Sunteți pe pagina 1din 5

LP 6. Diagnosticul de laborator în sindromul diareic infecţios.

Diagnosticul de laborator
în infecţiile cutanate.

A. Diagnosticul de laborator în sindromul diareic infecţios

Definiţie BDA: peste 3 scaune/ zi, semiconsistente sau apoase, determinând pierderi
lichidiene, ce pot duce la dezechilibre hidroelectrolitice însoţite de colaps cardio-vascular.
episodul are debut cu cel mult 2 săptămâni anterior. Are etiologie parazitară, bacteriană, virală.
1) Agenţi etiologici bacterieni:
a)Sindrom holeriform: gastroenterită acută cu scaune apoase, abundente, febră absentă,
absenţa tenesmelor şi a durerilor abdominale, absenţa leucocitelor în scaun.
-Vibrioni holerigeni
-Vibrioni NAG
- ECET, ECEP, ECAD, ECEAg
b) Sindrom dizenteriform: colită acută cu scaune mucosanguinolent-purulente, febră, tenesme
şi dureri abdominale prezente, reacţie inflamatorie acută intensă în scaun.
- Shigella spp.
- ECEI
- Campylobacter
- Unele tulpini de Salmonella netifoidice
- Yersinia enterocolitica
2) Agenţi etiologici virali: rotavirusuri, enterovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri,
astrovirusuri, calicivirusuri.
3) Agenţi etiologici parazitari: Giardia duodenalis, Cryptosporidium parvum, Entamoeba.

Diagnosticul de laborator in sdr dizenteriform are drept scop: Izolarea şi identificarea


Salmonella, Shigella, Yersinia (lactozo negativi)
Prima zi:
A.Prelevare
- din scaun emis spontan
- cât mai aproape de debut şi înaintea antibioticoterapiei
- în coprocultor cu mediu de transport Cary-Blair
- fragmente de mucus, sânge, puroi sau din 4-5 locuri, aproximativ 1 g
B.Transport în 1-2 ore; eventual refrigerare (max 24-48 ore)
C.Examen macroscopic
- miros
- culoare
- aspect
D.Examen microscopic direct pe frotiu colorat cu albastru de metilen – pentru evidenţierea
reacţiei inflamatorii şi a unor agenţi etiologici cu morfologii particulare (Campylobacter,
stafilococ)
E.Coprocultura este examenul de bază în diagnosticul sindromului diareic infecţios.
 in prima zi, se însămânţează proba pe medii selective pentru BGN (MacConkey şi
Hektoen) şi mediul de îmbogăţire pentru Salmonella (bulion selenit acid de sodiu).

1
 a doua zi, coloniile lactozo-negative (minimum 3) se selectează pentru triaj biochimic
(însămânţare pe mediile TSI, MIU). După incubare, pentru coloniile suspecte a fi
Salmonella, Shigella, Yersinia (conform triajului) se face identificare biochimică extinsă
şi identificare antigenică.
- Antibiogramă (NU pt Salmonella; prelungeşte starea de portaj)

Infecţii cu Campylobacter spp.


-Produsul patologic: materii fecale
- Examenul microscopic: bacili gram negativi mici, nesporulaţi, în formă de virgulă sau de S.

Fig. 1 Examen microscopic Campylobacter sp.

- Caractere de cultivare:
-bacterii microaerofile, carboxifile, termofile.
-cultivă lent, minimum 42-72 ore de incubare.

B.Diagnosticul de laborator in infectiile cutanate

Puroi = exsudat fibrinos care conţine leucocite şi microorganismul implicat.


Supuraţie = formarea puroiului.

