GENURI JURNALISTICE SPORTIVE

Introducere
Provocarea pentru jurnaliștii sportivi este să descrie evenimentele cu eleganță, pasiune și
inteligență, să îi facă pe cititori să le împărtășească bucuria, lacrimile sau furia, să distreze și să
informeze, să dezvăluie înformația pe care nimeni nu o știe sau să descrie un meci pe care toată
lumea l-a văzut, să inducă sentimentul că cititorul a fost în tribune, pe teren sau chiar în vestiare, să
confere semnificație evenimentului și să îl contextualizeze. Toate acestea în cel mai scurt timp.
Reporterii sportivi sunt jurnaliști care lucrează în week end și de sărbători, în căldură sau în
frig, în soare sau ninsoare, întotdeauna sub presiunea deadline-urilor.
Reporterul sportiv de la Associated Press, Steve Wilstein (2002) spunea că în jurnalismul sportiv
este mai mult vorba de scriitură și mai puțin de sport, considerând că devii jurnalist sportiv atunci
când nu te mai comporți ca un fan care ține minte mii de statistici și se lamenteză în presă cât de
prost a fost jocul, sau, dimpotrivă, exultă cât de bun a fost. De fapt, ziua în care devii jurnalist
sportiv este ziua în care încetezi să te comporți ca un fan, chiar dacă îți păstrezi pasiunea care te-a
apropiat de sport și te leagă de acesta.
***
Acest suport de curs se concentrează asupra valorilor informative specifice jurnalismului
sportiv, a diferitelor tipuri de articole, precum și asupra funcțiilor pe care le au și a rolurilor pe care
le joacă în economia publicațiilor. În egală măsură, accentul cade și asupra tehnicilor de redactare
proprii genurilor informative, dar și celor de opinie.

MODUL 1
Valori informative în sport
Jurnaliștii specializați pe sport sunt, prin excelență, oameni care construiesc narațiuni. Ei
vorbesc despre evenimente și construiesc portrete ale sportivilor. Ei transmit informații sub forma
faptelor, citatelor și cifrelor, dar scopul lor este de a oferi o imagine completă asupra sportivilor ca
indivizi cu care cititorii se pot identifica.
Un jurnalist adevărat nu se limitează la a spune cine a câștigat, cine a pierdut sau cât a fost scorul.
El este interesat de modul în care oamenii au interacționat și cum s-a ajuns la acel final și utilizează
detalii descriptive pentru a însufleți evenimentul. Pentru a putea decide ce anume face un eveniment
sportiv interesant pentru public, un jurnalist trebuie să țină cont de valorile informative relevante
pentru cititori.
Valorile informative asociate jurnalismului sportiv sunt: conflictul, actualitatea, importanța
(proeminența), proximitatea, consecințele sau impactul, natura neobișnuită, interesul uman.
Desigur, aceste valori informative sunt asociate știrilor în general, dovedindu-se relevante și
în cazul jurnalismului specializat în sport.
Conflict

ict personal?

Competițiile sportive se bazează pe conflict: doi sau mai mulți competitori, un singur câștigător; un
recordmen care vrea să își doboare propriul record; un competitor care are o problemă de sănătate
ș.a. Relatările despre joc descriu conflictul și în disecă în prestații individuale, înfrângeri dureroase
și victorii încărcate de adrenalină. Materialele care preced evenimentele sportive anticipează
conflictul, iar cele care le urmează analizează conflictul.
Conflictul, ca valoare informativă, nu este legat doar de ceea ce se întâmplă pe teren, ci și în afara
acestuia (sportivi care comit infracțiuni, schimbări de antrenori controversate, accidente etc.).
Actualitatea
-a întâmplat / se va întâmpla evenimentul?
 -limită pentru predarea materialului?

update la un articol existent?

Actualitatea este în directă dependență cu mediul (presă scrisă, radio, tv, on-line) și
influențează unghiul de abordare al evenimentului. Pentru ziare, actualitatea se poate rezuma la o
oră, dar și la o săptămână; pentru radio și TV poate fi transmisiunea în direct, următorul jurnal
informativ, iar pentru mediul on line este imediată, cu update-uri realizate ori de câte ori apare o
nouă informație.
Diferențele între termenele-limită se reflectă în diferențe la nivel de conținut. Un meci jucat azi va
apărea în jurnalele de știri de seară, dar va fi updatat de câteva ori chiar în timpul desfășurării
partidei, cu un material complet la sfârșitul partidei, completat ulterior de reacțiile jucătorilor și
antrenorilor. Ziarul de a doua zi va oferi o relatare detaliată a meciului, cu declarații ale
antrenorilor, statistici și o analiză a modului în care rezultatul schimbă poziția echipei în clasament.
Importanța (proeminența)

Sunt persoana sau evenimentul cunoscute la nivel local, național sau internațional?

