REGATUL UNIT

Suprafaxa (impreună cu Irlanda

de Nord)
244046 km=
A5ezarea geografică :
Între latitudine nordică 49110'- 60°50'
şr longitudine estică 1 °45' - 8°10'
PopulaXia :
58 245 000 locuitori
Densitatea popula);iei : Scilly, far insulele Anglesey, Wight şi energia consumată numai 8,5°/ este
241 locuitori/km' Man (588 km', 64282 locuitori) car şi acoperită de cârbune. 76% se
Capitala şi cel mai mare oraş: insulele din Strâmtoarea de Nord obtine din titei şi gaze namrale,
Londra 46 809 000) locuitori (194 km', 138000) locuitori care au 15,5% din energie nucleară .
Limba : `~-' o administratie şi adunare legislativă Hidrocentralele au un rol important
Engleză . În Scotia limba galică, în proprie . in asigurarca necesarului de energie
Tara Galilor (Wales) se vorbeşte şi electrică a Scotiei şi a Tării Galilor.
limba galeză . Orate
Principale articole de import: 7 Din întreaga Ir •pulatîe 90% Agricultura
maşini şi utilaje.-metale neteroase, trăieşte în oraşe, iar 30% În agricultură lucrează mai
materiale chimice, titei, legume şi locuieşte in următtrarcle oraşe mari, putin de 2% din forta de muncă
fructe, diamant, produse textile . sau in suburbiile acestora: existentă, Pământuri arabile se
Principale articole de export: Londra(6 809 000), Birmingham găsesc n East Midlands (partea de
maşini şi utilaje, vehicule, produse (2 632 000), Manchester (2 600 000), est a Angliei centrale), East Anglia
textile, materiale chimice, purtători Leeds (2 053 000), (panea aflată la nord de Londra a
de energie fosilă, uleiuri minerale . Glasgow(170K)000), Liverpool Angliei de Sud) şi pe Câmpia Fen .
Moneda natională : (1467 000), Sheffield (1297 000) În tunuturile joase şi umede, în
lira sterlină Newcastle (1 135 000) . Capitala zonele cu Limă blândă din vestul
(1 pound sterling = 100 pence) Scotiei este Edinburgh (440000), a tănt, se cultivă grâu, orz, cartofi şi
Produs intern brut (PIB) : Tării Galilor Cardiff (279 000) . sfeclă de zahăr. Creşterea oilor şi a
575 470 milioane de dolari SUA vitelor pentru productia de carne se
Forma de stat: Mineritul 5i industria desfăşoan) în zonele deluroase.
monahie constitutională (regat) . energetică
Datele statistice se referd la Regatul . Cu toate că exploatarea minieră ® Pescuitul ;i pădurile
Unit (Anglia, Scotia, Tara Galilor si este în regres, totuşi productia Din cauza pescuituluiintensiv
Irlanda Ae Nord), în text nu aorfi anuală de cărbune depăşeşte 42 şi a concurentei extreme, pescuitul
referiri la Irlanda de Nord. milioane de tone . Din totalul de înregistrează un regres, dar încă este
de importantă vitală în activitatea
CONDITII NATURALE m plaoare unor porturi ca Aberdeen,
P
Teritoriile aflate la sud şi Peterhead, Grimsby, Newlyn şi
la est de la linia imaginară trasă 2000 6560
NORTHUMBEI AND Fleetwood . Jumătate din păduri, care
între gurile râurilor Exe şi Tees a 1000 3280
Clod acoperă 10% din suprafala tării, se
sunt teritorii joase, formate din v 500 1640 atlă în proprietatea statului.
roci sedimentare moi (cretă . I a's Newcastle
argilă, gresie) . Zonele deluroase 09 1 upon Tyne 200 656 ,y
O• ; Industria
- ca Costwolds, Chilterns, North ryes 0
r O• e.\ Marea Britanie este o tară
Downs şi South Downs - în Z Sunderland 20 putemic industrializată, industria
general sunt formate din cretă IRLANDA 1nke
prelucrătoare cuprinzând 34% din
Disrrra DURHAM picloare
sau din calcar, câmpiile au solul (lreuret leas forta de muncă. Jumătate din aceasta
Lacullrol) 'V p g s bho
preponderent argilos . Teritoriile ~Z Moor lucrează in industria metalurgica 51
aflate la nord de linia Exe - Tees Km productia de vehicule : ma5ini şi
sunt din roci mai vechi şi mai Fleetwood • 0 50 100
2 YORKSHIRE i utilaje . Din industria prelucrătoare
dure, formând munti mai inalti . MAREA IRLANDEI Ct 0 25 50 rezultă 24% din PIB . Sunt în plină
Punctul cel mai înalt al Marii Blackpool * Mile dezvoltare ramurile producătoare
Bradford , Hull
Britanii este vârful Ben Nevis MAREA NORDICA sau utilizatoare a tehnicii de vârf, dar
(1344 m) . cel mai lung curs de Holyhead Liverpool 0 HUMBERSIDE regresează ramuri industriale mai
• Mane er D~mner
apt este râul Severn . ,µ,10Y Gib
rmsy vechi, traditionale, ca productia de
Augles y 0 ~~
oteluri şi industria textiă . Tot mai
® Clima
S-a . •^w A ~ Sheffield ~O
(1085-) "stoke on VOJFLVGHAIISHIRF, s multi î$i găsesc de lucru în sectorul
Marea Britanie are o climă 8 Trent* 0`V
Derby ~rF
f de servicii. Un foc important îl
moderată oceanică, puternic
influentat de curentul Golfului .
e "a MIDLANDS O O Nottingham 1„z ocupă şi constructiile .
CardtBa'~
4

