Sunteți pe pagina 1din 7

STUDIU DE CAZ

Prezentarea cazului:
D. R., băiat, născut la 30.03.2004, in Iaşi. A început să frecventeze Grădiniţa Specială
Fălticeni începând de la vârsta de 6 ani , beneficiind de un program complex de terapie si
recuperare a cărui coordonată principală a fost terapia specifică de demutizare şi
stimulare cognitivă.

Anamneza:
Evoluţia din timpul sarcinii : nu au fost evidențiate probleme semnificative pe
parcursul sarcinii.
Naşterea, evoluţia şi dezvoltarea în primul an de viaţă : copilul s-a nascut cu
hipoacuzie, fiind bine dezvoltat din punct de vedere fizic.
Bolile din timpul copilăriei :nu au fost semnalate boli semnificative in timpul
copilăriei.
Antecedente erediare : toţi membrii familiei prezintă un anumit grad de hipoacuzie.
Starea actuală de sănătatea :
- încadrare într-un grad de handicap: accentuat
- diagnostic medical principal: hipoacuzie neuro-senzorială profundă congenitală
bilaterală
- alte diagnostice medicale: întârziere în dezvoltarea limbajului
- stare generală de sănătate: bună.
- diagnostic psihologic: întărziere uşoară în dezvoltarea psihică pe fondul
deficienţei auditive
- diagnostic educaţional: capacitate redusă de concentrare a atenţiei şi mobilizare a
efortului, stabilitate psihoafectivă.
- Subiectul este protezat auditiv bilateral

Ancheta socială:
Familia naturala este organizata, părinţii având venituri stabile şi fiind interesaţi de
educaţia copiilor. Familia mai are un copil cu deficienţă de auz care deşi este mai mare cu
un an învaţă în aceeaşi clasă cu R. tocmai pentru a-l ajuta să facă faţă programului
şcolar.

Examenul somatic:
Fişa medicală relevă faptul că băiatul prezenta o întârziere uşoară in dezvoltarea
staturo-ponderală, cât şi în structurarea funcţiilor motrice de bază ( respectiv, motricitatea
generală).
La intrarea în grădiniţa se remarcă o uşoară întârziere în dezvoltarea psiho-motrică,o
coordonare de nivel mediu,orientare spaţio-temporala satisfăcătoare
MODALITATEA DE EVALUARE : Observaţia .funcţională, Înregistrarea video, Scala
Callier- Azusa,Matricele Progresive Raeven Color,Testul omuleţului. Testul
arborelui,teste de limbaj,teste de memorie,teste de atenţie,dictate după labiolectură
a. MIJLOACE FOLOSITE IN EVALUARE : jocuri cu efecte luminoase şi
acustice ; Jetoane cu imagini,Alfabetar,Jetoane cu cifre şi muţimi,materiale
pentru PC jocuri lego şi incastru cu forme geometrice,Fructe,legume, jucarii
din plastic,instrumente şi materiale pentru scris şi pictură,Dictionar ilustrat

b. MODALITATI SI TEHNICI : Interacţiune prin cooperare 1 la 1,Modalităţi


ludice,Activitate implicând imitaţia,Coordonare verbală,Demonstratia,Jocuri
de rol,Jocul didactic.

c. COMPORTAMENTUL IN TIMPUL EVALUARII : puţin cooperant, interes


scăzut pentru explorarea mediului, preferând activităţi de autostimulare sau în
jocuri al căror model rămâne acelaşi; curiozitate scăzută rareori dă semnale de
răspuns la stimularea cognitivă.

d. REZULTATELE EVALUĂRII INIŢIALE

I. Domeniul motor:
- nu prezintă tulburări/ întârzieri la nivelul psihomotricităţii fine şi a psihomotricitătii
generale;
- relativ bună coordonare oculo-motorie (desenarea liniilor drepte şi de diverse forme,
mototolirea hârtiei, colorarea după contur, asamblarea puzzle-lui din mai multe piese);
-întârziere în formarea si dezvoltarea structurilor si conduitelor perceptiv-motrice
(schema corporală, formă şi culoare, orientare, organizare şi structurare spaţio-
temporală): dificultăţi în a identifica corect şi reda grafic toate părţile componente ale
corpului omenesc, dificultăti în a identifica/ denumi corect formele geometrice si culorile
uzuale-roşu, galben, albastru, verde-, dificultăţi în identificarea şi denumirea
anotimpurilor, zilelor săptămânii, lunile anului.

