UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE
MASTERAT MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL

Demers diagnostic

Tema: Maturitatea emoțională la adolescenți

 Chișinău, 2016

PLANUL DEMERSULUI DIAGNOSTIC

I. ABORDĂRI TEORETICE ALE MATURITĂȚII EMOȚIONALE

I.1. Definiții ale conceptului maturitate emoțională.
I.2. Caracteristicile maturității emoționale.
I.3. Nivele ale maturității emoționale.

II. STUDIU PRACTIC

II.1. Design-ul demersului diagnostic.
II.2. Caracteristica subiecților experimentali.
II.3. Rezultatele demersului diagnostic.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
 I. ABORDĂRI TEORETICE ALE MATURITĂȚII EMOȚIONALE

1.1.Definiții ale conceptului de maturitate emoțională

Conceptul de maturitate emoțională dispune de o serie de definiții, care aduc explicații și
clarificări ale conceptului dat.
Maturitatea emoțională rezidă în capacitatea, efortul voluntar și comportamentul unei
persoane de a fi deplin responsabilă pentru atitudinea sa.
Edward E. Morler afirmă că ”A deveni matur emoțional înseamnă a deveni conștient de
alegerile făcute și de impactul lor. Maturitatea emoțională rezidă în capacitatea unui individ
de a fi atent la toată gama posibilă de emoții, pentru că emoțiile sale permit comunicarea cu
ceilalți” [7].

Potrivit opiniei lui A.Maslow, o personalitate matură emoțională este acea care se acceptă
pe sine, se centrează pe problemă și atingerea scopurilor, cu reacții emoționale intense și
bogate. Persoanele mature sunt mai deschise la risc, necunoscut, au mai puţină frică, în timp
ce persoanele imature dimpotrivă, acceptă foarte greu situaţiile neprevăzute, având nevoie
imperioasă de certitudine, siguranţă, determinare [4, p.66 ].

