Sunteți pe pagina 1din 6

SCOALA POSTLICEALA “COMAN”

ANUL l AMG

MODUL “NURSING GENERAL 2”

TEMA nr. 2 “Oxigenoterapia”

Oxigenoterapia – administrarea oxigenului

Oxigenoterapia reprezinta administrarea oxigenului pe cale respiratorie pentru


combaterea starii de hipoxie.

Hipoxia reprezinta scaderea cantitatii de oxigen in tesuturi.

Hipoxia este o conditie patologica.

In conditii normale, saturatia oxigenului in sangele periferic este de 96 – 98 mmHg. 

Oxigenoterapia este indicata in cazurile in care saturatia oxigenului in sangele periferic


< 90%, iar pacientul pastreaza automatismul miscarilor respiratorii si nu necesita
ventilatie mecanica.

Indicatia de oxigenoterapie (concentratie, temperatura, umiditatea gazului) este  data de


catre medic !

Este necesara umidifierea amestecului inspirat pentru prevenirea uscarii si implicit


lezarii mucoaselor respiratorii.

Administrarea de oxygen trebuie sa fie monitorizata prin pulsoximetrie pentru evitarea


accidentelor.

Scop

Se efectueaza cu scopul de a ameliora concentratia de oxigen din sange.

Indicatii

Hipoxii circulatorii: insuficienta cardiaca, edem pulmonar acut, infarct miocardic acut.

Insuficienta respiratorie acuta si cronica

 Afectiunile respiratorii: astm bronsic , pneumonii, boli obstructive cronice


 Leziuni toracice
 Stari de soc
 In anestezia generala
 Complicatii post operatorii
 Pneumotorax
 Stari febrile

Materiale necesare 

 Sursa de oxigen – care poate sa fie un tub de oxigen medical sau un tub de la o
retea de distribuire a oxigenului medical din spital (statie centrala, microstatie sau
butelie de oxigen). Pentru racordare, se vafolosi un debitmetru si un umidificator.

 Materiale sterile pentru administrare: sonda nazala de unica folosinta, masca de


oxigen (cand necesarul de oxigen este mare), ochelari de oxigen, sau cort de
oxigen sau izoleta pentru copii (nu se mai utilizeaza din cauza riscului crescut de
incendiu). Pentru nou nascutii hipoxici se utilizeaza in cubatorul.
 Barbotor steril
 Apa distilata sterila
 Leucoplast
 Foarfeca
 Tavita renala
 Materiale pentru spalarea mainilor
 Recipienti pentru colectare adeseurilor

Precautii in utilizarea surselor de oxigen 

Deoarece oxigenul favorizeaza combustia, prezenta sa trebuie atentionata.

Pacientii si apartinatorii vor fi atentionati asupra pericolului fumatului sau al unei flacari
in preajma sursei de oxigen

Se vor verifica echipamentele electrice din incaperea respectiva

Se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitate statica (materiale


sintetice) si a materialelor inflamabile (uleiuri, alcool)

Aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate in partea opusa sursei de oxigen

Transportul buteliilor cu oxigen se va face pe carucioare, evitandu-se lovirea lor in


timpul transportului

Buteliile de oxigen vor fi asezate in pozitie verticala, pe un suport si fixate de perete cu


inele metalice, departe de calorifer sau alta sursa de caldura

Cunoasterea de catre personalul care manevreaza oxigenul a locului de amplasare a


extinctoarelor si a modului de utilizare a acestora.

Pregatirea mediului

 Salon cu instalatie de oxigen si barbotor


 Se vor lua toate masurile de asepsie
 Pregatirea pacientului
 Pregatirea psihica:
 Se informeaza pacientul cu privire la efectuarea procedurii: necesitate,
importanta, durata.
 Se obtine consimtamantul informat al pacientului.
 Se creaza pacientului un climat de siguranta, pentru a asigura cooperarea la
tehnica si a diminua anxietatea.
Pregatireafizica

Inaintea efectuarii tehnicii, se verifica permeabilitatea cailor respiratorii, la nevoie se


dezobstrueaza caile respiratorii ale pacientului.

Se verifica sursa de oxigen.

Se pune apa distilata sterila in barbotor.

Pregatirea asistentului medical 

Se spala pe maini

Imbraca manusi sterile

Tehnica

Administrarea oxigenului pe sonda nazala

Se dezobstrueaza caile aeriene si  se asigura o ventilatie eficienta

Oxigenul se umidifica in barbotor, deoarece neumidificat este iritant pentru caile


respiratorii

Se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus

Se umecteaza sonda cu apa sterila pentru facilitarea insertiei si prevenirea lezarii


mucoasei

Se introduce sonda de unica folosinta, cu miscari blande, pana in nazofaringe

Se fixeaza sonda cu o banda subtire de leucoplast la nivelul fetei pacientului

Se fixeaza debitul de 4-6 litri/minut (la indicatia medicului)

Se va administra cu intermitenta

Se va supraveghea debitul si pacientul

Se va mobiliza periodic sonda nazala

Administrarea oxigenului prin masca

Se verifica scurgerea oxigenului din sursa

Se pregateste barbotorul introducandu-se apa distilata sterila


Se selecteaza o masca potrivita ca marime

Se aseaza masca la nivelul piramidei nazale, apoi pe cavitatea bucala si se fixeaza cu o


curea in jurul capului

Se regleaza debitul de oxigen la 4-6 litri/minut

Se supravegheaza pacientul

Administrarea cu ochelarii de oxigen

Se pregateste sursa de oxigen

Se verifica barbotorul

Se pregatesc ochelarii si se fixeaza dupa urechi

Cele doua sonde de plastic se introduc in narine

Se regleaza debitul de oxigen

Se supravegheaza pacientul, deoarece tehnica este indicata la copii si bolnavii agitati

Administrarea cu cortul de oxigen

Se utilizeaza mai ales in pediatrie

Se pregateste cortul de oxigen, fiind confectionat din bare usoare de aluminiu de care
este fixat materialul impermeabil sub forma de cort

Se aplica in regiunea capului

Oxigenul este trecut prin instalatia de racire pentru ca atmosfera de sub cort se
supraincalzeste prin respiratie

Pacientul inspira oxigenul introdus sub cort

Se supravegheaza debitul de oxigen si presiunea

Ingrijirea pacientului dupa tehnica

Pacientul va fi asezat confortabil in pat, intr-o pozitie care sa-I favorizeze respiratia

Se monitorizeaza respiratia
Se monitorizeaza concentratia de oxigen din sange prin pulsoximetrie la aproximativ 30
de minute dupa administrare

Se administreaza medicatia indicata de medic

Se noteaza  in foaia de observatie sau in dosarul de ingrijire al pacientului  data, numele


celei care a efectuat tehnica si rezultatele obtinute.

Accidente – Incidente

Patrunderea oxigenului prin esofag duce la distensia abdominala

Se poate produce emfizem subcutanat

Pericol de asfixie daca recipientul pentru barbotare se rastoarna, lichidul poate fi impins
de oxigen in caile respiratorii ale pacientului

Iritarea locala a mucoasei

Uscarea mucoaselor

Traheobronsita - inconditii de administrare prelungita

Agravarea unei insuficiente respiratorii cronice

S-ar putea să vă placă și