ELVETIA
Suprafata :
41293 km'
A$ezarea geografică :
latitudine nordică 45°50' -
47°48', longitudine estică 5 ° 58'
10°30'
Populatia :
6 988 858 locuitori
Densitatea populatiei :
159 locuitori/km'
Capitala :
Bema (135 122 locuitori)
Cel mai mare ora;:
Zurich (355 297 loeuitori)
Limbi oficiale :
gennana, franceza, italiana,
retoromana
Produse importate :
ma5ini, autovehicule, instalatii
electdce, alimente, fier şi olel,
textile, produse petroliere
Produse exportate :
maşini, ceasuri, textile, medica-
mente, echipamente electronice,
materiale chimice organice
Moneda :
francul elvetian (1 franc = 100
centime sau rappen)
Produs intern brut (PIB):
283 508 ntilioane dolari SUA
Forma de stat:
republică federală
R A$EZARE GEOGRAFICĂ
Elvelia este o tară din in-
teriorul continentului şi nu arc
iesire la nici o mare. Se împarte
în trei zone geografice distincte :
la nord-vest se întinde lantul
muntos Jura, in centru se află
Bazinul ElveSiar restul suPrafeSei
în jur de 61%, fund ocupat de
muntii Alpi la sud si la est. Re-
giunea cea mai joasă este Bazi-
nul ElveSian, dar înăllimea me-
die dePă4eşte si aici 500 de
metri. Muntii Jura sunt cutali şi
se întind peste granite, in Franta
si Germania . Lanturile muntoase
acoperite de păduri se ridică la
peste 1600 m . În Alpii de Vest
se află vârful Monte Rosa, care
cu înăltimea lui de 4634 de
metri este cel mai înalt vârf din
Alpi. Râurile cele mai mari soot
Rinul şi Ronul .
CLIMA
® Clima Elvetiei este conti-
nentală de tip central-europeană,
dar prezintă variatii niari de la o
regiune la altul, datorită diferen-
telor marl de înăllime . Iemile
sunt reci, având temperatura
medic de 0°C în Bazinul Elveli-
an şi în văi, dar ajunge şi sub -
10°C în regiunile mai ridicate.
Vara, temperatura medic este
între 18-20°C pe suprafelele mai
joase, dar în munti este mai
joasă . Cantitatea medic de preci-
pitatie in Zurich este 1000 mm
anal. iar în regiunea oraşului
Santis este 2000 mm anual. Ma-
joritatea precipitaliilor cad iama
• Oraş cu peste 100 000 de locuitori
Oraş cu peste 10 000 de Iocuitotai„
Oraş având sub 10 000 de loeuitori
Solothurn
FRIBAURC
1 Tl,n„
VAU D
L ausanne
I,p~•rri%neii
sub forrnă de ninsoare . Cele mai
înalte regiuni sunt acoperite
mereu cu zăpadă si gheată.
4 LIMBA
Elvelia este o contedera-
tie: uniunea a 20 de cantoane si
6 semi-cantoane, fiecare având
un sistem administrativ autonom .
Din cele patru limbi oficiale,
65% din populalie vorbeşte ger-
mana, 18,4% - mai ales în jurul
Genevei - franceza, 9,8%
italiana (în linutul Ticino), si
0,8% retoromana . Dacă luăm în
considenitie muncitorii străini,
limba spaniolă este mai vorbită
decât retoromana (1,6%).
MINERITUL $I
INDUSTRIA ENERGETICĂ
În afară de sane, care se exploa-
tează în văile Rinului şi a Ronu-
lui, Elvetia nu are resurse mine-
rale . Jumătate din energia
electrică este produsă in centrale
hidroenergetice, 37% în centrale
nucleare, iar restul se produce
în centrale temice cu tilei
importat . Majoritatea centralelor
hidroenergetice funclionează în
Muntii Alpi, în care s-au realizat
peste 40 de lacuri artificiale
pentru stocarea apei .
TURISMUL
MUna din ramuril e principa-
le economice, turismul, acurn
împlineşte o sută de ani. La în-
Basel Baden ®4
Olten Q Ptc
SOLOTBURN P .,1 P13NZr1 1
AARGAU
LUCERNA
Lucereaa
Vf.lWal - A `4,,re'',
(2142,n)
I NTERWALDEN
Thun 1 URI
l:acul • Brie,z
Lacnl m ens.
I,,terla#en 01
i .,rsx,.,
'Mo,ae Rosn
(4Qi4 ln)
ceput a fost turism in adevărattd
sens al cuvântului, adică excursii
în munlii splendizi elvetiene, cu
florile lor fermecătoare, şi alpi-
nismul, dar după 1950 schitrl a
devenir foarte popular. Azi tu-
rismul reprezintă 15% din
venitul total al tării.