Conform Dicţionarului de Psihologie, maturitatea emoţională este starea în care

reactivitatea emoţională a unei persoane este considerată potrivită şi normală pentru un adult
dintr-o societate dată. Conotaţia cea mai clară în majoritatea culturilor este una ce ţine de
autocontrol, adică de abilitatea de a înfrâna reacţiile emotive extreme. Maturitatea emoţională
nu este aşadar un stadiu în care toate problemele sunt rezolvate ci este mai degrabă un proces
continuu de clarificare şi de evaluare, o încercare de integrare a sentimentelor, gândurilor şi
comportamenului [3].
Smitson W. D. Expune că maturitatea emoţională este un proces în care personalitatea este
într-o continuă luptă pentru un mai mare simţ al sănătăţii emoţionale, atât intra-fizice, cât şi
intra-personale [5].
Cîteva criterii au fost sugerate de Bernard pentru a evalua conceptul de maturitate
emoțională. Cîteva dintre ele sunt: inhibarea exprimării directe a emoțiilor negative, cultivarea
emoțiilor pozitive, dezvoltarea toleranței pentru circumstanțe dezagreabile, creșterea
satisfacției de la aprobările sociale, capacitatea de a lua o decizie, libertatea de frica excesivă,
înțelegere și acțiune în conformitate cu limitele, conștientizarea capacităților proprii și ale
altora, abilitatea de a accepta greșelile și de a nu avea resentimente mai tîrziu, capacitatea de a
privi cu admirație succesele și victoriile, capacitatea de a întîrzia satisfacerea unor impulsuri
[8].
I.2. Caracteristicile maturității emoționale
O persoană poate fi numită matură din punct de vedere emoţional dacă este capabilă
să-şi afişeze emoţiile cu un grad rezonabil de control, aproape toate emoţiile pot fi văzute şi
tiparul de exprimare este recunoscut cu uşurinţă, îşi exprimă emoţiile într-o manieră acceptată
social, este capabilă să exercite control asupra manifestării propriilor emoţii. Dispune de un
sistem adecvat de auto-percepţie şi stimă de sine şi nu se limitează la propria persoană. Se
gândeşte la ceilalţi şi doreşte să menţină relaţiile sociale. Comportamentul său este
caracterizat de o mai mare stabilitate. Nu arată schimbări bruşte de la o emoţie la alta.
Kaplan şi Baron au elaborat caracteristicile unei persoane mature emoţional. Ei susţin
că acesta are capacitatea de a rezista întârzierilor în satisfacerea nevoilor, are încredere în
planificările pe termen lung şi este capabilă să îşi amâne sau revizuiască expectanțele conform
cerinţelor unei situaţii de moment. Un copil matur emoţional are capacitatea de a efectua
ajustări afective cu sine, membrii familiei, colegii de la şcoală, societate şi cultură.
Maturitatea emoţională nu înseamnă doar această capacitate ci înseamnă şi abilitatea de a se
bucura de aceasta din plin [2].
Psihologul Pierrette Desrosiers face o analiză a conceptului de maturitate emoțională și
expune caracteristicile acesteia [6]:
 Nivel înalt de stimă de sine și încredere în sine;
 Gradul de onestitate și integritate personală;
 Capacitatea de a exprima dragostea față de sine și față de alții;
 Conștientizarea și respectul lumii interioare a celorlalți;
 Capacitatea de a stabili relații interpersonale;
 Capacitatea de a simți echilibrul în situații dificile emoțional;
 Capacitatea de a lua decizii independent și de a lucra împreună cu ceilalți,
atunci cînd este cazul;
 Absența stărilor: îndoiala de sine, anxietatea, depresia sau alte stări instabile;
 O imagine de sine sănătoasă;
 Capacitatea de a fi empatic și a avea grijă de ceilalți;
 Capacitatea de a accepta limitele sale și de a cere ajutor de la ceilalți;
 Capacitatea de a simți compasiune, înțelegere și iertare;
  Capacitatea de a reflecta clar asupra situației și de a lua măsurile necesare.
Jean-Michel Compère face distincția dintre maturitatea și imaturitatea emoțională, prin
accentuarea semnelor distinctive ale persoanei mature din punct de vedere emoțional, acestea
fiind următoarele [1, p.19-60]:
o Este capabilă de a regla instinctele sale, pulsiunile, emoțiile, stările de spirit și
de a exprima răbdare;
o Caută echilibrul în toate și nu își testează limitele;
o Se bucură și profită de ceea ce are și ce trăiește. O persoană imatură este mereu
nesatisfăcută, nimic nu poate să-i garanteze fericirea profundă și durabilă;
o Este capabilă de a lua decizii, de a face alegeri conform valorilor, principiilor,
regulilor;
o Își acceptă viața sa așa cum este. Se acceptă pe sine așa cum este, fără a se
compara cu alții;
o Este capabilă de a oferi iubire și nu caută în permanență de a fi iubită,
apreciată, acceptată, recunoscută de către alții;
o Este liberă, independentă de alții. O persoană matură este liberă, în primul rînd,
de nevoia de a fi iubită.
o Este responsabilă de acțiunile și alegerile sale;
o Își stabilește obiective pe termen lung;
o Se automotivează, găsește în sine energia și motivația de a realiza obiectivele
sale;
o Ia în considerație nevoile celorlalți și nu manifestă egocentrism;

