dintre unitatea de învăţare şi unitatea de conţinut 13 cadre
didactice (38,2%). Parţial corect au răspuns 11(32,2%). Răspunsuri greşite - 8 (23,4), plus 2 (5,8)
care n-au scris nimic (gimnaziul nr.74-1, LTA „N.Sulac”-1).
3. Proiectarea zilnică a lecţiei se face respectînd unul dintre modelele populare în mediul
profesional. Curriculumul disciplinar, pentru ambele trepte (gimnaziu, liceu), propune 4 modele
de proiectare (Modelul universal clasic, Modelul de structurare a lecţiei în cadrul Evocare-
Realizarea sensului – Reflecţie - Extindere, Modelul învăţării prin explorare şi descoperire în
cadrul Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat, Modelul învăţării directe sau explicite la lecţie), în
toate cazurile fiind clar explicate etapele lecţiei şi fiind propus tabelul de elaborare. Din
răspunsurile celor investigaţi, dar şi în urma asistării la ore, s-a constatat că cele mai utilizate
modele sunt Modelul învăţării directe sau explicite la lecţie şi Modelul de structurare a lecţiei în
cadrul ERRE. Au numit corect modelul utilizat 22 de profesori (67,7%), în timp ce 12 (32,2%)
profesori nici nu au idee după ce model lucrează sau că există informaţia în curriculum. Printre
aceştia sunt profesorii LT Seral nr.1,2, LT „Academia Copiilor”, „Pro Succes”.

4. Cele 3 tipuri de ateliere recomandate de curriculum au fost numite corect de 28 cadre

didactice (82,3%), însă au putut formula răspunsul cu referire la competenţele pe care acestea le
întregesc 15 (44,1%), practic ½. Nu au idee de existenţa atelierelor 6 (17,6%) profesori (LT Seral
nr.2, „Academia Copiilor”, gimnaziile 51, 74).

Cu referire la Implementarea Curriculumului modernizat. Realizări şi dificultăţi, din

răspunsurile oferite în chestionare, s-a constatat că, în general, profesorii nu au o viziune clară
asupra procesului de implementare a actului normativ, unii indicând numai realizările, alţii
numai dificultăţile. Nu au notat nimic nici la una din rubrici 8 profesori (LT Seral nr.2, LTA
„N.Sulac”, gimnaziul nr.74). Astfel, rubrica „Realizări” a fost completată de 24 de profesori,
rubrica „Dificultăţi” – de 21 din numărul celor 34 profesori din eşantion.
Drept realizări ale procesului de implementare a curriculumului au fost numite:
- Lectura personalizată a Curriculumului;
- Proiectarea de lungă durată pe unităţi de învăţare în baza Curriculumului modernizat;
- Atelierele – oportunitate de formare a competenţelor;
- Utilizarea corectă a strategiilor didactice în scopul formării anumitor competenţe;
- Evaluarea finală la sfîrşitul unităţii de învăţare;
- Specificarea formelor/metodelor de evaluare finală;

La rubrica „Dificultăţi” au fost catalogate:

- Lipsa de timp pentru studierea profundă a Curriculumului şi a pieselor curriculare;
- Aplicarea terminologiei de specialitate în baza Curriculumului;
- Graba implementării Curriculumului modernizat în liceu (LT expirementale);
- Elaborarea proiectelor de lungă, scurtă durată (LT experimentale);
- Elaborarea proiectelor de lungă, scurtă durată cu respectarea „cerinţelor de stat” şi a celor
specifice şcolilor „Waldorf” (repartizarea orelor pe epoci, unităţi de învăţare care nu se
încadrează numărului de ore ale epocii; proiectarea orelor bloc pentru ora de bază etc);
- Elaborarea proiectului unităţii de învăţare în cazul cînd acesta suplineşte proiectarea
cotidiană a lecţiei (necesitatea proiectului zilnic);
- Elaborarea subiectelor pentru lucrările de evaluare a competenţelor;
- Elaborarea matricei de specificaţii;
- Lipsa manualelor (LT experimentale).