II. Comunicare si limbaj:


- sesizează cu dificultate sensul mesajelor percepute în cazul cuvintelor/ structurilor
verbale uzuale şi răspunde greu la comanda verbală prin îndeplinirea sarcinii sau
formularea răspunsului, participă la conversaţie utilizând structuri verbale cu sens;
- prezintă dificultăţi în utilizarea cuvintelor din vocabularul activ –slab dezvoltat-
(cuvinte legate de propria persoană, de mediul familial, de mediul natural, de mediul
scolar, de mediul social), execută parţial corect comenzi verbale simple (ia, stai jos,
închide/deschide uşa), pronunţă incorect cuvinte/propoziţii pe baza comenzilor verbale
receptionate;
- formulează cu dificultatea propoziţii simple, corecte din punct de vedere gramatical şi
logic, ca răspuns la întrebările „cine?”,“ce face ?”
- pronunţia reflectată (prin imitaţie) este mai bună în raport cu pronunţia independentă;
-utilizează comunicarea verbală.
- III. Domeniul cognitiv:
Citire- scriere –comunicare
- are formate abilităţile de citire şi scriere corectă, lizibilă, în ritm propriu, a unităţilor
lingvistice (literelor/sunetelor /silabelor, cuvintelor, propoziţiilor simple):
 Realizarea corespondenţei între fonem şi grafem
 Citire, cu voce tare, selectiv, în ritm propriu a literelor, silabelor, cuvintelor
mono-, bi- şi trisilabice
 Punerea în corespondenţă a unor enunţuri simple cu suportul imagistic
corespunzător
- nu întâmpină dificultăţi în transcrierea cuvintelor, propoziţiilor, texte de dificultate
redusă, respectând liniatura caietului.

Matematica
- întâmpină dificultăţi în recunoaşterea cifrelor de la 1 la 20, ordonarea corectă a
obiectelor în ordine crescătoare sau descrescătoare în funcţie de lungime, mărime,
identificarea vecinilor în concentrul 0-20;
- nu recunoaste, pe baza suportului concret, figurile geometrice;
- realizează cu dificultăţi corespondenţa între numărul de elemente a unei mulţimi şi cifra
în concentrul 0-20.

IV. Domeniul social-afectiv


- nu se deplasează independent în afara spaţiilor protejate: şcoală, casă ;
- manifestă atitudine pozitivă şi echidistanţă faţă de toate persoanele din mediile familiare
- poate reda expresii ale feţei cu semnificaţii diferite: zâmbet, supărare, uimire, bucurie,
oboseală.

Examen neuropsihiatric:
Întârziere mintala uşoară pe fondul deficitului auditiv, dislalie polimorfă, imaturitate
psiho-emoţională şi socială.

Diagnostic logopedic:
Întârziere in dezvoltarea limbajului de nivel moderat, din cauza deficitului
auditiv,comunicare verbală greoaie,vocabular sărac,predomină limbajul mimico’gestual.

Prognostic:
Evoluţie lentă în recuperarea retardului de limbaj datorită ritmului lent de lucru în
rezolvarea sarcinilor, lipsa motivaţiei şi nivelului redus de asimilare şi transfer a
cunoştinţelor.

