Modificarile spatiului edentat si restaurarea protetica fixa

in zona frontala

Introducere
O edentatie in zona frontala reprezinta o urgenta protetica, intrucat afecteaza functia
fonetica si estetica si implicit viata pacientului pe plan socio-profesional. Situatia clinica este
favorabila protezarii fixe atunci cand pierderea dintilor este relativ recenta, fara resorbtia
accentuata a osului, iar spatiul limitat mezial si distal permite alinierea estetica a dintilor
artificiali.
Un canin ectopic este, cel mai frecvent, insotit de migrari ale celorlalti dinti si de spatii
edentate mai vechi, care nu au benefiaciat de tratament protetic. In aceste cazuri ne confruntam
cu dificultati estetice, chirurgul si ortodontul fiind nevoiti sa lucreze impreuna pentru a crea
conditiile favorabile unei restaurari protetice. In cazul surasului gingival sau a asimetriei liniei
coletului, sunt necesare interventii ca elongarea coronara sau chirurgia parodontala.
Frecvent, caninii ectopici la un pacient adult prezinta deficit de suport osos, iar extractia
este cea mai buna optiune terapeutica in aceasta situatie clinica.
Scopul acestui studiu este de a prezenta o varianta de restaurare protetica fixa intr-o
situatie clinica dificila.

Prezentarea cazului
Pacientul O.V in varsta de 53 de ani se prezinta la medic din cauza functiei fizionomice
afectate, cauzata de pozitia ectopica a dintelui 2.3 si lipsa incisivilor centrali superiori. Nu este
prezenta afectarea fonetica, pacientul beneficiind de o restaurare provizorie care nu il
multumeste din punct de vedere estetic. In urma anamnezei reiese ca pacientul este suferind de
diabet tip I; piederea dintilor a fost cauzata de un accident sportiv in urma cu 17 luni.
Analiza estetica urmareste cateva criterii:
-vizibilitatea dintilor in relatie de postura si raportul marginii incizale a dintilor superiori cu buza
inferioara;
-amplitudinea zambetului si linia surasului;
-planul de ocluzie di linia intercomisurala;
-linia interincisiva si planul median;
-spatiul minim de vorbire

Situatie initiala- canin ectopic (2.3) si edentatie frontala maxilara

Tulburari fizionomice- asimetria spatiului edentat si
deformarea liniei buzei superioare din cauza
ectopiei lui 2.3 In urma inspectiei din fata se remarca asimetria buzei superioare cauzata de pozitia
ectopica a caninului. Examinarea
zambetului dezvaluie pozitia favorabila a
buzei superioare, pacientul neavand suras
gingival. Defectul osos postextractional nu
este vizibil, asa ca nu exista probleme de
natura estetica la nivelul versantului
vestibular al crestei alveolare.
Inspectia de profil deceleaza
infundarea vizibila a buzei superioare.
Pacientul a avut o proteza partiala
provizorie din acrilat la nivelul arcadei
superioare.
Caninul maxilar ectopic este rotat cu 10° disto-vestibular; prezinta o recesiune gingivala
de 7mm si o reducere a spatiului corespondent pe arcada cu 4mm, cauzata de migrarea meziala si
rotatia disto-vestibulara a lui 2.4 asociata
cu migrarea distala a lui 2.2.
Examenul radiologic arata anchiloza
radiculara si slaba implantare in os a
dintelui 2.3, motiv pentru care se hotaraste
extractia lui si nu tratamentul ortodontic.
Modificarile profilului din cauza edentatiei frontale Tratamentul ortodontic s-a
recomandat pentru dintii 2.2 si 2.4 pentru
a le corecta pozitiile si a crea spatiul
necesar viitoarei restaurari protetice, dar
pacientul a refuzat; a refuzat, de asemenea,
protezarea pe implante, dar prognosticul acestei variante era oricum incert din cauza diabetului si
igienei nesatisfacatoare. Analiza cazului si modelarea in ceara au aratat ca exista sufficient spatiu
pe arcada pentru o restaurare fixa, daca se prepara extensiv dintii 2.2 si 2.4.
Astfel, se alege ca varianta terapeutica finala protezarea fixa a arcadei maxilare in zona
frontala. Dintii stalp 1.2, 1.3, 2.2, 2.4 au fost preparati conservand
vitalitatea pulpara. 2.2 s-a preparat extensiv coronar pe fata distala, iar 2.4
pe fata meziala, astfel incat sa se faca suficient spatiu pentru caninul
artificial 2.3.
Dupa extractia caninului se constata o recesiune gingivala de
4mm, pe fata meziala a radacinii lui 2.4, dar aceasta zona nu se vede in
timpul surasului. Aceasta situatie favorabila ne permite sa mentinem
limita cervicala protetica la nivelul smaltului, ceea ce este favorabil
adeziunii cu rasini. Lucrarea provizorie confirma rezultatele machetei de
ceara, conductia grup laterala si frontala, in ceea ce priveste lungimea si
Situatia initiala
pozitionarea marginii incizale ale incisivilor maxilari.
 Situatia clinica dupa extractia caninului si dupa prepararea dintilor stalpi

Avand in vedere aspectul estetic , la un barbat de varsta medie se recomanda vizibilitatea

incisivilor maxilari pe o portiune de 1.26-1.91mm atunci cand buza superioara este relaxata.
Dupa adaptarea lucrarii protetice, la pacientul nostru, aceasta valoare este de 1.26mm. Culoarea
dintilor artificiali a fost aleasa in armonie cu culoarea naturala a dintilor existenti pe arcada.
Efectul rezorbtiei osoase este contracarat de utilizarea portelanui roz in regiunea cervicala, ceea
ce imbunatateste cu mult efectul estetic. Conductia grup laterala este imbunatatita dupa
protezarea fixa metalo-ceramica.

Discutii Lucrarea finala

Diabetul si alte stari patologice pot influenta prognosticul protezarii pe implante, aspect
ce trebuie avut in vedere cand se alege varianta terapeutica.
In acest caz, tratamentul chirurgical ar putea
fi de folos in cazul rezorbtiei osoase, inainte de
tratamentul protetic. Cand ne confruntam cu
rezorbtii minore, portelanul roz poate fi folosit cu
success in restaurarea reducerii inaltimiii crestei aleveolare.
Linia interincisiva a puntii metalo-ceramice prezinta laterodeviatie stanga cu valoarea de
1mm, mentinand paralelismul cu linia mediana. Se accepta valori de pana la 4 mm, daca se
conserva relatia de paralelism cu linia mediana.

Concluzii
Prepararea extensiva a dintilor, fara afectarea retentiei si rezistentei coroanelor este
necesara in cazuri speciale din motive estetice, in protezarea fixa. Aceasta poate fi o varianata
atunci cand pacientul refuza tratamentul ortodontic, pentru a asigura
spatiul necesar corpului de punte.
Rezultatul estetic rezultat in urma unei restaurari protetice reflecta
complementaritatea dintre stiinta si arta, bazata pe comunicarea
armonioasa dintre medici si tehnicieni.

Aspect final