VI. O verigă importantă în procesul instructiv-educativ o constituie Planul-cadru şi

Curriculumul modernizat unde sînt indicate orele pentru disciplina de studiu la fiecare clasă.
Din informaţiile prezentate la finele anului şcolar de către managerii instituţiilor şcolare,
putem afirma că în 90% din instituţii a fost îndeplinit numărul de ore conform Planului-cadru,
respectiv, realizate prevederile Curriculei, dar procentul este relativ, deoarece din 9 instituţii de
tip liceal – LT „I. Creangă”, LT „D. Alighieri”, LT „Gh.Asachi”, LT „L.Deleanu”, LT
„S.Haret”, LT „Minerva”, LT „Universul”, LT Seral nr.1, LT „G.Călinescu” şi din 4 instituţii
de tip gimnazial – gimnaziile nr. 3, 31, 67, 98 n-a fost prezentată informaţia solicitată.
În rezultatul analizei informaţiilor statistice prezentate, s-a constatat că în anul şcolar
2011-2012, la disciplina limba şi literatura română, n-au fost realizate total 1585 de ore, din care
1283 la treapta gimnazială (clasa a V-a – 215 ore, clasa a VI-a – 337 de ore , clasa a VII-a –
200, clasa a VIII- a – 364,clasa a IX-a – 165 de ore) şi 302 ore la treapta liceală (clasa a X-a –
138 de ore, în clasa aXI-a – 89 de ore, clasa a XII-a – 75 de ore). Cauzele nerealizării orelor sînt
multiple: coinciderea cu zilele de sărbători, concediu de boală, cursuri de perfecţionare.
Din cauza concediului de boală, n-au fost realizate 1006 ore, 11ore – din cauza frecventării
cursurilor de perfecţionare de către profesori, 480 de ore au coincis cu zilele de sărbători.
Nu s-a realizat un număr impunător de ore la disciplină în următoarele unităţi şcolare:

Instituţia Total ore Treapta gimnazială Treapta liceală

nerealizate Ore Cauza Ore Cauza
nerealizate nerealizate
LT „P.Zadnipru” 153 120 concediu de boală 33 concediu de boală
LT „L. Rebreanu” 146 120 cursuri de 26 concediu de boală
perfecţionare
LT ”Gaudeamus” 131 40 concediu de boală 91 concediu de boală
LT „Gr.Vieru” 149 120 concediu de boală 29 concediu de boală
LT„M.Berezovschi” 70 70 zilele de sărbători - -
concediu de boală
LT Seral nr.2 89 - - 89 concediu de boală
LT „M.Eliade” 132 115 zilele de sărbători 27 zilele de sărbători
concediu de boală concediu de boală
LT „Dragoş Vodă” 118 118 concediu de boală - -
Gimn.internat nr.2 34 34 concediu de boală - -
Gimnaziul nr.51 88 88 concediu de boală

Planul-cadru a fost realizat la disciplina Literatura universală şi la compartimentul Ore opţionale.

Aspecte ce urmează a fi remediate:

La nivel de manager şcolar:
 Studierea actelor normative în domeniul managementului educaţional şi cele cu referinţă
la disciplina şcolară (Scrisoare metodică, Curriculum, ghid de implementare etc.) în
scopul dirijării corecte a procesului educaţional la disciplină şi asigurării calităţii în
implementarea curriculumului modernizat.
 Completarea portofoliului cu actele normative necesare pentru organizarea/desfăşurarea
procesului educaţional, respectiv evidenţa activităţilor planificate conform planului de
activitate a instituţiei.
 Evitarea formalismului şi a formulărilor excesiv teoretice în proiectarea documentelor
şcolare de planificare/proiectare;
 Proiectarea şi formularea corectă a tipurilor/tematicii controalelor în baza analizei
detaliate a rezultatelor şi necesităţilor de îmbunătăţire a procesului educaţional.
 Practicarea parteneriatului prin schimb de experienţă cu implicarea altor unităţi şcolare de
tip gimnazial/ liceal.
 Înlocuirea orelor în cazul lipsei profesorului la clasă din diferite motive, evidenţa strictă a
acestora şi monitorizarea calităţii orelor înlocuite.

La nivel de cadre didactice:

 Lectura personalizată a documentelor curriculare şi proiectarea corectă a conţinuturilor
recomandate pe unităţi de învăţare;
 Proiectarea corectă a parcursului didactic, prin pregătirea riguroasă a resurselor,
distribuirea timpului, explicitarea paşilor pe parcurs, repartizarea rolurilor.
  Utilizarea strategiilor interactive şi implicarea elevilor în activităţi de instruire reciprocă
şi învăţare prin cooperare, accentul fiind deplasat de la învăţarea ca proces spre
comunicarea didactică elev-elev, care minimalizează sau exclude predarea informativă,
studiul disciplinei fiind axat pe dobîndirea de competenţe;
 Planificarea activităţilor pe baza unei analize de nevoi pertinente în vederea stimulării
performanţei;
 Formarea continuă de specialitate şi eficientizarea componentei metodice a demersului
didactic prin implementarea temei propuse pentru cercetare de ME, a temelor de
autoperfecţionare în cadrul catedrei de specialitate, comunicarea eficientă cu elevii şi
ceilalţi parteneri educaţionali.

Nivelul atingerii standardelor curriculare pentru elevi. Dominanta evaluativă.