I.3. Nivele ale maturității emoționale

Maturitatea emoțională are mai multe nivele, care corelează cu etapele de dezvoltare a
ego-ului și ierarhia trebuințelor (după A.Maslow), după cum afirmă Edward E. Morler [7]:
Nivelul maturității Etapele dezvoltării Ierarhia trebuințelor (conform lui
emoționale ego-ului A.Maslow)
1. Victima Copilăria Nevoi fiziologice
2. Manipulatorul Copilăria Siguranță și securitate personală
3. Revendicatorul Adolescența Nevoi sociale și de apartenență
4. Învingătorul Adolescența Nevoi sociale și de apartenență
5. Dinamicul Tinerețea Nevoia de recunoaștere socială, de stimă
6. Liderul/mentorul Maturitatea Autorealizarea, dezvoltarea personală
Tabelul 1. Interdependența dintre nivelele maturității emoționale, etapele dezvoltării ego-ului
și ierarhia trebuințelor (tradus după Edward E. Morler)
Nivelul 6 reprezintă esența maturității emoționale. La acest nivel individul comunică
și acționează cu integritate. Nivelele 5-1 reflectă domeniile variabile de maturitate emoțională
și lipsa de integritate, nivelul 5 fiind cel mai puțin imatur.
 Liderul/mentorul. Este persoana care manifestă maturitate și integritate emoțională,
este responsabilă. Este de încredere și comunică în mod direct și cu sinceritate. Se
respectă pe sine și pe ceilalți. Poate cu ușurință să evalueze ce este prioritar pentru sine
și ce nu este. Se automotivează. Oferă ceea ce a promis și este constructiv. Depune tot
efortul pentru a atinge calitate și excelență, dar nu ese perfecționist. Nu tolerează
iresponsabilitatea, incompetența, injustețea. Liderul își folosește toată gama de emoții
și poate să le exprime.
 Dinamicul. Persoana dinamică are caracteristici pozitive. Este responsabilă și
conștiincioasă. Este deschisă ideilor pozitive. Este progresivă și se deplasează înainte,
îi place ca lucrurile să fie justificate înainte de a le face. După ce are toate datele și
informațiile, ia decizia. O astfel de persoană face mai puțin decît ce este capabilă și
prezintă unele semne de imaturitate emoțională.
 Învingătorul. Nu este o persoană responsabilă sau iresponsabilă. Interesul ei este de a-
și face viața cît mai ușoară. Tinde să fie mai mult observator, decît participant. Nu este
dependentă de ceilalți, evită neplăcerile și preferă metodele cele mai simple de a
acționa. Este descrisă ca fiind ”ușor de a trăi”. Tinde să fie lipsit de griji cu privire la
angajamente. Nimic nu este important pentru o astfel de persoană.
 Revendicatorul. Nivelul 3 este primul nivel în care impactul unui individ este mai mult
distructiv, decît constructiv pentru sine, dar și pentru ceilalți. Pentru revendicator viața
și mediul sunt perceputa ca o amenințare. Apărarea lor constă în a se retrage, a ataca
sau a se opune ”inamicului”. Această persoană este iritabilă și contra tuturor.
Procedura de bază a unui revendicator/solicitant este de a se opune sau a ataca
punctele de vedere ale celorlalți. Acceptă mai puțin responsabilitatea pentru acțiunile
sale și dă vina pe ceilalți pentru rezultate sau situații problematice. Își arată mereu
ostilitatea și opoziția față de ceilalți.
 Manipulatorul. Este persoana care manifestă ostilitate, nesiguranță și frică. Se teme să-
și exprime în mod direct emoțiile. Preferă să utilizeze amenințările, remarcile
umilitoare, negările, descalificările și are tendința să mintă. Își ascunde ostilitatea și
 intențiile distructive prin manipulare. Indivizii din acest nivel sunt cei mai
”periculoși”, din cauza ostilității, dar și a capacității de a ascunde adevăratele intenții.
Atitudinea lor este să facă tot ce trebuie pentru a supraviețui într-un ”mediu ostil”. Îi
consideră pe ceilalți dușmani și folosește toate mijloacele pentru a-și atinge scopurile.
 Victima. Are un puternic sentiment de neputință, crede că va eșua sau că a eșuat.
Încearcă să-i controleze pe ceilalți prin a-i face să se simtă vinovați de toate lucrurile.
Victima nu vede soluția, ci doar problema. Este copleșită de persoanele care găsesc
soluții la problemele sale.
Cunoașterea nivelelor de maturitate emoțională și manifestarea lor permite promovarea
formelor pozitive de comportare cu sine și cu ceilalți, permite satisfacția personală.
Maturitatea emoțională este o capacitate dezvoltată caracterizatăprin : abilitatea de a
manifesta deschidere la trăirile afective ( pozitive și negative), abilitatea de detaşare de
sau de angajare într-o emoţie în funcţie de utilitatea sa, abilitatea de a monitoriza propriile
trăiri emoționale dar şi pe ale celorlalţi. Aceasta se referă la procesele orientate să dirijeze şi
să schimbe modul în care cineva îşi trăieşte emoţiile, la rolul lor motivaţional şi la stările
fiziologice consecutive, precum şi la felul în care aceste emoţii sunt exprimate
comportamental.
Maturizarea emoțională înseamnă:
 recunoașterea schimbărilor din starea emoțională;
 interpretarea corectă a condițiilor care duc la schimbările stării emoționale;
 stabilirea obiectivelor și sarcinilor pentru schimbarea stării și a unei activități concrete
(mentală sau comportamentală) cu scopul de a face față emoțiilor negative.