Importanța se referă în principal la recunoașterea numelor (sportivilor, competițiilor) de către

public. Cu cât acestea sunt mai ușor cunoscute și recunoscute de un public mai larg, cu atât
importanța asociată evenimentului este mai mare.
Proximitatea

ocal o legătură emoțională cu un eveniment care are loc altundeva?

Proximitatea se referă la un loc apropiat în spațiu sau în timp ori ține de loialitatea fanilor, putând fi
geografică sau emoțională. De exemplu, echipele de fotbal profesionist au proximitate locală în
orașele lor, dar au și proximitate națională, pentru că fanii lor sunt dispersați în întreaga țară și
meciurile lor sunt televizate cu regularitate.
Consecința sau impactul
cțiune)?

echipelor sau fanilor?

Consecințele depind de impactul pe care o acțiune sau o schimbare le are asupra unui număr de
oameni, iar materialele axate pe valoarea informativă ”consecință” explică impactul pentru ca
oamenii să înțeleagă ce înseamnă pentru ei. Talk show-urile și blogurile se focalizează adesea
asupra posibilului impact al acțiunilor unui individ sau organizații.

Natura neobișnuită / ieșită din comun

-a întâmplat arareori sau chiar deloc în trecut?

De exemplu, o jucătoare de tenis din cadrul competiției de la Wimbledon a ales să poate slip roșu,
lucru care a atras atenția publicului, a arbitrului și a presei. Arbitrul a consultat regulamentul
competiției înainte de a declara slipul roșu o parte invizibilă a echipamentului alb de tenis (codul
competiției obligând la purtarea unui echipament alb în totalitate).
Interesul uman
 Interesul uman este o valoare care răspunde curiozității naturale a oamenilor față de alți
oameni, pentru a afla cum gândesc și simt aceștia, cum au depășit obstacole și cum au reușit. Aceste
articole declanșează emoții și uneori îi fac pe oameni să ia atitudine, chiar și dacă o fac doar pe
blogurile personale.
În profile sau materiale de tip feature, cititorii se așteaptă la o abordare care pune pe primul loc
valoarea informativă interes uman.

MODUL 2

Genuri jurnalistice sportive (1)

Jurnaliștii sportivi nu relatează doar evenimente sportive. Din ce în ce mai mult, aceștia consideră
că este necesar să ofere subiecte care nu sunt legate în mod direct de terenul de sport. Uneori
jurnaliștii trebuie să se specializeze în farmacologie, pentru a înțelege (și explica apoi) cum
funcționează drogurile legale și cele ilegale, cum afectează acestea performanțele sportive. Alteori
jurnaliștii sportivi se specializează în relatări despre infracțiuni comise de sportivi, iar lista
”specializărilor” nu se oprește aici.
Joanne Gerstner, reporter sportiv la Detroit News, spunea: ”Jurnalismul sportiv este despre
medicină, business, sociologie, psihologie. Este mai mult decât o fază de apărare sau o aruncare la
coș. Trebuie să fiu în stare să descifrez contracte. Trebuie să fiu în stare să să descriu o rană la
genunchi.” (Stofer, Katryn, James Schaffer, Brian Rosenthal, 2010:10)
Toate ideile mai sus enumerate ne duc cu gândul la faptul că jurnalismul sportiv a evoluat,
incluzând noile medii (electronice) și extinzându-și aria de interes dincolo de terenul de sport. Dar
acest lucru nu înseamnă că vechile principii ale jurnalismului de calitate – acuratețea și
obiectivitatea – nu rămân de bază.
Adesea, mass-media relatează doar evenimentul sportiv dintr-un anumit moment. Dar cele mai
importante evenimente focalizează interesul pentru o perioadă mai îndelungată (de ex. Jocurile
Olimpice, UEFA Champions League, Europa League, Campionatele Mondiale pentru diversele
sporturi). În aceste cazuri, evenimentul sportiv este doar unul dintr-o lungă serie de alte evenimente,
care, din perspectiva presei, debutează cu mult înainte de a avea loc concret întrecerea sportivă și
continuă după ce aceasta s-a încheiat.
Există mai multe categorii de articole care sunt legate de competiția sportivă, iar manualele
de jurnalism sportiv oferă tipologii diferite, pe care le-am sintetizat în lista de mai jos:

1. Elementele de bază și fixarea contextului

2. Avanpremiera
3. Reportajele de la fața locului / features
4. Articolele în serial
5. Articolele de analiză
6. Relatările de a doua zi
7. Anchetele
8. Editorialele.
Uneori, aceste materiale sunt scrise la distanță de câteva zile, dar, sub influența tot mai
pregnantă a mediilor electronice, ele se încadrează într-un ciclu de 24 de ore.

ELEMENTELE DE BAZĂ
Elementele de bază privind evenimentul sportiv pot fi furnizate în cadrul unui articol sau al
unui ansamblu redacțional. Au scopul de a trezi interesul pentru evenimentul respectiv și de a oferi
cititorilor informațiile fundamentale de care ei au nevoie pentru a-l înțelege, dar și pentru a trezi
interesul pentru competiția respectivă.
Articolele care furnizează elementele de bază pot fi profiluri ale concurenților cu potențial de
victorie, ale celor care s-au remarcat în ultima vreme pe scena sportivă sau în afara acesteia.
Informațiile furnizate de prin articole care oferă elementele de bază au o funcție de divertisment,
venind în întâmpinarea nevoii cititorilor de a ști cât mai multe despre vedetele din lumea sportului.
Pe de altă parte, aceste articole de fond pot ”salva” publicația în zilele sărace în evenimente,
acoperind spațiile goale cu materiale atractive pentru public.

AVANPREMIERA
Avanpremierele se concentrează asupra evenimentului sportiv și apar cu puțin timp înainte
de eveniment (una sau două zile). Ele pregătesc cititorii pentru ceea ce ar putea să vadă în timpul
unui eveniment sportiv, abordând subiecte de interes imediat, precum formula și tactica de joc,
poziția echipei în clasament, rezultate recente, probleme actuale cu care se confruntă (schimbări ale
antrenorilor, probleme de sănătate ale lotului, suspendări).
Avanpremierele îndeplinesc, în linii mari, funcția pe care o au programele oficiale vândute în timpul
competițiilor oficiale.
Care este secretul unei avanpremiere de calitate? În primul rând, jurnalistul trebuie să se
documenteze, folosind toate tipurile de surse pe care la are la dispoziție:

tatisticile referitoare la echipă (titluri, trofee, înființare, recorduri etc.)

stabilească o bună relație de colaborare cu subiecții materialelor sale, iar aceștia trebuie să aibă
încredere că declarațiile și opiniile lor vor fi relatate echilibrat și corect.
Manualele recomandă câteva tehnici care stau la baza construcției unor asemenea materiale, a cărui
principală caracteristică este aceea că apare de obicei cu una-două zile înainte de evenimentul
sportiv.
În cele ce urmează, va fi prezentată structura posibilă pentru o anvanpremieră:

Leadul1

Structura
Piramida inversată2 sau modelul T3
Conținutul

1 Datorită reconfigurării ziarelor sub aspect grafic şi competiţiei existente între articole, s-a produs
o schimbare în dinamica titlurilor, acestea devenind mult mai scurte. Prin contragerea lor, titlurile
au încetat să îndeplinească unele dintre funcţiile pe care le avuseseră în mod tradiţional. Treptat,
acestea au fost preluate de paragraful introductiv (lead sau intro), care a căpătat o importanţă majoră
în anatomia articolelor. Caracteristicile minimale pe care un lead trebuie să le întrunească sunt
următoarele (după Randall, 1998):
rsoanele implicate şi locul evenimentelor) ;
- lead-ul trebuie să transmită un mesaj el însuşi şi să nu depindă de restul articolului ;

enţionate deja)

La aceste cerinţe se adaugă două amendamente referitoare la evitarea unor greşeli în intro:
-ul nu trebuie să înceapă cu citate, deoarece identificarea sursei fiind făcută ulterior,
atribuirea poate fi îngreunată ;