Etiologie bacteriana (mai frecvent):


Staphylococcus aureus
Streptococcus pyogenes
Escherichia coli
Klebsiella spp.
Enterobacter spp.
Pseudomonas aeruginosa
Acinetobacter baumannii
Mycobacterium tuberculosis
Anaerobi: Clostridium, Porphyromonas, Prevotella, Fusobacterium

2
Prelevarea şi transportul probelor.

1. Prelevarea cantitativă cu tamponul din plăgi/arsuri suprainfectate


-se face toaleta plăgii: se îndepărtează ţesutul necrotic şi se spală cu ser fiziologic pentru
îndepărtarea exsudatului stagnant sau a eventualelor urme de antibiotic; NU SE UTILIZEAZA
SOLUTII ANTISEPTICE PENTRU DECONTAMINAREA PLAGII ANTERIOR
PRELEVARII PROBEI PENTRU EXAMEN BACTERIOLOGIC!
-învârtim tamponul umezit cu soluţie Ringer pe o arie de 1 cm2, până la sângerare uşoară
(pentru a avea certitudinea că colectăm din ţesutul viabil; se poate preleva din mai multe puncte
ale leziunii);
-se introduce tamponul în 1 mL bulion tioglicolat şi îl transportăm imediat la laborator.

2. Prelevarea din colecţii purulente (ex. abces).


- decontaminarea tegumentului anterior puncţiei: spălare cu apă şi săpun, antiseptizare cu alcool
iodat, uscare tegument (pentru a nu contamina puroiul cu bacterii de pe tegument)
- se recoltează prin puncţie aspiraţie cu un ac suficient de gros adaptat unei seringi etanşe;
-puroiul se transportă la laborator în maximum 1-2 ore;
- în suspiciunea de infecţie determinată de anaerobi puroiul se transferă în flacoane cu
atmosferă anaerobă sau în tuburi cu bulion tioglicolat;
- “seringa anaerobă”- asigură supravieţuirea bacteriilor anaerobe maximum 30 minute; este
folosită doar în absenţa flacoanelor cu atmosferă anaerobă.

Fig. 2 – Transportul probelor de puroi – suspiciune anaerobi


https://www.slideshare.net/Shilpak23/non-sporing-anaerobes-65044854

3. Prelevări biopsice
- sunt indicate când conduita terapeutică impune cunoaşterea concentraţiei bacteriene în
ţesuturile viabile afectate prin arsuri sau traumatism şi extinderea leziunilor.
-se face toaleta plăgii;
-prelevarea se face cu perforatorul dermic;
-proba se expediază la laborator într-un tub închis ermetic.

3
Fig.3 – Recoltarea probelor cu perforatorul dermic

https://myhealth.alberta.ca/Health/pages/conditions.aspx?hwid=zm2550

Examenul microscopic direct:

! Efectuarea frotiului, în cazul puroilui recoltat din plăgi suprainfectate se face de către
persoana care face şi prelevarea cu tamponul. Frotiul şi tamponul vor fi trimise împreună la
laborator, astfel : pe o lamă de microscop rulăm extemporaneu tamponul pentru a obţine un
frotiu subţire şi uniform.

Frotiurile vor fi colorate la laborator: Gram şi/sau Ziehl Neelsen.


Frotiurile vor fi examinate pentru evidentierea :
-reactiei inflamatorii
-prezentei bacteriilor: numarul si tipul acestora

Cutivarea probelor

Pentru probele recoltate din colectii închise (probe necontaminate) – însămânţare


calitativă.
Pentru probele recoltate din plăgi şi arsuri însămânţare cantitativă, după stoarcerea
tamponului în mediul de transport (bulion tioglicolat) pentru descărcarea conţinutului şi
realizarea de diluţii zecimale din suspensia obţinută.
Din diluţii se fac însămânţări pe medii solide : câte o placă cu geloză sânge pentru
incubare aerobă şi una pentru incubare anaerobă.
Incubare timp de 24-48 de ore pentru placa incubată aerob şi 48-72 pentru cea incubată
anaerob.

Interpretarea rezultatelor:

4
A) Izolatele în cantitate >106 UFC/tampon au semnificaţie clinică de agenţi infecţioşi.
B) Streptococii beta hemolitici (patogeni primari) au semnificaţie clinică indiferent de
cantitatea în care sunt izolaţi.