Sunteți pe pagina 1din 20

HIPERTENSIUNEA

ARTERIALĂ
PERIOPERATORIE
MATIAȘ PATRICIA
ATI ANUL III
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
DE F I N I Ț I E
q Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste un pacient ca fiind hipertensiv daca tensiunea sa
arteriala are valori mai mari de 160/100 mmHg la masuratori repetate.

q Se defineste ca hipertensiune arteriala sistemica valoare a tensiunii arteriale diastolice de


peste 9095 mmHg sau valoare a tensiunii arteriale sistolice de peste140160 mmHg.

q Hipertensiunea de “granita” (borderline) se defineste prin valori ale TAS intre 140159
mmHg si ale TAD intre 8589 mmHg

q HTA accelerata sau severa se defineste ca fiind cresterea recenta, sustinuta si progresiva a
valorii tensionale diastolice peste 110115 mmHg

q HTA maligna este o urgenta medicala caracterizata prin hipertensiune arteriala severa
(>200/140 mmHg) asociata cu edem papilar si encefalopatie.
Hipertensiunea arterială este în 95% din cazuri esențială , doar în 5%
din cazuri, fiind secundară unor afecțiuni precum :
hiperaldosteronism primar

afecțiuni renale

HIPERTENSIUNEA
ARTERIALĂ boala Cushing

FIZIOPATOLOGIE acromegalie

feocromocitom

sarcina

terapia cu estrogeni
Mecanismele fiziopatologice responsabile pentru modificarile
observate la pacientii hipertensivi sunt neclare dar se pare ca sunt
implicate:
q hipertrofia peretelui vascular
q alterarea autoreglarii circulatiei cerebrale
HIPERTENSIUNEA
ARTERIALĂ q hiperinsulinemia
q cresteri anormale ale calciului intracelular
FIZIOPATOLOGIE q concentratii crescute ale sodiului intracelular in musculatura neteda
vasculara si celulele tubulare renale.
Deasemenea, pacientii hipertensivi prezinta adesea un raspuns
exagerat la vasopresoare.
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
TRATAMENT CRONIC

• Tratamentul HTA are scop de a reduce progresia bolii si in acelasi timp de a reduce incidenta
accidentelor vasculare cerebrale, a insuficientei cardiace congestive, a bolii coronariene si a
afectarii renale
• Pacientii cu hipertensiune usoara necesita de obicei un singur antihipertensiv; acesta poate fi
betablocant, inhibitor de enzima de conversie (IEC), inhibitor de canale de calciu sau diuretic.
Alegerea antihipertensivului depinde si de patologia asociata a pacientului, aceasta include:
bronhopneumopatia cronica obstructiva, boala coronariana, insuficienta cardiaca congestiva,
diabetul zaharat si dislipidemia.
• Pacientii cu hipertensiune arteriala moderata si severa necesita un al doilea si uneori al treilea
antihipertensiv asociat.
• Diureticele sunt rareori utilizate ca prima linie in terapia antihipertensiva datorita
dezechilibrelor electrolitice produse si cresterii incidentei aritmiilor; dar sunt utilizate ca
medicatie asociata betablocantelor sau inhibitorilor de enzima de conversie.
Planul anestezic pentru pacientul hipertensiv este de a mentine
stabila tensiunea arteriala la o valoare potrivita pentru pacient și de
a evita efectele patologiilor asociate precum ischemia miocardica
si hipertrofia ventriculara.

Hipertensiunea, in special asociata cu tahicardia, poate precipita


HIPERTENSIUNEA sau exacerba ischemia miocardica si/sau disfunctia ventriculara.
ARTERIALĂ

MANAGEMENTUL
PERIOPERATOR Valorile TA trebuie pastrate in limite de plus sau minus 1020%
fata de valorile preoperatorii.

De exemplu : daca preoperator un pacient prezinta hipertenisune


severa (>180/140 mmHg), valorile TA trebuie mentinute la limita
superioara a normalului (150140/9080 mmHg).
Riscul perioperator depinde de:

gradul HTA

HIPERTENSIUNEA durata tratamentului antihipertensiv


ARTERIALĂ

MANAGEMENTUL gradul afectarii organelor tinta


PERIOPERATOR
tipul interventiei chirurgicale.

• Chirurgia vasculara si neurochirurgia sunt asociate cu un risc mai


mare. Chirurgia electiva ar trebui amanata la pacienti cu
TAD>120mmHg sau TAD>110mmHg + afectarea unui organ
tinta.
• Cresterea sau scaderea prelungita a TAM cu 20mmHg creste
riscul complicatiilor perioperatorii.
RECOMANDĂRI PREOPERATORII

Riscul preoperator este redus prin

§ continuarea medicatiei hipotensoare preoperatorii

§ prin hidratarea preinductie

§ administrarea analgezicelor si a altor droguri pentru a cupa raspunsul hipertensiv la


intubatie, interventia chirurgicala si extubare.