I.Tezele semestriale din sesiunile de iarnă, vară. Au susţinut teze la limba şi literatura
română în sesiunea de iarnă 8013 elevi din 8110, dintre care:
profil real – 3633 elevi din 3666; profil umanist – 4008 elevi din 4064;
profil arte – 180 elevi din 181; profil sport –192 elevi din 199.
Din numărul elevilor participanţi la tezele semestriale, pot realiza sarcinile ocupaţionale la
nivelul calităţii impuse de cerinţele curriculumului liceal 36,1% din liceeni.
După profiluri aparte: profil real - 57,5%, umanist – 41,5 %, arte – 41,5%, sport – 14% ;

Coeficientul calităţii după profiluri

la nivel de eşec sunt plasaţi 5,3% (137) liceeni. După profiluri aparte:
profil real-1,05% (38), umanist – 1,55% (64), arte – 4,2%(7), sport –14,5% (28);
Au fost apreciaţi cu note de “5”, “6”, “7” - 55,1% liceeni. După profiluri aparte:
profil real – 1483 sau 41%, umanist – 2243 sau 56,1%, arte – 107(54,1%), sport – 132 sau 8,7%;

Un rezultat mai înalt al calităţii se atestă în clasele a XII-a profil real (60,1%), a XI-a real
(55%), a XII-a profil arte (49,4%) şi profil umanist (45%). Destul de modeste au fost rezultatele
înregistrate în clasele a X-a, a XII-a profil sport (12,5-15,6%) şi în clasa a X-a profil umanist
(17,8%). În dependenţă de profiluri diferă şi nota medie. Analiza comparativă atestă rezultate
performante atît la profilul real, cît şi la cel umanist în liceele “M.Eliade”, „Prometeu-Prim”,
“S.Haret”, “I.Creangă”, „N.Iorga”, “M.Viteazul”, “Columna”. Rezultate modeste au demonstrat
la profilul umanist elevii clasei a X-a din LT „Dragoş Vodă”, „Al.I.Cuza” (coeficientul calităţii
3,5-3,6%), LT „Truşeni”(4,1%), LT „L.Deleanu” (6%), „A.Mateevici” (9,5%, Liceul Teoretic
Seral nr.1, nr.2 (11-12%), LT „Minerva”, „Gr.Vieru” (16%); elevii clasei a XII-a profil umanist
din LT „Grătieşti”(12,5%), Liceul Teoretic Seral nr.2, „C.Negruzzi” (coeficientul calităţii 16%).
În clasa a XII-a, profil real – elevii Liceelor Teoretice Seral nr.1 şi nr.2 (coeficientul calităţii 19,
respectiv 21,4).
Elevii claselor a XI-a, profil umanist au susţinut teză la literatura universală. Au susţinut
teza 2062 elevi din 2085. Reuşita constituie 98,5%, eşecul şcolar înregistrat – 1,4%.
Randamentul şcolar optim – 47,5%, nota medie – 7,2. Cele mai înalte rezultate s-au înregistrat în
liceele „M.Viteazul”, ”Prometeu-Prim”, “V.Alecsandri”, „S.Haret”, “M.Eliade”, „Orizont”,
Buiucani, „I.Creangă”. În urma analizei datelor statistice s-a constatat că nota cea mai frecvent
atestată în lucrările elevilor este 7,2, iar calitatea cunoştinţelor constituie 45,7%. Un procent
redus al calităţii s-a înregistrat în LT „Ştefan cel Mare” , „O.Ghibu”, „Mircea cel Bătrîn”,
„Socrate” (0-6,1%).
În cadrul sesiunii de vară, au susţinut teză la limba şi literatura română elevii claselor a
X-a, profil real şi umanist.
La profilul real, teza la limba şi literatura română au susţinut-o 1654 elevi din cei 1666
cîţi sunt pe liste în instituţiile de învăţămînt de tip liceal din municipiu. Nu s-au prezentat din
diferite motive 12 elevi. Din numărul total al elevilor care au susţinut teza la profilul real, un
randament optim de instruire au realizat 854 , iar 42 nu au putut lua notă de promovabilitate,
eşecul şcolar constituind 2,5%. Note de „5”-„6” au luat 425 elevi sau 22,7%, calitatea
cunoştinţelor – 51,6% (20,2% elevi au luat note de „7”.
Dintre elevii participanţi la teza de la profilul umanist, au formate competenţe specifice
la nivel calitativ impuse de curricula la disciplină 37,9%, iar la nivel de eşec sunt plasaţi 2,8%
sau 53 de elevi. Teza a fost realizată de 1887 elevi din 1922. Au lipsit 35 elevi. 711 elevi sau
37,6% au luat note de „5”-„6”. 406 sau 21,7% - note de „7”.
Cele mai bune rezultate, în baza datelor statistice prezentate, s-au înregistrat la ambele
profiluri în liceele “V.Alecsandri”, “M.Eminescu”, “M.Eliade”, “I.Creangă”, “Prometeu-Prim”.
La profilul umanist – în LT “M.de Cervantes”, "Ginta Latină", „Socrate”, „E.Alistar”. La profilul
real – în LT „”V.Vasilache”, „D.Alighieri”, „Orizont” Buiucani, Durleşti, „M.Viteazul”,
„P.Zadnipru”, „A.Mateevici”, „L.Blaga”. Rezultate mai slabe au înregistrat la profilul umanist
în LT "Gr.Vieru"(0% calitate), "A.I.Cuza"(13,8%); la profilul real – LT „Truşeni”(12,5%),
Liceul Teoretic Seral nr.1 (15%).
Analiza comparativă a rezultatelor, după profiluri, scoate în evidenţă o calitate mai sporită
a rezultatelor cu 13,7% la profilul real. Oricum, rezultatele reflectă relativ veridic randamentul
şcolar real, dat fiind faptul că subiectele diferă după complexitate de la o instituţie la alta,
obiectivitatea verificării şi aprecierii depinzînd, în mod direct, de nivelul de pregătire şi exigenţa
cadrului didactic-evaluator.
Acest lucru se face observat şi în urma analizei comparative a rezultatelor după profiluri,
Curba gaussiană la profilul real fiind mai aproape de cea reală, cu excepţia majorării notelor de
„5”, care, de fapt, în cazul profilului umanist este destul de evidentă. Rezultatele sunt prezentate
în diagramă:

