Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cosma Marian Cătălin SPMK PDF
Cosma Marian Cătălin SPMK PDF
1https://www.pbs.org/newshour/science/how-removing-likes-from-instagram-could-affect-our-mental-
health
recent în cadrul summitului Wired 25 că anxietatea și presiunea socială care derivă din
utilizarea aplicației „iau amploare, în special în ceea ce îi privește pe tineri și în special în
această lume în care telefonul mobil este pe primul loc”. După ce realizatorii emisiunii de știri
PBS NewsHour au contactat compania pentru un interviu, Instagram a scos în evidență aceste
aspecte.
Iată ce cred experții despre faptul că scoaterea butonului de „like” ar putea afecta
creierul utilizatorilor și puterea exercitată de influenceri.
Suntem cu toții încântați când primim o notificare potrivit căreia una dintre postările noastre
de pe o rețea de social media a cunoscut o oarecare formă de interacțiune – indiferent dacă e
vorba de un like, de un comentariu sau de o distribuire. „Suntem setați să vedem interacțiunile
sociale ca un prilej care ne oferă multe satisfacții”, a afirmat Dar Meshi, un neurocercetător de
la Universitatea de Stat din Michigan.
Acest sistem de recompensare socială activează striatul ventral, o parte a creierului care se
concentrează pe luarea de decizii și pe comportamentul relaționat cu obținerea de
recompense. Este vorba de aceeași zonă care se activează atunci când oamenii practică jocuri
de noroc, când se bucură de o felie de prăjitură sau când fac sex, iar specialistul în neurologie
cognitivă Ofir Turel este de părere că acesta este motivul pentru care verificarea site-urilor de
social media este atât de ademenitoare.
„De fiecare dată când ne gândim la ea sau de fiecare dată când vedem pe cineva
folosind social media, creierele noastre sunt antrenate să se raporteze la rețelele de
socializare ca la o activitate plăcută”, a spus Turel, care lucrează în cadrul
Departamentului de Sisteme de informații și de știința luării deciziilor, de la
Universitatea „Fullerton” din California.
Meshi a descris această implicare online ca pe o experiență socială plăcută, ca atunci când un
ascultător dă aprobator din cap la ceea ce spunem sau ca atunci când cineva ne face un
compliment.
O altă caracteristică atractivă a site-urilor de social media ține de faptul că atunci când postăm
ceva, nu știm câte like-uri vom primi și când le vom primi. Turel a afirmat că din cauza
temerii noastre de a le rata, avem tendința să verificăm site-urile de social media mai frecvent,
neștiind când anume va apărea această nouă informație.
În urmă cu câteva decenii, experții în psihologie comportamentală B. F. Skinner și Charles
Ferster au descoperit acest obicei la porumbei. Ei le-au dat porumbeilor în mod aleatoriu
recompense după ce păsările apăsau un buton și au descoperit că ele apăsau butonul de mii de
ori în speranța că vor primi o recompensă. Turel a comparat comportamentul compulsiv al
porumbeilor cu acțiunea oamenilor de a-și verifica insistent aplicațiile de social media.
„Sună nebunește, nu-i așa?” a spus Turel. „Dar noi, ca ființe umane nu suntem foarte
diferite.”
Turel este de părere că utilizatorii mai tineri ai Instagramului sunt mai tentați de sistemul de
recompensare oferit de social media ca urmare a dezvoltării creierului lor. El a afirmat că
sistemele de recompensare ale creierului se dezvoltă foarte repede și se maturizează la o
vârstă tânără, dar acele zone ale creierului care vizează autocontrolul nu își încheie
dezvoltarea până mai târziu. Acest fapt poate duce la o utilizare excesivă a rețelelor de
socializare, a spus Turel.
„Tinerii au o accelerație matură, dar sistemul de frânare nu este încă matur”, a afirmat
Turel. „De exemplu, ei intră pe social media și doresc să vadă un filmuleț, dar sunt
absorbiți. După două ore, își dau seama că s-au uitat la 200 de filmulețe cu pisici.”
Cerințe:
6. Care apreciați că au fost efectele benefice ale ”puterii de transmitere” sau ” ”ariei de
răspândire” a mesajului prin Instagram în ziua ”întâlnirii fizice” a cererii cu oferta în
cazul festivalului Fyre?