2 În structura de tip piramidă inversată, informaţiile sunt oferite în ordinea descrescătoare a

importanţei lor. Aceasta presupune întotdeauna o ierarhizare a informaţiilor în funcţie de relevanţa
lor pentru cititor. Practic, răspunsurile la întrebările de bază (cine?, ce ?, de ce ?, cum ?, unde ?,
când ? + scorul) se vor da în prima parte a materialului, urmând ca acestea să fie sprijinite de
elementele mai puţin importante (importanța meciului, citări ale antrenorilor și jucătorilor, detalii,
accidentări, sancțiuni, statistici, elemente de background despre echipe/jucători). Avantajul unei
asemenea structuri este acela că oferă toate informaţiile de bază încă din primul paragraf. Poate fi
considerat dezavantaj faptul că cititorul poate să se oprescă din lectură imediat ce a intrat în posesia
informaţiilor esenţiale.
3 Modelul T este o variantă simplificată a structurii de piramidă inversată, care a fost inventată de
MSNBC.com și câștigă tot mai mult teren în zona jurnalismului online. Un lead direct formează
partea de sus a literei T (oferă o viziune de ansamblu asupra articolului și oferă motive de a
continua lectura), iar linia verticală reprezintă restul articolului, relatat în ordinea care sprijină cel
mai bine leadul.

r și antrenorilor

Avanpremierele sunt o provocare pentru jurnaliștii sportivi care doresc performanțe în meseria lor,
deoarece cele mai multe dintre ele se pliază pe un model extrem de predictibil și stereotipic: sunt
menționate ora și locul meciului, amestecate cu ceva statistici și câte un citat din partea fiecărui
antrenor. Această formulă produce aceleași materiale seci și neinteresante.
Alternativa de succes la materialele standardizate o dă Michael Wilbon, editorialist sportiv la
Washington Post și coprezentator al emisiunii de televiziune Pardon for interruption (ESPN):
”Căutați documente. Căutați anecdote. Căutați citate bune. Căutați ceva ce competitorul vostru nu
are.” (citat de Ed Finkel, 2004)

RELATĂRILE
De ce ar fi interesantă o relatare a unui eveniment care s-a petrecut deja ? În primul rând,
oferă posibilitatea trăirii unei experiențe imaginare cititorilor care nu au putut participa la
eveniment, numită în literatura de specialitate trăire/experiență vicarială4.
Relatarea este o prezentare pe larg a informaţiior factuale despre un eveniment care a avut loc sau
despre consecinţele respectivului eveniment. Această specie jurnalistică reia la modul esenţial
informaţia despre un eveniment, dar nu este un proces verbal sec, care înregistrează şi rezumă
cronologic toate detaliile, fără a opera selecţii.
Iată, pe scurt elementele esenţiale pe care trebuie să le surprindă o relatare a unei întâlniri sportive.
(cf. Bâlbâie, 1999) :
- principalele faze ale jocului
- rezultate
- valori, contravalori exprimate
- incidente
Relatările oferă informații (depășirea unui record, un meci aniversar, promovarea unei
echipe într-o fază superioară a unei competiții etc.). dar aceste articole au și rolul de a delecta, de a
distra publicul prin calitatea scriiturii, umorului sau inteligenței jurnalistului. Uneori, în cadrul
relatărilor pot fi incluse și scurte contextualizări ale evenimentului sau a semnificației rezultatului
(calificare, pierderea calificării, retrogadare etc.).
Structura unui asemenea material, care apare după eveniment, poate fi schițată după cum urmează:
Leadul
4 Experienţele vicariale se referă la faptul că oamenii, atunci când consumă anumite produse media
beneficiază, la modul imaginar, de trăiri, evenimente şi situaţii pe care nu le-ar putea trăi niciodată
în realitate. Sociologul francez Jean Cazneuve (1972), referindu-se la capacitatea mass-media de a
oferi „trăiri prin procură”, susţine că, prin divertisment, omul „regăseşte imaginea a ceea ce se teme
să vrea să fie şi a ceea ce îşi mărturiseşte că visează să fie. Astfel, se creează o lume factice, care
permite evaziunea şi oferă totodată o doză uşoară de informare” (după Coman, 1999).

