BOLILE FARINGELUI

Faringitele
Sn faringite si sunt mai frecvente la pasari, cabaline, carnivore.
Etiologie
3 categorii: a) Primare. Mai ales la A cu debilitate la care intervin diferiti factori
ocazionali: frig, curenti de aer, ploi reci, nutreturi inghetate, fierbinti, tepoase, corpi
straini, iritatii(amoniac, H2S sau Pb, Hg) sau paraziti la acest nivel: musca columbara,
lipitori.
b) Secundare. Apar prin difuziunea inflam. din zonele invecinate.
c) Simptomatice. Apar in unele boli: gurma, actinobaciloza, pesta,
tuberculoza, rujet, stahiobotriotoxicoza, pseudopesta, difterovariola , tuberculoza,
fusariotoxicoza.
Patogeneza.
Debuteaza cu simple tulburati circulatorii, trofice sau reflexe, pe fondul carora pot
actiona agravant flora bacteriana. In general faringita declanseaza reflexe nocive prin
care se exolipa disfagia si durerea locala. Procesele inflamatorii se pot extinde direct pe
organele digestive sau respiratorii. In unele cazuri infectia difuzeaza pe cale limfatica la
l.n sateliti sau pe cale sg. prin metastaze la alte organe.
Simptomatologia.
1)      Faringita catarala. Dubuteaza cu febra usoara; duglutitie in gol cu pozitie
ortopneica; jetaj alimentar; miscarile de prehensiune si masticatie sunt
reduse; la adapare, apa revine pe nari in amestec cu saliva a.i. nivelul apei
din galeata creste; pseudotrismus; durerea faringiana exteriorizata la palpatia
profunda a faringelui sau la presiunea facuta la baza urechilor/cand este
apucat de urechi.; durere la introducerea sondei esofagiene; la insepctia
interna se constata tumefactia si inrosirea mucoasei, aparitia de leziuni , pete
hemoragice si albicioase.
2)      Flegmonoasa. Febra este mare, de tip remitent; anorexie, sialoree,
jetaj alimentar uneori purulent; la examenul regiunii guturale se constata
deformarea faringelui, caldura, durere, puncte fluctuante corespunzatoare
colectiilot purulente; inflamatia l.n submandibulare si faringieni; la retragere
pe sonda se observa material hemoragico-purulent; la inspectie interna se
evidentiaza secretie purulenta.
3)      Pseudomembranoasa. Dispnee, ortopnee; carnaj (zgomot de drapel),
jetaj; la inspectia interna se observa depozite pseudo-membranoase.
4)      Gangrenoasa. Stare generala foarte rea; initianl febra, apoi hipotermie, cu
depresiune grava; jetaj, aerul expirat , saliva, continutul alimentar regurgitat
cu miros respingator; regiunea guturala deformata, apoi e rece si crepitanta la
palpare.
5)      Cronica. Delimitate pe zone restranse; afebril sau febra
intermitenta/recuranta; disfagie faringiana, jetaj alimentar(doar discret/din
cand in cand)
Diagnostic.
Bazat pe disfagia de tip faringian; manifestari fizice locale, simptomatologie
generala. Se face diagnostic diferential fata de: #parilizia faringelui(evolueaza fara
semne locale, fara a se constata contractibilitate la palpatia interna; #stenoza-
subobstructia faringiana(alte semne la palpatie); #bolile gurii si esofagului(difera tipul de
disfagie si sunt alte data la inspectie interna) #sialoadenite(disfagie discreta,
deformarea se produce in dreptul glandei) #laringita(doar tuse, disfagia nu se
manifesta); #otite(reactie prompta la presiunea urechii, secretii auriculare).
Evolutia. Obisnuit acuta; la cai apre o complicatie: gangrena
pulmonara declansata prin falsa ruta.
Prognostic. Rezervat sau grav in flegmonoase, gangrenoase.
Tratament.