O veche zicală românească zice că ,,Minciuna are picioare scurte!”. Astfel, prin intermediul
rețelelor de socializare precum Instagram, Facebook ș.a. oamenii au putut să vadă frauda și
înșelătoria pusă la cale de către Billy. Adevărul va ieși mereu la suprafață, iar prin intermediul
rețelelor de socializare acesta se va propaga la nivel mondial în doar câteva minute.
Studiu de caz: Identitatea întruchipată de The Body Shop
Anita Roddick a fost fondatoarea companiei The Body Shop, o companie britanică de
cosmetice care produce și comercializează produse de îngrijire personală și înfrumusețare și
care a contribuit la conturarea consumerismului etic. Aceasta a fost una dintre primele
companii care au interzis folosirea de ingrediente testate pe animale și care au promovat
comerțul echitabil în țările în curs de dezvoltare.
Roddick a mai fost preocupată de activismul de mediu și social și de organizarea de
campanii în această privință prin implicarea alături de Greenpeace și The Big Issue și,
desigur, după cum susține chiar politica sa de brand, s-a împotrivit testării pe animale.
Activismul său de pionierat de pe scena corporatistă a făcut ca ea și compania sa să devină o
figură la modă care se bucură de o clientelă fidelă.
Identitatea companiei The Body Shop este strâns relaționată cu natura și lucrurile legate
de aceasta. Mesajele brandului vorbesc despre frumusețe și despre faptul că aceasta poate fi
obținută într-un singur mod, și anume, urmând calea naturii. Așadar, se pune accentul pe
oferirea unor produse obținute în totalitate din ingrediente naturale într-un mod sustenabil.
Roddick a vorbit despre „schimbarea felului în care se fac afacerile” și este destul de
evident că abordarea sa a avut impact asupra perspectivei consumatorilor și a firmelor vizavi
de identitățile și de sistemele lor de valori. Ideea inspirată de a aduce produse sustenabile pe
piața de bunuri de larg consum a făcut ca The Body Shop să cunoască o creștere exponențială,
devenind un concern uriaș, cu 2400 de magazine în peste 60 de țări. Adesea, compania a
preferat să nu se promoveze prin mesaje de publicitate/de marketing tradiționale, ci prin
campanii de susținere a unor cauze sociale și de mediu, precum criticarea unor imagini
stereotipice despre femei, prezente adesea în zona mass-mediei (de pildă, cea despre
fotomodelele exagerat de slabe).
De-a lungul vieții sale, Roddick a fost un critic vehement al industriei globale de
cosmetice, blamând atât atitudinea promovată vizavi de imaginea femeilor, cât și lipsa de
sensibilitate față de mediul înconjurător. Sprijinind programe precum Trade not Aid, care
militează pentru costuri salariale și condiții de muncă echitabile și salarii egale, The Body
Shop a demonstrat că nu este deloc anticapitalistă și că se pot face afaceri la nivel
internațional într-un mod echitabil și transparent. De-a lungul anilor, o identitate atât de
temeinică, ce a fost cultivată la nivel interior, a făcut ca clienții companiei să devină partizani
ai brandului (când un brand devine atât de popular, îndeosebi ca urmare a cauzei pe care o
susține, clienții devin, inevitabil, susținători/ambasadori ai brandului, în opoziție cu simplii
clienți).
În mod surprinzător, în anul 2006, compania The Body Shop a fost achiziționată de
gigantul de pe piața de cosmetice L'Oreal, la prețul de 652,3 milioane de lire sterline. L'Oreal
nu avea reputația de companie militantă pentru cauze sociale, pe care o pretindea Anita
Roddick, și, într-adevăr, a fost supusă fără încetare unor acuzații potrivit cărora își testează
produsele cosmetice pe animale. Acest fapt ar fi în contradicție directă cu unul dintre
principiile de bază ale companiei The Body Shop; acuzația este însă negată de L'Oreal.
Roddick însăși a susținut că ar putea să influențeze gigantul corporatist chiar din interiorul
său, ca rezultat al cumpărării companiei. Cu toate acestea, ea a murit în 2007.