II. Pretestarea administrată de AEE a ME la limba şi literatura română pe

eşantionul lărgit, a avut drept scop validarea testelor şi verificarea mecanismului de
administrare. În eşantionul selectat au fost incluse: clasa a IX-a – LT „T.Vladimirescu”; clasa a
XII-a - LT „M.Eminescu”, ambele profiluri. Au scris pretestarea, cu excepţia instituţiilor
nominalizate, 4862 de elevi din clasa a IX-a; 2006 elevi din clasa a XII-a, profil umanist şi 1877
elevi din clasa a XII-a, profil real. Centralizatoarele au fost prezentate conform indicaţiilor la
ME:
III. Examenul de absolvire a treptei gimnaziale
 În total pe municipiu, în cadrul sesiunii de bază, au susţinut examenul la limba şi
literatura română 5161 elevi, cu 455 mai puţin decît în anul precedent, care au luat notele:

Note „1” „2” „3” „4” „5” „6” „7” „8” „9” „10”
Grila de 0-3 4-7 8-12 13-20 21-28 29 - 36 37 – 46 47 - 52 53 - 57 58-60
puncte
Nr. de 3 0 10 101 114 1161 2094 996 198 24
elevi
În % 0,06 0 0,02 1,95 11,12 22,49 40,57 19,29 3,83 0,46
Se propun diagramele pentru analiza comparativă a rezultatelor din municipiu cu cele pe ţară:

Rezultatele din prima diagramă reflectă efectele procesului instructiv-educativ din 95

instituţii preuniversitare municipale. Din numărul total 59 unităţi şcolare (cu 6 mai puţin decît în
anul precedent) au înregistrat o reuşită de 100%. Reuşita pe municipiu constituie 97,8%. N-au
putut lua o notă de promovabilitate 114 elevi, (2,2%). Competenţe calitative au demonstrat 3312
absolvenţi (64,17%), doar 24 din ei aflîndu-se la nivel creativ. Coeficientul calităţii constituie
46,73%, cu 10,23% mai mult decît în anul precedent, în timp ce nota medie scade de la „7” la
„6,76”.
Cei mai mari indici ai eşecului şcolar l-au înregistrat elevii din Gimnaziul „S.Grama”(nr.35- 25%),
LT „Gh.Ghimpu”(18,36%), gimnaziul nr.6 (11,86%), LT „Alexandru cel Bun”( 9,18%), „Ştefan Vodă”
(7,4%). Se propun pentru comparaţie rezultatele examenului din ultimii 3 ani de studii:

Comisia Municipală de Evaluare la Limba şi Literatura Română, treapta gimnaziu, în