Structura

Conținutul
orul

-cheie și realizările lor

meteo)

icativ)

ARTICOLELE ÎN SERIAL (”SERIALE”)

În cazul acestor articole, informația vine în redacție în ”tranșe” de cuvinte prestabilite: de ex., un
serial care se referă la un meci de fotbal poate fi transmis (ca text propriu-zis, prin email sau oral,
prin telefon) în trei reprize, fiecare avînd numărul de cuvinte convenite cu redacția :

În cadrul serialelor se relatează momentele cheie ale meciului în ordine cronologică, pe măsura
desfășurării lor, fără a ști rezultatul final. Ultima parte a serialului conține rezumatul meciului și va
fi, de obicei, folosită ca intro (sau lead).
Presa online folosește în mod curent acest tip de seriale, postând fiecare ”episod” imediat ce este
scris sau transmis de către reporter, astfel relatând evenimentul aproape în timp real.
ARTICOLELE DE ANALIZĂ
Deoarece serialele sunt materiale foarte concise, care sub presiunea timpului se transformă adeseori
în clișee jurnalistice, care trag concluzii în viteză, apare nevoia unor materiale analitice mai
complexe, care să conțină și opiniile de după meci ale jucătorilor și antrenorilor. Interviurile de la
finalul partidei permit jurnaliștilor să pună întrebări despre incidentele și accidentele majore, să
adune opinii despre rezultat și prestația jucătorilor. De asemenea, și detașarea care survine odată cu
finalul meciului permite o analiză mai lucidă a partidei. Nu în ultimul rând, este important timpul de
redactare, avut la dispoziție între finalul meciului și închiderea ediției.
Relatările de a doua zi fac parte tot din categoria articolelor de analiză și au rolul de a
acoperi mediatic în totalitate evenimentul din ziua precedentă (în unele situații, apar la o distanță
mai mare în timp, mai ales dacă este vorba de evenimente petrecute vineri, iar ziarul nu are ediție de
sâmbătă).
Dar tocmai pentru că apar la o distanță relativ mare după eveniment, aceste materiale trebuie
să se raporteze diferit la eveniment și să ofere o perspectivă nouă asupra acestuia. Alături de
trecerea rapidă în revistă a informațiilor de bază (rezultat, marcatori, momente cheie ale partidei)
aceste relatări trebuie să ofere date noi, care nu au fost incluse în materialele anterioare
(performanțele înregistrate de jucători, efectele accidentărilor, o analiză a viitoarelor meciuri în
lumina celor întâmplate în timpul partidei).
Structura unei analize, care apare după eveniment și se focalizeză asupra jucătorilor, strategiilor și a
impactului pe termen lung al confruntării sportive poate fi rezumată astfel:
Leadul

e 5 întrebări de bază (Cine? Ce? Unde? Când? De ce?) și (Cum?)

Structura

Conținutul/Analiza

5 Diferența dintre leadurile directe (rezumative) și cele întîrziate (”introducere amânată”):

Leadul direct/rezumativ - este folosit pentru a extrage esenţialul dintr-un lanţ complex de
evenimente a căror prezentare detaliată ar necesita mult spaţiu. Are rolul de a familiariza cititorul cu
coordonatele evenimentului (cine a jucat, cine a câștigat, care a fost scorul). Mai e folosit atunci
când nici un aspect al subiectului nu este ieşit din comun, dar consecinţele sunt interesante.
Dezavantajul său constă în faptul că, dacă nu este îndeajuns de explicit, poate să genereze confuzie,
derutând cititorul. Ideal este ca structurarea informaţiei să se facă asemeni promourilor de film, care
expun cele mai interesante momente din ce vor vedea spectatorii.
Lead-ul întârziat/“introducere amânată”- ocupă câteva paragrafe. Se foloseşte la materiale de tip
soft news (features) şi la articole cu tentă umoristică, care permit amânarea adevăratului intro,
întocmai ca poanta unei glume.
Se mai numeşte lead de tip picătură întârziată.

or (competiția în cadrul căreia are loc meciul)