Maturizareaa emoțională nu înseamnă un proces singular, ci mai degrabă, este un proces

complex, ce include mai multe componente, printre care putem enumera: capacitatea de a
conștientiza emoțiile trăite, capacitatea de a observa evoluția acestor emoții și de a le înțelege,
a le clasifica și denumi, capacitatea de a dirija și modifica emoțiile spre atingerea scopului
prestabilit

Astfel, maturizarea emoţională include procese utilizate să schimbe stările emoţionale

ale unui subiect, să prevină sau să iniţieze răspunsul emoţional adecvat situaţiei, să modifice
situaţia sau semnificaţia evenimentului pentru sine şi să moduleze expresia emoțională.
 II.STUDIU PRACTIC
2.1. Design-ul demersului diagnostic
Demersul diagnostic realizat a avut drept scop – evaluarea maturității emoționale la
adolescenți. Instrumentul utilizat în acest sens este Chestionarul de maturitate emoțională,
elaborat de Friedmann (anexa 1). Chestionarul evaluează gradul de maturizare emoțională în
termeni de echilibru sau neechilibru emoțional. Maturizarea emoțională se referă la forța
supraeu-lui, iar calitățile sunt: securitate emoțională, percepție realistă cu privire la sine, la
ceilalți și la lume, obiectivarea eu-lui. Dezechilibrul emoțional este generat de fragilitatea eu-
lui, de instabilitatea emotivă și este însoțit de o serie de reacții psihoafective infantile, puerile.
Chestionarul se aplică pentru fiecare subiect în parte, acesta răspunde individual la
chestionarul expus pe fișă. Chestionarul cuprinde 25 de enunțuri la care se răspunde cu ”Da”
sau ”Nu”, iar fiecare răspuns îi este asociat un număr de puncte. Scorul se află prin însumarea
punctajelor care se acordă pentru fiecare răspuns ales, atît pentru ”Da”, cît și pentru ”Nu”,
apoi suma finală se împarte la 25, obținîndu-se scorul final. Evaluarea are scoruri ce oscilează
între 0-9 puncte ce semnifică infantilism emoțional pînă la peste 25 puncte, care smenifică o
perfectă maturizare emoțională.
Scor final Evaluarea
Peste 25 Perfect maturizat emoțional
22-24 Maturizare bună
20-21 Nivel corespunzător de maturizare
18-20 Nivel mediu de maturizare
16-17 Situație spre limită, tendința spre dezechilibru
14-15 Ușoară imaturitate emoțională
12-13 Reacții adolescentine, imature
10-11 Reacții infantile, puerile
0-9 Infantilism emoțional
Tabelul 2.1. Scorul final la chestionar și smenificația acestuia
2.2. Caracteristica subiecților experimentali
În cadrul demersului diagnostic au participat 29 de subiecți – elevi ai clasei a IX-a din
cadrul Liceului Teoretic ”Ion Creangă” din Chișinău. Grupul experimental a fost format din:
11 fete și 18 băieți.
Inițial, subiecții au fost familiarizați cu scopul testului și li s-au explicat într-un limbaj
accesibil instrucțiunea acestuia. Elevii au manifestat curiozitate și interes pentru completarea
testului. La completarea chestionarului subiecții au avut un comportament calm și liniștit.
Fiecare elev a avut fișa cu scala și a completat rubricile în mod individual. Nu au discutat
între ei, au fost foarte atenți la citirea itemilor și în caz că nu înțelegeau sensul unui item nu s-
au intimidat să întrebe. Atît fetele, cît și băieții au avut un comportament elevat și au dat
dovadă de conștiinciozitate și responsabilitate. La finalul testării, cîțiva subiecți au fost
interesați de rezultatele acestora, de aceea, urmase ca acestora să li se anunțe rezultatele mai
tîrziu.
În baza observărilor efectuate, putem afirma că subiecții au fost motivați pentru a
participa la demersul diagnostic. Motivația intrinsecă a determinat realizarea demersului într-o
atmosferă liniștită și favorabilă din punct de vedere psihologic.