actuala sesiune de examene a fost constituită dintr-un singur preşedinte şi vice-preşedinţi, dar şi
din 44 profesori-evaluatori, conform ordinului DGETS. Toţi membrii comisiei au semnat
Angajamentul de asigurare a securităţii testului.
Lucrările elevilor au fost evaluate în baza unui barem de corectare unic, iar notarea a fost
efectuată în baza schemei de convertire a punctelor în note, care a fost stabilită după ce au fost
acumulate scorurile pe ţară.
 Pe parcursul sesiunii de examinare a lucrărilor scrise, preşedintele şi vice-preşedinţii au
făcut următoarele observaţii şi concluzii:
Aspectul Momentele pozitive
examinat
Activitatea Toate plicurile au fost deschise
managerilor corect.
şcolari Lucrările au fost prezentate în
timp adecvat.
Au fost perfectate toate
procesele-verbale.
Au fost prezentate borderouri
pentru notare cu numele elevilor.
Testul şi Testul a fost echilibrat ca şi
baremul număr de itemi şi accesibil ca şi
conţinut.
A fost abordată o temă potrivită
vîrstei şi nivelului mediu al elevului.
Activitatea E foarte bine că lucrarea se
profesorilor- evaluează de o singură persoană.
evaluatori E salutabil momentul cu filtrarea
scorurilor joase şi înalte.
Au fost remarcaţi profesori
responsabili şi competenţi: Uşurelu
R., Senic D., Griţco V., Cucoş M.,
Simon N., Holmacovschi A., Lungu
A., Pintilei E.
Alte aspecte
Actuala sesiune de contestare a lucrărilor de examen
Rezervele
Unele borderouri se perfectează în formă veche:
cu codificare internă, cu suma notelor etc.
2 elevi au scris lucrarea cu cerneală neagră şi unul a
semnat în locul evaluatorului – gimnaziul 41.
În mai multe instituţii a fost admis copiatul, evident
a fost acest fenomen la „M. Berezovschi”,
„T. Bubuiog”, „G. Vieru”, „C. Negruzzi”, Liceul
municipal sportiv, LTIM.
Au fost admise un şir de inexactităţi care au
complicat corectarea obiectivă a lucrărilor: it.5 – în
limba română nu există sufixul –re; it.7 –
comparaţia nu a fost subliniată corect, lipseşte
primul termen.
Au fost oferite sugestii greşite şi în baremul de
notare: iarăşi nu se precizează dacă e obligatoriu
rezumatul la persoana a III; it.8 – se oferă un punct
pentru indicarea personajului, dat în item nu se
precizează genul textului de referinţă; it. 10 –
itemul solicită metaforă pentru cuvintele..., iar
baremul oferă exemple de metafore cu cuvintele...;
it.11 – se pune punct după titlul recomandat.
Nu în toate cazurile profesorii evaluatori şi-au
exercitat atribuţiile la nivel. În rezultatul reevaluării
lucrărilor se atestă încălcări ale baremului, un mare
decalaj de puncte de la un verificator la altul. Unele
cadre incluse în comisie au demonstrat o slabă
pregătire, lipsă de experienţă în activitatea de
evaluare.
Condiţiile fizice de muncă au admis scăpări şi
erori în corectarea lucrărilor, nu au fost subliniate
multe greşeli, punctele au fost acordate pe alocuri
arbitrar, au fost descoperite mai multe greşeli de
calcul.
Evaluarea lucrărilor presupune foarte multe
activităţi de secretariat: centralizatoare, scoruri,
borderouri, dar şi o limită de timp, factori ce
diminuează din calitatea verficării.
Numărul mic al profesorilor şi pregătirea lor
insuficientă la fel este în detrimentul corectitudinii.
Lipsa de rechizite şi a unui xerox în centrul de
verificare a fost un impediment tehnic al procesului.
 Conform stipulărilor Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor de absolvire
a gimnaziului, anul şcolar 2011-2012, procedura de contestaţie a lucrărilor de examen la Limba
şi literatura română a fost înfăptuită de către Comisia Municipală de Contestaţie.
În sesiunea curentă, din numărul total de absolvenţi ai gimnaziului care au susţinut
examenul (5161) au solicitat reevaluarea parţială şi integrală a lucrărilor 632, ceea ce reprezintă
12,2%, cu 2,9% mai puţin decît în anul precedent. Tradiţional masiv, s-au reclamat pentru
reverificare, mai mult sau mai puţin justificată, lucrările din liceele: „I.Creangă”- 53 la număr,
„N.Iorga”- 38, „E.Alistar”-28, „Ştefan Vodă”, „G.Călinescu” - 22.
Dintre itemii consideraţi de solicitanţii contestaţiilor ca apreciaţi subiectiv sau incorect,
predomină cei cu răspuns deschis şi creator: rezumatul- 32,8%, comentarea figurii de stil -
48,90%, interpretarea asemănărilor valorice - 29,45%, construirea metaforelor - 43,17%.
Aceasta, în mod expres, în condiţiile în care 83,45% din lucrările parvenite în contestaţie au
obţinut în prima verificare punctaj limită: 20 puncte ultimul indice pentru „4”- 3,26%, 28 puncte
– ultimul indice pentru „5”- 4,64%, 36 puncte ultimul indice pentru „6”- 27,13%, 46 puncte –
ultimul indice pentru „7” – 42,3%, 52 puncte – ultimul indice pentru „8” – 5,12%, 1% - de la
„9” la „10” şi numai ≈ 22% din cereri au solicitat revederea lucrărilor de punctaj variat.
În 4 cazuri nota iniţială urma să fie micşorată, cauza constituind-o, de asemenea punctajul
limită. Totodată, comisia a decis să nu-i penalizeze pe solicitanţi, confirmîndu-le nota iniţială.
În rezultatul estimării repetate a soluţiilor propuse de candidaţi, punctajele obţinute au
evoluat în felul următor:
 de la „ 4” la „5” – 45 de lucrări;
 de la „ 5” la „6” – 18 de lucrări;
 de la „ 6” la „7” – 72 de lucrări;
 de la „ 7” la „8” – 130 de lucrări;
 de la „ 8” la „9” – 53 de lucrări;
 de la „ 9” la „10” – 1 lucrare,
în acest fel, 321 elevi au obţinut majorare de punctaj în limita depăşirii notei iniţiale, 307 lucrări,
deşi cu diferenţe de punctaj, n-au beneficiat de note mai mari decît precedentele, numai 5 lucrări
obţinînd majorarea cu 2 puncte din cauza reinterpretării sarcinii din punctul 10, care conform
baremului prevedea 6 puncte şi 1 lucrare cu 3 puncte din cauza calculelor greşite a punctajului
iniţial.
O serie de inconsecvenţe şi încălcări grave, însă, ca şi în anii precedenţi, au scos în
evidenţă adevărate plăgi în desfăşurarea contestaţiilor pe teren:
 întocmirea infectă a cererilor (care, de fapt, trebuiau să rămînă în instituţie – LT
„Academia Copiilor”);
 iniţierea în contestaţii a lucrărilor cu soluţii identice/copiate pentru itemii creativi - LT
„L.Blaga”, „N.Iorga”, „N.Dadiani”, „E.Alistar”;
 propunerea pentru reevaluare a soluţiilor identice , apreciate, iniţial, cu 0 puncte conform
art.53 al Metodologiei de examene - gimnaziul nr.31, Liceul Teoretic „N.Iorga”;
 intervenţia postnotantă în textele candidaţilor – LT „G.Meniuc”, „M.Viteazul”,
„Academia Copiilor”;
 inexplicabilă, înaintarea pentru evaluare a soluţiilor punctate maxim la prima verificare –
LT „G.Călinescu”, „Academia Copiilor” ;
 practica delincventă de contestaţii a rezultatelor examenului în instituţii, cînd, nu elevul
îşi revede lucrarea şi ia, conştient, decizia, ci profesorul.
O altă problemă ţine de predarea şi preluarea lucrărilor cu rezultate contestate (art.62).
acestea, în unele cazuri, sunt transmise şi preluate de la Preşedintele Comisiei Municipale de
Examinare a Contestaţiilor de diriginte, profesori şi doar o parte dintre manageri şcolari îşi
exercită pînă la urmă obligaţiunile de Preşedinte al Comisiei Şcolare de Examene.
Toate carenţele enumerate ar putea fi evitate fără prea mult efort, dacă managerii şcolari
responsabili ar studia cu atenţie, ar cunoaşte şi ar respecta indicaţiile Metodologiei de organizare
şi desfăşurare a examenelor de absolvire.
 La sesiunea suplimentară au participat 75 de candidaţi din 27 unităţi şcolare, dintre care 7
au susţinut examen amînat, iar 69 de candidaţi - examen repetat. S-au înregistrat următoarele
rezultate: nota „9” – 1 elev, „8” - 1elev, „7” – 5 elevi, „6” – 7 elevi, „5” – 40 elevi. Nici în
urma sesiunii repetate nu au putut lua o notă de promovabilitate 21 de elevi. Nu s-au prezentat
din diferite motive – 5 candidaţi.