AGRICULTURA
M10% din suPrafaSa tării es-
- iarna se ocupă de fabricarea
te cultivată, iar alte 4Q% se uti-
lizează ca păşuni, dar o pane
însemnată clin acestea sunt
acoperite iama cu zăpadă, deci
sunt inutilizahile . Numai 4% din
populalia activă lucrează în
agricultură, producănd 2% din
produsul intern brut . Rainura
principală este industria laptelui,
vacile bind tinute in principal m
grajduri, datorită climei . Din
surplusul de lapte se produce
lapte condensat. brânzeturi şi
ciocolaiă . Păstoritul se
desfAşoară în munli, iar în
Bazinul Elvetian exista
numeroase crescătorii de porci .
Aici este singura regiune undo
cultivarea pământului are o
importantă mai mare decât zoo-
tehnia . Se cultivă grâu, orz,
secară, cartofi, in, cânepă, tutun
şi sfeclă de zahăr. În 18
cantoane, spre exemplu pe
dealurile din Neuchâtel, se
practică viticultma . Elvelia poate
produce numai jumătate din
necesarul propriu de alimente .
THURGAU
ZURICHO
Winterthur
m~f
Zurich
0
~
ZUG Lacul Zuricb
Zug
Lacul Zug SCI{W YZ
r,c„
1 (fjchwyz GLARUS
• Alldorr
p7
GRAUBL'NDLN*
{ Anc
Grindelu«1 .1
Y Trecătoarea
T.l'ecăroarea
SI. .l„~tbha, .d
+o
© ISelh Lnona
LLugano
la, ,d Maggtore •
0
LarnILngynn
SILVICULTURA
Peste un stert din supra-
fala totală este acoperită eu
păduri, chiar şi văile şi pe alo-
curi Bazinul Elvetian, nu
numai munlii . Din lemn se
produc : hârtie, case şi mobilă .
Pe lângă acestea, este utilizat
drept combustibil pentru
încălzire şi numeroase familii,
Liner obiecte traditionale -
jucării, cutiute muzicale, etc .
INDUSTRIA
Industria de prelucrare
produce 21% din produsul
intern brut . Brânza, ciocolata,
alimentele conservate şi
produsele din lemn elvetiene
stint vestitc . În Elvelia se mai
produc maşini, textile, me-
dicamente şi materiale chimice .
Multe dintre acestea stint
produse mini de calitate
cleosebită, de exemplu
ceasurile elvetiene de renume
mondial, care se fabrică mai
ales în cantonul Jura . Acelaşi
lucru se poate spune şi despre
medicamente . În Basel se
produc vopsele, iar cantoanele
St . Gallen şi Zurich stint vestitc
datorită produselor lot textile .
Inclustria de maşini produce de
obicei utilaje pentru alto
ramuri ale inclustriei elvetiene,
şi anume motoare Diesel şi
maşini de cusut .
m picior
4000 13125
2000 6560
1000 3280
500 1640
'tacul Baden
656
ST . GAI"bEN 0
St Gall n
AUSTRIA
LIECHTENSlrEIN
Chur 0 Kloslers
I losa
s
Aibuln ~~
S~plugen
î
1 Poacbiavo
ITALIA
TRANSPORTUL
Releaua elvetiană de
transporturi este foarte
dezvoltată . Cele 5031 km de căi
ferate, stint aproape în totalitate
electnificate, si in munti au
construit peste 600 de tunele,
printre care Simplon are
lungimea de 19,8 km . În
regiunile muntoase sunt
construite căi ferate eu crema-
lieră, funiculare, şi sisteme tele-
ferice . Releaua de drumuri are
lungimea de 71000 km . Trecă-
toarele naturale care traversează
munlii au o importantă deosebi-
tă, spre exemplu strâmtorile Sf .
Bernard, Sf. Gothard si .Simplon
În Basel, Zurich şi Geneva exista
mari aeroporturi internationale.
ORA5E
MAproape o treime dm po-
pulatie trăieşte in primele cinci
oraşe ca mărime . Zurich este un
centro bancar mondial, iar
Geneva (173 509) este port, cen-
tml tunstic şi sediu pentru nume-
roase organizatii intemalionale.
Basel (179 956) este port fluvial,
centru industrial şi un nod mi-
portant in căile comerciale spre
Germania şi Franta . Capitala
(ării, Berna, este tin centr u
industrial şi de productie de
ceasuri, iar Lausanne (123 940)
este centml regionii franceze .
Locamo este considerat centrul
regiunfi italiene .
EUROPA CENTRALĂ