2.3. Rezultatele demersului diagnostic

Prelucrarea rezultatelor în urma chestionării a constat în aranjarea și clasificarea
datelor.
În urma prelucrării și interpretării rezultatelor, s-au obținut următoarele date cu referire
la scorul final al subiecților:
Nr.crt. Genul Scorul final Evaluarea
1 F 23,64 Maturizare bună
2 M 21,92 Nivel corespunzător de maturizare
3 M 21,24 Nivel corespunzător de maturizare
4 F 20,16 Nivel corespunzător de maturizare
5 M 20,08 Nivel corespunzător de maturizare
6 F 19,84 Nivel mediu de maturizare
7 F 19,72 Nivel mediu de maturizare
8 F 19,52 Nivel mediu de maturizare
9 M 19,52 Nivel mediu de maturizare
10 M 19,24 Nivel mediu de maturizare
11 F 19 Nivel mediu de maturizare
12 M 19,08 Nivel mediu de maturizare
13 M 18,44 Nivel mediu de maturizare
14 F 18,4 Nivel mediu de maturizare
15 M 17,84 Situație spre limită, tendința spre dezechilibru
16 F 17,64 Situație spre limită, tendința spre dezechilibru
17 M 17,64 Situație spre limită, tendința spre dezechilibru
18 F 17,48 Situație spre limită, tendința spre dezechilibru
19 F 17,4 Situație spre limită, tendința spre dezechilibru
20 M 17,07 Situație spre limită, tendința spre dezechilibru
21 M 16,96 Situație spre limită, tendința spre dezechilibru
22 M 16,56 Situație spre limită, tendința spre dezechilibru
23 M 16,52 Situație spre limită, tendința spre dezechilibru
24 M 16,36 Situație spre limită, tendința spre dezechilibru
 25 F 16,28 Situație spre limită, tendința spre dezechilibru
26 M 15,08 Ușoară imaturitate emoțională
27 M 14,84 Ușoară imaturitate emoțională
28 M 13,48 Ușoară imaturitate emoțională
29 M 12,56 Reacții imature
Tabelul 2.2. Scorul final al subiecților
Cel mai mare scor obținut este 23,64, ceea ce semnifică maturizarea bună, iar cel mai
mic scor obținut este 12,56, care semnifică reacții imature. Unsprezece din subiecți au
tendința spre dezechilibru (scorul variind de la 16,28 pînă la 17,84), iar nouă subiecți
manifestă un nivel mediu de maturizare (scorul variind de la 18,4 pînă la 19,84).
În continuare este reprezantat graficul mediilor scorurilor obținute la chestionar de
către subiecții experimentali, fiind repartizate în dependență de gen (feminin și masculin).

Scorul obținut la chestionar

25

20

15

10

0
Reacții imature Ușoară imaturitate Situație spre Nivel mediu de Nivel corespunzător Maturizare bună
dezechilibru maturizare de maturizare

Fig.2.1. Reprezentarea grafică a mediilor scorurilor obținute la chestionar de către subiecți

(în dependență de gen)

Obserăm că cea mai mare medie este 23,64 pentru maturizare bună (numai la fete), iar
cea mai mică este 12,56 pentru reacții imature (numai la băieți).
Conform procentajului subiecților pentru fiecare nivel al maturității emoționale, putem
observa următoarele date:
 Nivele ale maturității emoționale

Reacții imature Maturizare bună

3% 3%
Ușoară imaturitate Nivel corespunzător
10% de maturizare
14%
Tendință spre Nivel mediu de
dezechilibru maturizare
38% 32%

Fig.2.2. Procentajul subiecților conform nivelelor maturității emoționale

Observînd figura 2.1. putem afirma că majoritatea subiecților manifestă un nivel
mediu de maturizare emoțională (32%) și tendință spre dezechilibru emoțional (38%). Doar
14 % dintre subiecți au un nivel corespunzător de maturitate emoțională. Este de remarcat că
10% au o ușoară imaturitate și 3% - reacții emoționale imature și doar 3 % - maturizare bună.
Aceste rezultate ne conduce spre ideea că este necesară intervenția unor consilieri spre
atenuarea situației, către reglarea emoțională în scopul dezvoltării maturității emoționale.