Recomandări:
Data fiind complexitatea cazului, echipa de specialişti, coordonată de către profesorul
psihopedagog ( incluzând profesorul de educaţie specială şi profesorul educator) a
conceput si derulat un program de intervenţie focalizat pe educaţie audiologică şi
stimulare cognitivă.
Terapia logopedica pentru recuperarea si compensarea retardului de limbaj din punct de
vedere articulator, şi al vocabularului .
Terapia psihomotrică, in special in vederea compensării instabilităţii motrice.
Socializarea si formarea autonomiei personale si sociale pentru ameliorarea
disfuctionalităţilor de interrelaţionare.
Exersarea si consolidarea deprinderilor de viata cotidiana.

Terapia logopedică: Priorităţi ale intervenţiei terapeutice


-dezvoltarea mobilităţii aparatului fono-articulator,educarea respiraţiei şi a auzului
fonematic
-impostare
-consolidare
-automatizare
-dezvoltarea capacităţii de diferenţiere si analiză fonematică,ameliorarea tulburărilor de
pronunţie şi articulaţie(să pronunţe corect prin citire labială/vibraţiile aparatului fono-
articulator sunetele h,x,grupurile de litere ce-ci , ge-gi, che-chi, ghe-ghi)
-formarea şi dezvoltarea capacităţii de percepţie si diferenţiere a fonemelor integrate in
silabe si cuvinte simple
-formarea şi dezvoltarea capacităţii de comunicare prin limbaj oral şi scris(denumirea
obiectelor , denumirea acţiunilor, asocierea cuvântului scris cu obiectul/acţiunea
corespunzatoare
-dezvoltarea abilităţilor de a formula oral şi în scris structuri verbale cu sens/propoziţii
simple, ca răspuns la întrebări , cu suport concret intuitiv
-stimularea permanenta si dezvoltarea comunicării spontane prin cuvânt
Obiectivele specifice urmărite au fost:
-să-şi îmbogăţească vocabularul activ
-să pronunţe corect fonemele izolat,în silabe directe,indirecte şi în cuvinte
-să asocieze corect fonemul, grafemul,dactilema
-să diferenţieze fonemele individual ţi integral în logatomi,silabe,cuvinte
-să recunoască sunetele produse de diverse obiecte,fiinţe
-să asocieze corect cuvântul citit,scris, dactilat,pronunţat şi semnul, imaginea şi acţiunea
corespunzătoare
-să diferenţieze litera,silaba,cuvântul,propoziţia
-să despartă cuvinte în silabe, să scrie prin copiere sau dictare cuvinte,propoziţii
-să descrie obiecte,fiinţe
-să construiască propoziţii simple sau dezvoltate conform unei cerinţe date(pornind de la
întrebări de genul Cine? Ce face? Când? Unde? sau de la suport ilustrativ)
-să citească explicativ texte scurte
Exemple de activităţi de învaţare cu menţiunea că toate aceste activităţi s+au
desfaşurat în Laboratorul Multimedia din cadrul şcolii noastre utilizând tehnicile asistive
existente şi adaptând softurile la specificul deficienţei de auz :
-exerciţii de mobilitate a aparatului fono-articulator
-exerciţii de pronunţie prin imitaţie
-exerciţii de pronunţie independentă
-exerciţii de asociere cuvânt-semn-imagine/obiect/acţiune
-exerciţii de diferenţiere a fonemelor individual şi integrat în
diftongi,logatomi,silabe,cuvinte
-exerciţii de lectură/labiolecturăpropozitii conformn unor cerinte
-exerciţii de descriere(scris oral) a unor obiecte
-exerciţii de povestire cu suport vizual

Terapia psihologică a constituit o alta strategie esenţială pentru diminuarea manifestărilor


de tipul imaturităţii emoţionale, instabilităţii psihice în general .
Prin aceste două direcţii principale de acţiune s-a reuşit crearea unui confort afectiv si a
încrederii in propria persoana, precum si a motivaţiei pentru activităţile specifice
terapeutic- recuperatorii si educaţionale.