§ administrarea unui agent anxiolitic, o benzodiazepina


HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

MANAGEMENTUL INTRAOPERATOR

Intraoperator, sunt întâlnite mai frecvent în practica anestezică doua


situatii:

1.pacientul hipertensiv cunoscut la care tratamentul


preoperator cu medicamente antihipertensive nu a condus la
echilibrarea valorilor tensionale;

2. eliberarea de catecolamine în condiţiile unei protecţii


insuficiente la stimulul nociceptor: laringoscopia, stimulul
chirurgical, durerea şi agitaţia de trezire.
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

MANAGEMENTUL INTRAOPERATOR
Indiferent de nivelul controlului TA preoperator, pacientii
cu HTA prezinta un raspuns hipotensiv exagerat la inductia
anestezica urmat de un raspuns hipertensiv exagerat la laringoscopie
si intubatia traheei: “roller coaster“.

q Durata laringoscopiei trebuie sa fie cat mai scurta

q intubatia orotraheala sa se efectueze in anestezie profunda.


RECOMANDĂRI INTRAOPERATORII

Pentru a atenua raspunsul hipertensiv se pot utiliza una din urmatoarele tehnici:

• aprofundarea anesteziei cu un agent anestezic volatil timp de 510min

• administrarea unui bolus de opioid (fentanyl 2,55mcg/kgc; alfentanil 1525mcg/kgc;


sufentanil 0,250,5mcg/kgc; remifentanil 0,51mcg/kgc)

• administrarea de xilina 11,5mg/kgc IV sau intratraheal

• administrarea de betablocant (esmolol 0,31,5mg/kgc; propranolol 13mg; labetalol 520mg)

• administrarea intravenoasa de nitroprusiat sau nitroglicerina 0,51mcg/ kgc

• utilizarea anesteziei topice a cailor aeriene


CRIZA HIPERTENSIVĂ INTRAOPERATORIE
CAUZE
q excesul de catecolamine, care poate aparea ca urmare a anesteziei inadecvate (in mod special in
timpul laringoscopiei, intubatiei, inciziei chirurgicale),
q Hipoxia q Hipercapnia
q analgezia insuficienta
q utilizarea prelungita a tourniquetului
q afectiunea preexistenta (HTA esentiala, HTA secundara)
q presiunea intracraniana crescuta
q absorbtia sistemica a vasoconstrictoarelor (adrenalina, fenilefrina)
q clamparea aortei
q fenomenul de “rebound”, apare la intreruperea administrarii de clonidina sau betablocante
q interactiunile medicamentoase: antidepresivele triciclice sau inhibitorii de monoaminoxidaza
(IMAO) administrate impreuna cu efedrina induc un raspuns hipertensiv exagerat
q Hipervolemia prin supraîncărcare lichidianaă
q Retenția acută de urină
q Hipotermia
CRIZA HIPERTENSIVĂ INTRAOPERATORIE
TRATAMENT

Soluţiile terapeutice intraanestezice se adresează in primul rând cauzei şi abia după


aceea se recurge la tratamentul simptomatic cu antihiperterisive injectabile

ü imbunatatirea oxigenarii si ventilatiei

ü aprofundarea anesteziei

ü prin sedarea pacientului anxios sau prin sondaj vezical, în cazul unei anestezii
locoregionale

ü administrarea medicatiei antihipertensive


CRIZA HIPERTENSIVĂ INTRAOPERATORIE

TRATAMENT

Alegerea agentului
hipotensor se face
in functie de

prezenta
severitatea si cauza
frecventa cardiaca brohopneumopatiei
hipertensiunii,
cronice obstructive.
CRIZA
HIPERTENSIVĂ
INTRAOPERATORIE

TRATAMENT
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
MANAGEMENTUL POSTOPERATOR

v HTA postoperatorie este evaluata in functie de gradul hipertensiunii,de tabloul clinic si de etiologia sa.

v Monitorizarea TA trebuie facuta atat la trezire cat si in perioada postoperatorie imediata.

v Postoperator, HTA pe langa faptul ca poate produce ischemie miocardica si insuficienta cardiaca
congestiva, hipertensiunea arteriala severa sustinuta poate contribui la formarea hematoamelor de
plaga si la ruperea suturilor vasculare
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
MANAGEMENTUL POSTOPERATOR

HTA postoperatorie este multifactoială și intensificată de


o respiratia neregulata,
o durere,
o supraincarcare volemica
o distensia vezicii urinare

Cand pacientul reia hidratarea per os, medicatia antihipertensiva administrata


preoperator trebuie reevaluata si reluata/continuata.
BIBLIOGRAFIE

1. Morgan G, Maged SM, Murray MJ. Clinical Anesthesiology, Lange Medical Books, 2002.
2. https://www.atitimisoara.ro/content/ghiduri
3. Hale DE. Blood Pressure. Anesth and Analg 2006;
4. https://www.medichub.ro/reviste/medicro/hipertensiuneaarterialaceaducnoughidurileactualizate 5.
https://www.google.ro/search images
Va mulțumesc
lțs !