Dacă ne referim la maturitatea emoțională în dependență de gen, obținem următoarele

rezultate:

Procentajul subiecților de gen feminin cu Procentajul subiecților de gen masculin cu

nivele de maturitate emoțională nivele de maturitate emoțională

Maturizare bună Nivel corespunzător de maturizare

Nivel corespunzător de maturizare Nivel mediu de maturizare
Nivel mediu de maturizare Tendință spre dezechilibru
Tendință spre dezechilibru Ușoară imaturitate

9% 9% 18% 18%
36%

24%

45% 41%

Fig.2.3. Nivelul maturității emoționale prin prisma de gen

 Conform figurii 2.2. observăm o diferență a maturității emoționale în dependență de
gen. Astfel, putem distinge că doar fetele manifestă maturizare bună (9%). Nivelul
corespunzător de maturizare este mult mai mare la băieți (18%) decît la fete (9%). Nivelul
mediu de maturizare este cu mult mai mare la fete (46%), decît la băieți (23%). De asemenea,
fetele manifestă mai puțină tendință spre dezechilibru emoțional (36%), decît băieții (41%).

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Acest demers diagnostic a avut drept scop evaluarea maturității emoționale la
adolescenți. În urma preluccării, interpretării și analizei datelor, putem să concluzionăm
următoarele:
1. Maturitatea emoțională este o capacitate importantă pentru adolescenți, pentru a
putea comunica eficient cu ceilalți, pentru a stabili relații interpersonale, pentru a
face față problemelor și dificultăților întîmpinate și pentru a avea bunăstare
emoțională;
2. Adolescenții implicați în demersul diagnostic manifestă diverse nivele ale
maturității emoționale (de la reacții imature pînă la maturizare bună), ceea ce se
datorează particularităților individuale ale acestora;
3. Cei mai mulți dintre subiecții experimentali manifestă un nivel mediu de
maturizare emoțională (9 elevi, dintre care 4 – băieți și 5 – fete) și tendință spre
dezechilibru emoțional (11 elevi, dintre care 7 – băieți și 4 – fete);
În scopul creșterii nivelului de maturizare emoțională a subiecților implicați în
demersul diagnostic, propunem următoarele recomandări:
 observarea și analiza propriilor emoții (atît pozitive, cît și negative), determinarea
motivelor ce le-au declanșat;
 modificarea situației prin utilizarea gândurilor pentru a schimba impactul
emoțional al situației, întrucît controlul emoțiilor este predeterminat de cel al
gîndurilor;
 schimbarea cognitivă sau reevaluarea cognitivă a situației emoționale, ceea ce
implică o evaluare inițială a situației, prin amplificarea gândurilor pozitive și
diminuarea celor negative
Recunoașterea propriilor emoții și analiza lor, controlul impulsurilor, a emoțiilor
pozitive și negative în dependență de context, înțelegerea și aprecierea emoțiilor celorlalți sunt
premise pentru o maturizare emoțională bună.
 BIBLIOGRAFIE

1. Compère J.M. La maturité de l'esprit : Moteur de réussite et d'équilibre.

Belgique:Edipro, 2012, 287 p.
2. Nirmala Devi P., Parimala Fathima M. Neurocognitive Perspectives on Emotional
Maturity. In: International Journal of Novel Research in Education and Learning,
vol.2, 2015, p.24-26;
3. Reber A.S., Reber E.S. The Penguin dictionary of psychology. London: Penguin ,
2001.
4. Robu V. Competenţe sociale şi personalitate. Iaşi : Lumen, 2011, 153 p.;
5. Smitson W. D., A study on Emotional Maturity among Arranged Marriage Couples.
In: International Journal of Humanities and Social Science Invention, 2 (8), 1974, p.
16-18;
6. http://pierrettedesrosiers.com/documents/QUEST_maturite_emotion_Recueil_web_an
cien.pdf. Vizitat: 02.05.2016
7. Morler E.E. Maturité émotionnelle et personnalité.
(http://www.enneagramme.com/Articles/2004/EM_0403_a1.htm. Vizitat 29.04.2016)
8. Bernard H.W. Degrees of Emotional Maturity. 1954.
(https://www.ukessays.com/essays/psychology/degrees-of-emotional-maturity-
psychology-essay.php. Vizitat pe 02.05.2016)