Gradul de optimizare a performanţelor elevilor la Limba şi literatura română

I. Concursul şcolar la disciplină, a fost organizat în 2 etape: I etapă – sector; a II-a –
municipală. În total au participat la concurs 582 elevi.
La faza de sector s-au prezentat conform ofertelor 486 elevi ai claselor a IX-a - a XII-a din
instituţii de învăţămînt preuniversitar din subordine. Liceele gazdă „Gh.Asachi”, „V.Alecsandri”,
„S.Haret”, „I.Creangă”, „Gaudeamus” au creat condiţiile necesare pentru buna organizare şi
desfăşurare a olimpiadei.
La faza municipală a olimpiadei de română, ediţia „Emil Cioran” au participat 96 de
elevi. Cele mai bune rezultate s-au atestat în lucrările elevilor din Liceele Teoretice „Gh.Asachi”
(8 locuri în clasament), “D.Alighieri” (4 locuri), LCI „Prometeu-Prim”, „M.Eliade” (3 locuri),
“M.Eminescu”, “I.Creangă”, „N.Iorga”, „Orizont”, Buiucani, „N.Bălcescu” (2 locuri), „M.de
Cervantes”, „Minerva”, „M.Viteazul”, „Ştefan cel Mare” (cîte un loc în clasament).
Statistica rezultatelor pentru concursurile finalizate

Etapa Nr. Număr locuri în clasament Total

participanţi Locul I Locul II Locul III Menţiune
sector 486 5 elevi 9 elevi 14 elevi 25 elevi 53
municipiu 96 4 elevi 8 elevi 11 elevi 15 elevi 38
republică 18 3 elevi 4 elevi 6 elevi 3 elevi 16
internaţională 12 - 1 elev 3 elevi 4 elevi 8

Lucrări care denotă performanţe la nivel de ţară au realizat elevii profesorilor Sv.Burduja
LT „Orizont”, Buiucani – 1 loc I, 1 loc III), N.Grîu (LT „Gh.Asachi”- 1 loc I, 1 loc
III),V.Bolocan (LT „M.Eliade” - 1 loc I, 1 loc II), C.Munteanu (LT ”D.Alighieri” – 1 loc I, 1 loc
III); cîte un loc au ocupat în clasament şi discipolii profesorilor A.Lungu, T.Melnic, C.Şchiopu
(LCI „Prometeu-Prim” ), E.Ciobanu (LT „M.de Cervantes”), L.Perev (LT ”M.Viteazul”);
menţiune au luat elevii profesoarelor S.Olaru (LT „N.Iorga”) şi L.Grubîi(LT „Gh.Asachi”) .