La începutul lui iunie 2017, grupul francez de produse de înfrumusețare a surprins pe
toată lumea când a anunțat că purta în exclusivitate discuții cu compania Natura pentru a
vinde faimoasa companie britanică, după ce a eșuat în creșterea vânzărilor. Natura a fost
fondată în anul 1969, în São Paulo, de către Luiz Seabra și este unul dintre cele mai valoroase
branduri ale Braziliei. „Achiziția companiei The Body Shop este un pas decisiv pentru ca
Natura Group să devină un ʻjucătorʼ internațional în industria de cosmetice, după ce, în
prealabil, în 2013, a achiziționat Aesop”, a afirmat João Paulo Ferreira, directorul general al
companiei Natura, în timpul unei teleconferințe organizate după ce anunțul fusese deja făcut
pe data de 9 iunie. „Într-un fel, Natura și The Body Shop sunt ca niște frați gemeni. Au
străbătut drumuri paralele în trecut, iar astăzi aceste drumuri se unesc. Amândouă împărtășesc
aceeași viziune despre cosmetică, militând pentru folosirea de ingrediente naturale și
încercând să se servească de afacerea noastră ca de o platformă care are scopul de a-i face pe
oameni tot mai conștienți față de mediul înconjurător”, a adăugat el.
1. Rezumați principiile pe baza cărora s-a format identitatea corporativă a companiei The Body
Shop.
Această companie a fost printre primele care au interzis folosirea de ingrediente
utilizate/testate pe animale; compania a susținut conceptul comerțului echitabil în țările în
curs de dezvoltare; compania susține protejarea mediului înconjurător și de asemenea,
produsele companiei sunt realizate din produse naturale, obținute într-un mod sustenabil.
2. Cum apreciați decizia The Body Shop de a accepta ca L'Oreal să achiziționeze compania?
În formularea răspunsului raportați-vă la trăsăturile de personalitate la a căror ”pierdere”,
respectiv ”câștig” apreciați că a condus această tranzacție pentru The Body Shop (a se vedea
scala de personalitate propusă de Davies et al. (2004)).
Consider că această mișcare nu a fost una prea înțeleaptă, deoarece Anita Roddick era
împotriva folosirii ingredientelor utilizate/testate pe animale, susținea protejarea mediului
înconjurător, producerea produselor doar din ingrediente naturale și de asemenea realizarea
unui comerț echitabil în țările în curs de dezvoltare, valori și principii care intră în totală
antiteză cu viziunea și practicile L'Oreal. Această achiziție poate și consider că a dus la
scăderea vânzărilor produselor The Body Shop, tocmai datorită neconcordanței dintre
principiile companiei (apreciate de către consumatori) și practicile L'Oreal. În ceea ce
privește scala personalității corporative a lui Davies, pornind de la caracterul agreabil al The
Body Shop, mai exact integritatea prin onestitatea, sinceritatea și responsabilitatea din punct
de vedere social, a decăzut și a ajuns la cruzime, mai exact la egotism, prin aroganța,
egoismul și agresivitatea brandului L'Oreal.
3. Printre criticile aduse scalei de personalitate dezvoltată de Aaker (1997) se regăsește aceea
că această scală nu poate să fie generalizată la nivelul tuturor brand-urilor. Consultați
trăsăturile de personalitate propuse de Aaker (1997) și aduceți argumente care să susțină
această critică prin raportare la brand-ul The Body Shop.
Compania The Body Shop este o companie specială, cu principii și valori bine închegate, care
nu mai sunt găsite în cadrul multor companii din acea breaslă. Această companie a susținut
interzicerea ingredientelor testate pe animale, produsele trebuie făcute doar din ingrediente
naturale, iar comerțul trebuie să fie echitabil și de asemenea, primează grija pe care compania
britanică a acordă mediului înconjurător. Toate aceste elemente formează un mix care
conturează o personalitate de brand unică, astfel neputând fi aplicat modelul lui Aaker din
1997.
Website-ul companiei H-D conține o multitudine de idei și imagini despre unicitatea asociată
cu deținerea unui H-D. Compania se mai canalizează pe valorificarea importanței comunității
de brand, care mizează pe sentimentul apartenenței, ce vine odată cu deținerea unui Harley.