-cheie și impactul lor asupra meciului

Strategii sau tip de joc realizate

ANCHETELE
Ancheta este o formă elaborată de jurnalism, iar scopul acestui demers jurnalistic este de a reuni
informaţii complete şi recente asupra problemei abordate, de a organiza în mod riguros datele
adunate şi de a le verifica.
Subiectul unei anchete nu se leagă neapărat de actualitatea sportivă imediată (de exemplu, posibile
subiecte ar putea fi: importanța performanței și a rezultatelor asupra viitorului echipei sau
sportivului; comportamentul anumitor galerii și impactul social al acestora). Ancheta fiind mai
puţin influenţată de presiunea timpului, permite studierea mai în profunzime a fenomenului, spre
deosebire de o ştire de ultima oră. Din acest motiv, pregatirea şi redactarea unei anchete jurnalistice
trebuie să fie ireproşabilă, o noțiune de majoră importanță fiind confruntarea opiniilor şi a faptelor
între ele.
FEATURES
Acest tip de materiale au multe trăsături comune cu reportajul, un gen care pune în valoare talentul
de scriitor al jurnalistului, se focalizează pe valoarea informativă interes uman și relatează despre
oameni care au făcut ceva special sau evenimente neobișnuite care distrează și informează în același
timp (încadrabile în categoria infotaiment6).
Articolele de tip feature pot:
 nformeze, să educe sau să distreze;

6 Spectacularizarea informaţiei este determinată de presiunea pieţei (nevoia de atinge audienţe cât
mai mari). În acest context, chiar şi discursul de informare al mass-media tinde să se transforme în
divertisment, dând naştere infotainment-ului.

Caracteristici ale structurilor materialelor de tip feature:

Leadul

mai multe propoziții sau chiar fraze.

Structura

ocat din timp)

Limbajul

nu pe opinii și analize.
În features, cititorii se așteaptă la un articol a cărui valoare informativă principală este interesul
uman: de care parte a terenului stă bunica, atunci când are în fiecare echipă câte un nepot; ce terapie
de a urmat un jucător pentru a reveni pe teren în timp record; cum este să joci ultimul meci din
cariera de profesionist, ce hobby-uri are un jucător etc.
7 Modelul circular este caracteristic audio-vizualului (introducere, cuprins, deznodământ), dar și
articolelor de tip profil sau feature din presa scrisă, deoarece acestea sunt planificate dinainte și pot
fi publicate în aproape orice zi și pot fi de dimensiuni mai mari. Materiale mai sus amintite
utilizează leaduri întârziate și structuri circulare, care permit anticiparea finalului. Daca articolul se
sfârșește brusc sau fără o concluzie, cititorul este dezamăgit.

EDITORIALELE
Editorialele oferă jurnalistului un spațiu ideal în care își poate manifesta personalitatea și
pasiunea pentru sport care nu sunt permise în genurile informative anterior discutate. Un editorialist
poate să ia poziție, să critice și să analizeze.
Editorialele se numără printre cele mai citite materiale din paginile de sport. Fanii doresc să afle ce
gândesc cei avizați, editorialiștii. Dar opinia și comentariul apar marcate vizual, separând
materialele de opinie de cele informative (de obicei există titlu de rubrică, un box care încadrează
materialul).
Editorialul poate să îndeplinească diferite funcții: de divertisment, de formare de opinii, de
comentare. Unele conving, altele informează altele încurajează acțiuni sau ridică probleme de etică.
Opiniile jurnaliștilor nu apar doar la rubrica de editorial, ci și în blogurile sau paginile web
personale.
Editorialele de divertisment livrează mesajul lor cu ajutorul tehnicii umorului sau ”feliei de
viață”. Îi ajută pe oameni să privească viața cu detașare și să râdă de ei înșiși.
Editorialele educative ridică probleme: Ar trebui arbitrii să fie testați mai des și mai complex?; Ar
trebui cluburile să sancționeze mai aspru consumul de alcool în rândul fotbaliștilor profesioniști?
Acest tip de editoriale privesc fenomenul din interior, prezintă faptele sau ideile pentru a
explica impactul problemei ridicate.
 Alte editorialele exprimă opinii, încearcă să convingă, recomandă o acțiune sau iau o poziție.
Faptele și citatele interpretează și susțin poziția editorialistului.
Deși nu există o structură fixă pentru editoriale, un plan îl ajută întotdeauna pe jurnalist să își
organizeze ce dorește să transmită.
Leadul face prezentarea subiectului, find vorba de obicei de un lead întârziat sau o anecdotă.
Teza se concentrează asupra poziției adoptate de editorialist, exprimată printr-o afirmație
foarte clară.
Argumentele folosesc fapte, statistici și alte materiale necesare înțelegerii subiectului și
sprijinirii poziției afirmate anterior.
Concluzia rezultă din analiza datelor (fapte, statistici și alte materiale) și reafirmă mesajul tezei. Tot
concluzia poate să încurajeze o acțiune sau să completeze leadul.