Evoluţia pe parcursul terapiei:


Pe durata în care s-a aplicat programul de intervenţie respectiv noiembrie 2011 iunie
2012 am remarcat ca aspecte de baza ale dezvoltării psihice:
modalitatea vizuală de percepere a informaţiei era mai bună dacă se utilizau softuri
educaţionale;
atenţia era extrem de fluctuantă, fiind slab rezistenta la factori perturbatori ;
percepţia era difuză, superficială, incompletă;
capacitatea mnezica era scăzută, predominând memoria de scurtă durată,mecanică;
stilul de lucru era inegal, nu manifestă iniţiativa, fiind pasiv şi aşteptând sa fie solicitat
( aceasta apatie se datora instabilităţii atenţiei care nu-i susţinea curiozitatea si faptului ca
nu dorea sa se afirme in grup);
Avându-se în vedere aspectele semnalate pentru început am urmărit înlaturarea
negativismului faţă de vorbire, redarea încrederii ăn propriile posibilităţi,trezirea
interesului copilului,precum şi crearea unui tonus afectiv pozitiv. La primele sedinte,
copilul a fost însoţit de fratele său care este în aceeaşi clasă,deşi este mai mare cu doi ani,
pentru a-l antrena în activitatea de terapie. Prin utilizarea calculatorului, copilul a fost
atras şi interesat de activitătile terapeutice. Pentru început am folosit diverse jocuri
interactive( de sortare de obiecte,de parcurgere aunui labirint, caută diferenţele)care
urmăreau concentrarea atenţiei,dezvoltarea memoriei şi familiarizarea cu
calculatorul,copii neavând acasă computer. Succesul ,cât de mic, a fost conştientizat şi
elevul era încurajat permanent. În etapa următoare s-a încercat realizarea unui climat
afectiv pozitiv securizant pentru desfaşurarea exerciţiilor de gimnastică fonoarticulatorie
şi a exerciţiilor de respiraţie. Exerciţiile generale de gimnastică a aparatului articulator :
-exerciţii de mobilitate a maxilarelor:exerciţii de închidere şi deschidere a gurii ,de
coborâre şi ridicare a maxilarelor, de alternare a maxilarelor înainte-înapoi,muşcătura.
-exerciţii de mobilitate pentru limbă:limba iese şi intră repede( pisicuta bea lapte),limba
mişcată de la dreapta la stanga( Tic-tacul ceasului), limba iese în formă de lopată , limba
iese în formă de săgeată, limba sterge buzele, limba sterge dinţii pe deasupra/dedesupt
mişcări circulare ale limbii.
-exerciţii pentru buze şi obraji:mişcări de sugere a obrajilor , miscări de ţuguiere a
buzelor , mişcări de intindere a buzelor, mişcări de rotunjire a buzelor, mişcări de
ţuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat în lumanare, în balon, morişca, mişcări de
aburire a oglinzii, mişcări de umflare a obrajilor.
-exerciţii pentru vălul palatin : exerciţii de imitare a căscatului,exerciţii de imitare a
înghiţitului , a tusei , mişcări de deglutiţie.
Educarea respiraţiei este un alt aspect important pentru activitatea de demutizare şi
urmăreşte educarea echilibrului dintre inspiraţie şi expiraţie,mărirea capăcităţii
respiratorii. Toate aceste exerciţii,pentru a nu deveni obositoare si plictisitoare au luat
forma unor mici filmuleţe amuzante pe care copiii trebuiau să le imite.S-au utilizat
exerciţii ce cuprindeau jocuri cu diverse onomatopee(păsări şi animale,fenomene ale
naturii,obiecte) pentru antrenarea actului fonator dar şi jocuri de atenţie auditivă pentru
stimularea auzului fonematic.
În următoarea etapa s-au efectuat exerciţii specifice pentru emiterea, consolidarea,
diferenţierea şi automatizarea sunetelor problemă. Ecranul este imparţit în două, într-o