II. Rezultate frumoase au înregistrat elevii din municipiu şi la Olimpiada Internaţională

de Limbă, Cultură şi Spiritualitate Românească, desfăşurată în perioada 24.05.2012 -
30.05.2012 la Baia Mare, judeţul Maramureş, România, în scopul consolidării limbii române ca
limbă oficială europeană, olimpiadă în cadrul căreia au participat elevi din statele în care se
studiază limba şi literatura română: România, Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Macedonia,
Albania, Italia, Spania, Belgia. Întrucât există diferenţe de curriculum între ţări, olimpiada nu a
vizat evaluarea unor conţinuturi anume, ci doar a competenţelor de comunicare orală şi scrisă în
limba română, precum şi a competenţei culturale şi de lectură, înţelegere şi judecare a valorii
etice şi estetice a textului literar la prima vedere. Această „paradă a excelenţei şcolare” a
constituit „o lecţie de românism, o lecţie de zbor prin valorile culturale româneşti, o ocazie de a
ne reuni, de a ne reîmpărtăşi unii altora tot ce e în spiritul limbii româneşti” (George Achim,
Preşedintele Olimpiadei). Elevii lotului olimpic au demonstrat „cît de frumos se vorbeşte limba
română în Basarabia”, fapt remarcat de către prof. universitar, dr. George Achim, fiind răsplătiţi
şi de această dată cu locuri pe podium: locul II (Felicia Creţu, LT „Orizont”), 2 locuri III
(Cezara-Elena Polisca, LT „M.de Cervantes”, Victoria Gorceac, LT „Prometeu-Prim”, 1 Premiu
special (Felicia Creţu, LT „Orizont”, 1 premiu special a plecat la Dubăsari) şi 4 menţiuni din cele
8 ale întregului lot (M.Dumitraşcu, LT „Gh.Asachi”, L.Guţu, LT „M.Eliade”, D.Scutari,
L.Munteanu, LT „Prometeu-Prim”, C.Postoroncă, N.Mărgărint; LT „M.Eminescu”, Bălţi;
M.Popescu, A.Badica, LT „P.Ştefănucă”, Ialoveni). Limba română în Republica Moldova
trăieşte aşadar prin dascălii şi elevii săi, animaţi de valori spirituale înalte, iar acţiunile lor se vor
răsfrânge asupra tuturor semenilor.