ti ;1Wolverhampton
Desele schimbări de vreme, 150181 Transporturile
ploile sunt cauzate de câmpuri *
• Leicester
Norwich •0 Din'transportul de persoane
Jti
ciclonice de joasă presiune ce se Birmingham • Coventry
* 90% se desfăşoară pe drumurile
P~
formează în Oceanul Atlantic . c3' eo publice, din transportul de mărfuri
Câmpurile anticiclonice de 1
ANGLIA 82% (luând în calcul şi transponul
presiune înaltă aduc o vreme Milford-Haven
de combustibili) . Lungimea totală a
stabilă făni precipitatii tunilc Swansea Felixstowe .
dhumurii :,r cu învolis rigid este de
cele mai rcci sunt ianuarie si ra Luton
CARDIFf' â°
302.390 km (din cai, 31 i- kni au .lr
februarie (,:u temperaturn medic 00 sudzi) . Lungimea căilor terate c-to
de t iar cclc mai caldo Ill nt LONDRA do 3774e kir.'I'unelu de sub
a
iulie şi august (16 ° C) . Canalul `1ănecii lire 1, lliiigiiiic 1o
Precipitatiile med anuale

de 650 mm în vest 1000 mm .

ul

câmpiile din sud-estul tărif sunt f DEVON , r 1

insulele
În jurtd Marii Britanii se atlă
mai multe insule şi grupuri do
. care suet o pair , integrantă
mule
: :;r,.;atulu . I nit, do cyciuplu
unuuiele Orkney, Shetland şi insulele
LMHmoor
w DORSET •
I * so b
Ih
Dove
4l), 9 i lun . s-a inaugmat în mai I'
şi face legătura între Folkestone -
Anglia şi Calais - Franca . Se înre-
gistrează o creştere în transponul
Plymouth Portsmouth acrian intern şi international . În 1
CORNWALL
pcste 89 milioane de călători au
utilizataooponurile britanice, iar
O ras cu mai mult de 500 .000 de locuitori transponul do m ;ufia'i a depăsit 2
0. Oras cu mai mult de 100 .000 de locuitori
milio:mr de° bone . Cii,uluUa
• Oraş cu mai putin de 100 .000 de locuitori mărfurilor în portun a depaşit n

EUROPA DE VEST