primă fereastră elevul are vizualizată poziţia organelor fonoarticulatorii pentru sunetul
respectiv iar în cea de-a doua parte cu ajutorul camerei web elevul îşi vizualizează
propria pronunţie. Profesorul îi dă feed-back permanent încurajându-l şi corectându-l.
După obţinerea pronunţiei izolate a sunetului afectat urmează pronunţarea unor serii de
silabe directe şi inverse, structuri reversibile, logatomi. Prin tehnologiile touch-screen ale
tablei interactive elevul se poate juca cu literele,poate forma cuvinte simple, să scrie prin
copiere sau dictarea cuvinte, să le despartă în silabe şi să construiască propoziţii simple
conform unor cerinţe(Ce face? Cine ? Unde ?Cum este?)
S-a insistat în cadrul terapiei pe aspectul diferenţierii sunetelor la nivelul silabei,
cuvântului precum şi diferenţierea sunetului problemă la începutul, mijlocul şi sfîrşitul
cuvântului. S-au utilizat jocuri de completare a unor cuvinte cu literele lipsă,de
compunere a unor cuvinte din două silabe,asociere cuvânt imagine,despărţit în
silabe.Cuvintele obţinute erau citite,dactilate şi se învăţa semnul corespunzător.
Pentru partea de automatizare a deprinderilor de pronunţie corectă s-au efectuat exerciţii
de asociere cuvânt-semn-imagine, exerciţii de lectură/labiolectură a unor propoziţii
simple, exerciţii de descriere a unor obiecte.Dacă în joc apăreau cuvinte noi ,copilui avea
alături un dicţionar ilustrativ unde putea să găsească explicaţia,imaginea corespunzătoare.
Pentru dezvoltarea vocabularului s-au utilizat jocuri de asociere cuvânt-
imagine,completarea unui cuvânt ce denumeşte o imagine cu litera lipsă. Cuvintele noi
propuse spre învăţare au fost alese împreuna cu echipa de acţiune în cadrul P.I.P pentru a
nu suprasolicita copilul.Atunci când intervenea oboseala,plictiseala elevul era lăsat să-şi
aleagă o activitate preferată în cazul lui jocul de cărţi fiind activitatea preferată a
elevului.
Evaluarea finală a determinat echipa interdisciplinară să continue programul terapeutic
aplicat, şi pentru anul şcolar ulterior, realizând o serie de alte acţiuni în completarea celor
stabilite deja: activităţi de comunicare si de scriere, activităţi ludice, povestiri,
dramatizări, activităţi cu caracter de cooperare, dar si competiţional, jocuri si exerciţii
perceptiv- motrice etc.
Evoluţia a fost relativ lentă la începutul terapiei dar am putut constata o evoluţie
neaşteptat de bună spre sfârşitul de an şcolar odată cu familiariyarea cu comuterul.
Progresele vizibile au fost în planul adaptării şi integrării in grupul de copii. Uneori mai
apar: pronunţarea defectuoasă la nivel de cuvânt, construcţii lexicale incorecte sau
incomplete, dar manifesta preocupări reale pentru autocorectare precum şi o atenţie
deosebită pentru exprimarea proprie fiind mereu ajutat şi îndrumat de fratele mai mare.

Concluzii:
Comparaţiile în ceea ce priveşte evoluţia copilului au demonstrat un lucru de netăgăduit:
utilizarea unor softuri educationale pot reduce şi ameliora pronunţia defectuasă,pot
îmbogaţi vocabularul,dezvolta procese psihice (atenţia,memoria,motivatia) implicate în
procesul invaţării.Un alt atuu important al acestor softuri educaţionale este creşterea
motivaţiei pentru terapia de demutizare datorită atracţiei provocată de computer.
Intervenţia în echipă pentru recuperarea copilului a fost un alt factor decisiv în reuşita
integrării şi progresului favorabil.