III. La cea de-a XLV-a ediţie a Conferinţei ştiinţifico-practice a elevilor „Muncă,

Talent, Cutezanţă” au fost prezentate 61 de lucrări, care au fost susţinute oral în 4 ateliere
tematice: „Coordinate valorice ale limbii şi literaturii române”, „Individualităţi creatoare şi
confluenţe culturale”, „Analize sincretice de literatură”, „Motive şi simboluri”.
Proiectele de investigaţie, în linii generale, revalorifică sub aspect inovativ unele
segmente epistemologice ale literaturii române. În bună parte lucrările au respectat cerinţele
Regulamentului, fiind clar structurate, incluzînd un anume proces de investigare ştiinţifică şi
aplicare pe material faptologic. Au fost încercări de interpretare personalizată a textelor literare
congruente temelor însoţite de reprezentări schematice şi iconice. În procesul prezentării, unii
participanţi au demonstrat competenţe de comunicare persuasivă, dînd dovadă şi de o bună
cunoaştere a problemei studiate. Comisia a menţionat diversitatea temelor şi originalitatea
interpretării lor, de asemenea utilizarea TIC.
Nu toţi elevii însă au formulat temele corect, alţii au prezentat sinteze, mai puţin
investigaţie ştiinţifică. Există carenţe de punctuaţie, stil în majoritatea lucrărilor. Ar trebui ca
profesorii să manifeste mai multă responsabilitate în pregătirea elevilor pentru conferinţă. Să se
evite formulările prea generale, ambigue; să se ţină ţină cont de specificul disciplinei „Limba şi
literatura română” în elaborarea lucrărilor. Or, nu toate lucrările au fost marcate de tentă
ştiinţifică.
În scopul ameliorării problemelor expuse se propune: a se insista pe formulări corecte din
punct de vedere ştiinţific şi stilistic ale temelor de cercetare; a se elabora planuri/cuprinsuri
adecvat structurate, relevante pentru subiectul abordat; a se angaja în text anexele; a se insista
asupra existenţei procesului de investigare ştiinţifice; a se indica exact, deplin şi conform
standardelor referinţele bibliografice; elevii să respecte normele de tehnoredactare; a se redacta,
din toate punctele de vedere, de către conducătorii ştiinţifici, lucrările (inclusiv recenziile)
prezentate în conferinţă.
Comisiile de evaluare au acordat 9 diplome de gradul I, 13 – gradul II, 14 – gradul III şi 6
menţiuni. Cele mai multe diplome le-au revenit discipolilor profesorilor C.Samson, N.Bulat,
M.Pîrţac, C.Gheorghieş (LT „Gh.Asachi”), L.Coman, L.Caşu (LT „I.Creangă”), T.Cristei
(LAŞM). Cîte un loc premiant le-a revenit discipolilor profesorilor M.Lungu (LT „Orizont”),
E.Varzaru (LT „Hyperion”), A.Sergentu (LT „L.Deleanu”). După numărul diplomelor obţinute,
în ordine descrescătoare, pot fi menţionate pentru rezultate deosebite următoarele instituţii: LT
„Gh.Asachi” (15 elevi), „I.Creangă” (4 elevi), LAŞM (4 elevi).
IV. Aflat la cea de-a IV-a ediţie, Concursul municipal Lecturiada publică – Junior,
sub egida catedrei de română de la LT „Gh.Asachi” dirijată de directorul adjunct N.Bulat, ş-a
desfăşurat la 11 aprilie 2012 şi a întrunit participarea elevilor clasei a VI-a din LT „M.Eliade”,
„I.Creangă”, „M.de Cervantes” şi „Gh.Asachi”. Discipolii profesorilor D.Senic (LT „M.Eliade”),
L.Coman, L.Caşu (LT „I.Creangă”), M.Pîrţac, O.Urîtu(LT „Gh.Asachi” au demonstrat
competenţe lectorale şi de comunicare în baza celebrelor opere „Iliada” şi „Odiseea” de Homer.
Elevii premianţi şi profesorii acestora s-au învrednicit de Diploma de onoare a ME şi DGETS.
În concluzie: Calitatea este una dintre cerinţele cele mai importante în raport cu orice
rezultat al acţiunilor întreprinse, iar orice activitate menită să depisteze problemele, să le
evalueze influenţa şi să identifice soluţii pentru a le rezolva, constituie cheia progresului.
Îmbunătăţirea calităţii educaţiei constituie esenţa întregii activităţi manageriale.
În anul şcolar 2011-2012 au fost realizate toate activităţile proiectate conform Planului
complex al DGETS. În rezultatul analizei, la toate compartimentele, dar mai cu seamă la
problema implementării curriculumului s-au atestat atît puncte forte, cît şi puncte slabe. În toate
cazurile este necesar de pus accent pe calitate. Documentele normative ale ministerului de resort
(Standardele de eficienţă a învăţării, Curricula), piesele curriculare existente la disciplină în baza
acestora privind implementarea Curriculei modernizate bazate pe formarea/dezvoltarea
competenţelor în cadrul orelor de limbă şi literatură română, în ansamblu, sunt suficiente pentru
orientarea /îndrumarea activităţii manageriale şi didactice în contextul problemei abordate. În
contextul teoriilor calităţii şi a practicilor educaţionale, trebuie de reţinut principiile pentru
asigurarea calităţii educaţiei:
 Calitatea nu este un rezultat întîmplător, ci rezultatul unui proces inteligent;
 Calitatea trebuie să fie preocuparea fiecăruia: a managerului şcolar, a cadrului didactic, a
părinţilor şi, nu în ultimul rînd, a elevului ca subiect al educaţiei;
 Orice tip de activitate trebuie făcută bine din start;
 Calitatea este rezultatul unei activităţi de îmbunătăţire continuă a procesului de
învăţămînt;
 Calitatea se poate obţine printr-un proces de comunicare şi colaborare.
Obiectivele specifice anului şcolar 2012-2013 sunt stabilite în concordanţă cu cele de la
nivel naţional şi vor urmări:
 Creşterea calităţii demersului didactic prin implementarea curriculei modernizate la
disciplină, printr-o permanentă deschidere la inovaţie şi aplicarea eficientă a tuturor
pieselor curriculare existente;
 Accelerarea caracterului formativ al tuturor strategiilor de instruire utilizate în activitatea
de predare-învăţare-evaluare, punîndu-se accent pe formarea/dezvoltarea de competenţe;
 Implementarea temei de cercetare şi aplicare pentru anul şcolar 2012 prin valorificarea
adecvată a manualului de Limbă şi Literatură Română şi realizarea obiectivelor prevăzute
de ME la nivel de cadru didactic;
 Sporirea exigenţelor în ceea ce priveşte pregătirea elevilor în vederea participării la
examenele de absolvire a gimnaziului şi a celor de BAC;
 Reconceptualizarea examenului de bacalaureat: evaluarea competenţei de evaluare orală;
 Motivarea şi stimularea profesorilor de limba şi literatura română în pregătirea elevilor
pentru a participa la olimpiadele şcolare sau la alte activităţi cu caracter competitiv;
 Sprijinirea şi îndrumarea tinerilor profesori în formarea profesională cu sprijinul
profesorilor îndrumători şi prin cursuri de formare, organizate atît la nivel de
catedră/unitate şcolară, cît şi de instituţiile abilitate de perfecţionarea cadrelor didactice.

Silvia Gîlcă, specialist principal la limba şi literatura română, DGETS, municipiul Chişinău