Igienic – microclimat optim, fara curenti de aer, frig, schimbari frecvente ale t o
mediului ambiant.
Dietetic – apa si alimente la t o corespunzatoare. La cal suspendarea alimentatiei,
administrarea de lichide si amestecuri nutritive pe sonda; cand sondajul nu este posibil
datorita reactiei brutale se recurge la rehidratari si alimentatie parenterala, pana cand
disfagia scade.
Medicamente – #derivative in regiunea guturala-vezicatoare sau pensulatii cu
tinctura de iod.; #instilatii cu tinctura de iod, esenta de terebentina; #pensulatii
interne/picurarea in gura de albastru metilen sau pioctamina 2%; #instilatii nazale cu
fedrocaina sau ulei camirat; #In faringitele flegmonoase si gangrenoase(ser
antigangrenos, indepartarea tes gangrenate, traseotomie de urgenta) se foloseste
terapia antiinfectioasa gennerala asociata cu mijloace de stimulare generala si drenarea
colectiilor perifaringiene prin incizie, folosind sonda pt a creea un plan dur; #in cele
pseudomembranoase se recurge la spamolitice, calmante, inlaturarea falselor
membrane cu tampoan imbibat in sol. bicarbonatata sau cu perclorra de Fe 5%: #la
pasari se folosesc alimentele medicamentate; #in formele cronice se administreaza
iodurate pe cale generala, local sol Lugol, vezicatori/frectiii iodate zilnic.
Paralizia faringelui
Etiologie.
Paralizia centrala, bulbara, exprimand leziuni la nivelul originii reala a nervilor
care concura la inervatia motorie a faringelui. Astfel de leziuni se prouc in turbare, boala
Aujeski, in mielite, encefalomielite, hematoame bulbare, febra vitulera, in botulism, in
micotoxicoze.
Exista si paralizia periferica a faringelui, rara, determinata de paralizia n
glosofaringieni cu ocazia unor nevrite, traumatisme, compresiuni.
Simptomatologia.
Disfagia de tip faringian: dificultatea deglutitiei, caderea blolului alimentar
mestecat din gura; salivatie si tuse grasa; deshidratare, slabire; patognomonic=lispsa
contractiei faringelui la palpatia interna
Diagnostic.
Este bazat pe disfagia faringiana, asociata cu lipsa semnelor de inflamatie in
zona faringelui. Diagnostic diferential : - faringite; - bolile gurii / esofagului (se
manifesta alt tip de disfagie); - stenoza si obstructia partiala a faringelui in care
diagnostul se orienteaza in baza datelor locale (tumori, abcese perifaringiene sau in
lumen).
Evolutia.
 Este acuta (3-4zile). Fie regreseaza, fie paralizia bulbara progreseaza spre
centrii bulbari cu moartea A. Ca si complicatii: gangrena pulmonara care este
consecinta falsei deglutitii la cal.
Prognostic. Rezervat sau grav.
Tratament.
Dietetic: aliment. cu sonda sau parenteral; medicamentos: vit B1, B2, B6,
vezicatori la ceafa si in zona guturala; masaje electrice; antiinfectioase, antitoxice; daca
dupa 3-4 zile de incercari terapeutice nu se observa ameliorare se recurge la
sacrificarea de necesitate.
Stenoza si subobstructia faringelui
Reprezinta reducerea lumenului faringian indusa de diferite formatiuni : boluri
oprite la nivelul faringelui, corpi straini sau leziuni proliferative sau compresiuni
exercitate de l.n oerifaringieni mariti ori pungile guturale cu colectii purulente.
Simptomatologia. Disfagie faringiana, dispnee respiratorie, tuse,
deformarea regiunii guturale.
Diagnostic. diferentiat: faringite, paralizia faringelui, boli esofagiene,
stenoze laringiene.
Evolutia. Tratament. Strans dependente de gradul stiumularii si cauze
determinante.