Oricine își creează un profil de utilizator online se bucură de numeroase beneficii, compania
promițând să le pună la dispoziție utilizatorilor o experiență online îmbunătățită. Chiar dacă
terminologia folosită creează impresia că cel care culege toate roadele este clientul, avantajele
sunt, de fapt, reciproce, H-D adunând informații prețioase despre clienți.
Website-ul este unul dintre cele mai complexe de pe internet, punând la dispoziția cititorilor
toate condițiile necesare pentru a conduce o motocicletă. Compania se chiar îngrijește să ofere
detaliile cele mai de bază, pe lângă opțiunea oarecum standard de a-și personaliza sau adapta
motocicletele potrivit preferințelor individuale: H-D oferă asistență în procesul de a învăța o
persoană să conducă o motocicletă (prin localizarea școlilor de șoferi pentru categoria A),
face asigurări pentru motociclete și își oferă ajutorul pentru realizarea unei simulări a
costurilor și a fondurilor existente pentru fiecare potențial client. E ceva extrem de interesant
la toate acestea. Informațiile (majoritatea pentru începători) arată care este cel mai nou
segment de populație interesat de H-D, și anume clienții de vârstă medie, cu venituri mari,
care nu au mai deținut vreodată o motocicletă și care se îndreaptă direct spre vârful
segmentului de motocicliști, aventurându-se pentru prima dată în această lume. Generațiilor
anterioare le-ar fi luat ceva timp până să ajungă la un Harley, conducând alte motociclete
înainte. În mod asemănător, există și o secțiune dedicată comunității de femei care dețin
motociclete, fapt care evidențiază, din nou, o schimbare demografică petrecută recent în cazul
acestui brand extrem de cunoscut.
Website-ul pune la dispoziția cititorilor și un forum pe care membrii comunității pot să
urmărească evenimente moto, în timpul cărora motocicliștii H-D călătoresc în grup. Ca
alternativă, website-ul are un planificator de călătorii care nu doar că oferă asistență în
trasarea unor hărți pentru plimbări individuale, ci oferă membrilor săi și reduceri la o serie de
hoteluri din întreaga lume. Se mai dau informații despre închirierea de motociclete și
cumpărarea unor motociclete second-hand. Aceste evenimente se învârt în jurul
individualității conferite de deținerea unui Harley și creează, prin urmare, un sens al
apartenenței împărtășite sau al comunității persoanelor implicate. Afirmația atribuită
companiei Harley potrivit căreia „Totul ține de experiență” demonstrează că, în timp ce
brandul și experiența sunt, fără doar și poate, relaționate, experiența oferită de H-D depășește
chiar produsul în sine. Motocicliștii H-D sunt exemplul tipic al conceptului de comunitate de
brand, un nivel mai profund al asocierii dintre utilizatorii brandului, relația lor cu alți
utilizatori și compania în sine.
Istoria și imaginile clasice ale brandului conferă o înțelegere-cheie a atracției sale de bază,
care este legată de trăsăturile psihice ale utilizatorilor săi. Aceștia sunt detașați, iritați și rebeli,
dar, în același timp, sunt un model pentru mulți membri ai societății care consideră că nu au
nici una dintre aceste trăsături. Brandul s-a bucurat de atenție și în zona culturală,
motocicletele H-D fiind, de exemplu, ridicate în slăvi în două filme populare. Easy Rider este
un film clasic al contraculturii, ale cărui staruri, Peter Fonda și Dennis Hopper, conduc
motociclete Harley personalizate și sunt, fără doar și poate, certați cu legea, deci, respinși de
majoritatea societății americane. Pe de altă parte, Electra Glide in Blue înfățișează un polițist
pe motocicletă (Robert Blake) care își conduce motocicleta Electra Glide pe străzile faimoase
din Arizona, prin Monument Valley. La acest film se face adesea referire ca la versiunea
polițistă a lui Easy Rider. Așadar, condusă atât de rebeli, cât și de legiuitori, H-D li se
potrivește atât nonconformiștilor din societate, cât și celor care respectă legea. Într-un fel,
aceasta este cea mai mare realizare a brandului, și anume abilitatea sa de a contopi imaginea
și identitatea de brand pentru a-și forma o reputație în cadrul tuturor segmentelor societății.
Cerințe: