Master Economie Internaţională și

Afaceri Europene

STRATEGIA SI POLITICA FIRMEI IN

CONTEXT EUROPEAN
- note de curs , partea a II-a -

Conf.Univ.Dr. Mirela Diaconescu

Departamentul REI – ASE Bucuresti

1
 PLANIFICAREA STRATEGICA A FIRMEI

Cercetarea Formularea Implementarea Evaluarea

mediului strategiei strategiei controlul

Extern Misiunea Programe

general Masurarea
competitori performan-
Obiective Bugete tei si
Intern masuri
structura corective
cultura Strategie Metode
resurse
 MANAGEMENTUL SI MARKETINGUL
STRATEGIC
Planificarea strategica
a firmei

 Misiune
 Obiective
 Strategii

Financiar Resurse
Productie Marketing contabilitate umane

Strategii si Planificare Strategii si Strategii si

planuri Implementare planuri planuri
Evaluare
PROCESUL DE MARKETING STRATEGIC
Misiunea

Obiective corporative

Auditul de marketing

Analiza SWOT

Obiective si strategii de marketing

Elaborarea programelor de marketing

Implementarea

Evaluarea
 PROCESUL DE MARKETING STRATEGIC
INTERNATIONAL / EUROPEAN
Analiza pietei
internationale /
europene

Evaluare si control
Alegerea
pietelor - tinta

Implementarea strategiei
Planificarea de
Strategia de intrare de marketing
marketing
pe piata - tinta
international
Formarea echipei
operative
Implicarea in Alocarea resurselor
activitati pe Elaborarea planului
necesare
pietele externe de marketing strategic
 Planificarea de marketing
• Planificarea = proces de stabilire a modului în
care sistemul de management îşi va îndeplini
obiectivele.
• Planificarea de marketing = proces prin care
sunt dire io ate a tivită ile de marketing şi
resursele unei întreprinderi, în vederea
stabilirii şi realizării obiectivelor de
marketing, în o orda ţă cu misiunea ei.

6
 Planificarea de marketing
• Planul de marketing poate fi strategic sau
tactic:
 strategic – a operă un interval de timp mai mare
de 1 an (de regulă 3-5 ani); în practica este
defalcat anual în planuri tactice;
 tactic - a operă un interval de timp de pâ ă la 1
an, fiind de regulă asociat anului fiscal; este mai
detaliat decât cel strategic şi poate să upri dă
eventuale ore ţii ale acestuia.

7
 Pla ifi area de arketi g i ter a io al/
european
• Planificarea de mk. I ter a io al / european = un răspu s
coerent şi structurat la odifi ările mediului i ter a io al /
european, răspu s ce se aterializează în strategia şi mixurile
dezvoltate de fir ă pt. a-şi putea atinge obiectivele stabilite
şi a-şi fixa obiective noi.

• Planificarea strategi ă de mk. I ter a io al / european =

proces pentru dezvoltarea strategiilor firmei pe piaţa
i ter aţio ală / europea ă;

• Planificarea opera io ală de mk. I ter a io al / european =

proces pentru realizarea strategiilor de marketing.

8
 Pla ifi area de arketi g i ter a io al
• Planificarea activ . de mk. i ter a io al e diferită
de cea pt. mk. destinat pie ei interne în ceea ce
priveşte:
– Obiectivele şi sarcinile specifice
– Culegerea i for aţiilor necesare fu da e tării şi analizei
– Soluţio area u itară a problemelor de atură ulturală
– Coordonarea procesului de planificare pt. mai multe pieţe,
mai ales când firma are filiale în străi ătate.
• Pentru planificarea a tivităților de marketing
european sunt luate în considerare caracteristicile
pieței europene (ale Pieței Unice în cazul UE)
9
 Pla ifi area de arketi g i ter a io al

• Factori ce i flue ţează şi deter i ă apariţia

difere ţelor între planificarea de marketing
i ter aţio al şi cea pt. piaţa i ter ă :
– Dista ţa geografi ă şi te porală;
– Dista ţele culturale şi barierele lingvistice;
– Difere ţele metodologice;
– Difere ţele între calificarea managerilor şi
colaboratorilor …

10
 Pla ul de arketi g i ter ațio al
Pro esul ela orării, exe utării și o trolului pla ului de arketi g
i ter ațio al este for at di ai ulte etape caracteristice :
1. A aliza situației fir ei
2. A aliza ediului i ter ațio al
3. Analiza SWOT
4. Ide tifi area și sele tarea o ie tivelor
5. Strategia de arketi g i ter ațio al produs-preț-distri uție-
comunicare)
6. Progra ul de a țiu e produs-preț-distri uție-comunicare)
7. Evaluarea uget și adoptarea pla ului de arketi g
8. Implementarea planului (cine, unde, când, cum ?)
9. Co trol și ajustare

11
 Studiul de caz – elaborarea unui plan de
marketing
• Parti componente :
– Titlul
– Sinteza manageriala (rezumatul) – se prezinta pe scurt contextul,
obiectivele, recomandarile ;
– Analiza – diagnosticul extern, diagnosticul intern ; punerea în evidenta
a elementelor pe care va trebui actionat în faza de recomandare a
actiunilor ; analiza SWOT.
– Obiectivele - planului de marketing ;
– Strategii de marketing alternative : daca exista si pot fi în mod real
luate în considerare ; acestea trebuie evaluate, iar alegerea finala clar
justificata ;
– Strategia de marketing ;
– Programul de marketing, cu recomandarile de actiune; bugetul de
marketing.

12
Etapele procesului de planificare

Definirea misiunii specifice

Auditul de marketing

Analiza SWOT

Formularea obiectivelor de
marketing

Stabilirea strategiei de
marketing

Control

13
 Schema procesului de planificare
• 1
Care este misiunea globalã ?

MISIUNEA UNITÃTII
STRATEGICE DE
ACTIVITATE Care sunt obiectivele globale ?

În ce fel ne afecteazã activitatea ?

Unde ne aflãm acum ?

Care este obiectivul nostru

Grupe de consumatori deservite
de activitate ?

Care va fi obiectivul nostru

Viitoare grupe de consumatori
de activitate ?

Constangeri , bugete etc. ?

14
 Schema procesului de planificare

• 2

Auditul de marketing
Analiza
SWOT

Rezumatul punctelor tari si slabe ale firmei , oportunitãtilor si amenintãrilor pentru fiecare
segment de piatã

Rezumatul SWOT pentru firmele concurente

15
 Schema procesului de planificare
• 3 Obiectivele de marketing

Pentru fiecare segment în parte

Luati în considerare constângerile de timp si resurse

PRODUS PRET POZITIE PROMOVARE STRATEGII

Nu uitati relatiile de interdependentã între aceste elemente

Verificati dacã toate acestea sunt de naturã sã ducã sã

ducã la îndeplinirea obiectivelor
16
 Schema procesului de planificare
• 4
Programele detaliate de marketing

PRODUS PRET POZITIE PROMOVARE

Retineti relatiile de interdependentã între aceste elemente

Verificati compatibilitatea cu strategia aleasã

Repartizati responsabilitãti precise

17
 Schema procesului de planificare

• 5
Mãsuri pentru situatii neprevãzute

Întocmiti planuri alternative pentru cazul în care au loc modificãri de

conjuncturã

18
 Schema procesului de planificare
• 6
Feedback si control

Tineti minte cã aveti nevoie în

permanentã de feedback

Stabiliti sisteme de control

19
OBIECTIVELE FIRMEI – Obiective de marketing
Obiectivele generale ale firmei sunt tintele spre care indreapta
sistemul de management al intreprinderii si care rezulta din
scopul sau misiunea ei.
Una din sarcinile importante ale marketerului este de a stabili
obiectivele generale de marketing in concordanta cu
obiectivele generale ale intreprinderii.
Obiectivele generale de marketing raspund la intrebarea ”Ce
dori ?”. Ele pot fi de natura :
• Cantitativa (cota de piata, volum de vz, dimensiunea CA, a
profitului etc.)
• Calitativa (gradul de cunoastere a intreprinderii sau a marcii
→ notorietate; crearea si imbunatatirea imaginii unui produs/
marci, a unei linii de produse, fidelizarea clientilor actuali etc.)

20
 OBIECTIVELE FIRMEI

Specifice (precise)
Masurabile (cuantificabile)
Atins (posibil de; realiste)
Relevante (situatiei firmei)
Temporale (delimitate in timp)

21
 AUDITUL DE MARKETING SI ANALIZA SWOT

Auditul firmei
= este o recapitulare si evaluare sistematica, critica si
nepartinitoare a mediului in care opereaza firma si a
activitatilor acesteia

Auditul de marketing
= parte a auditului firmei care se ocupa de mediul de
marketing si activitatile de marketing

22
 AUDITUL DE MARKETING

Auditul de marketing
= parte a auditului firmei care se ocupa de 1) mediul de
marketing si 2) activitatile de marketing (Kotler)
= revizuirea si evaluarea sistematica, critica si impartiala a intregii
activitati de marketing a organizatiei - obiective de baza si
politici, inclusiv ideile pe care se bazeaza, ca si metodele,
procedurile , personalul si organizatiile implicate in
implementarea politicilor si atingerea obiectivelor (Lovelock si
Weinberg)
= cuprinde o analiza a mediului extern (auditul extern) si a
mediului intern (auditul intern).

23
 AUDITUL DE MARKETING

Auditul extern = evaluare a mediului extern

intreprinderii (analiza factorilor din
macromediul firmei - PEST+ factori legislativi,
naturali – ecologici; analiza pietei, analiza
clientilor si a concurentei).
Auditul intern = evaluarea intreprinderii insasi, a
vanzarilor si cotelor de piata, a variabilelor
mixului de mk, a activitatilor si resurselor ei.

24
 ANALIZA SWOT

Analiza SWOT are ca scop studierea

caracteristicilor esentiale ale intreprinderii ce
îi confera identitate si o pot avantaja in
activitatile viitoare.

• S - strengts (puncte forte)

• W - weaknesses (puncte slabe)
• O - Opportu ities oportu ităţi
• T – threats a e i ţări

25
 ANALIZA SWOT
• Oportunitatea in general = o ocazie favorabila oferita de mediu

• Oportunitatea de marketing = segment de piata ce are o nevoie

nesatisfacuta si pe care o poate satisface firma mea
(exemple:extinderea pietei dupa o recesiune, intrarea pe alte piete
externe sau interne, crearea unei noi marci pt. castigarea unei
pozitii avantajoase pe piata etc)

• Amenintarea in general = aspect nefavorabil venit din mediu

• Amenintarea de marketing = piedica aparuta ca urmare a unei

evolutii nefavorabile a mediului ce poate duce la scaderea a
vanzarilor/profiturilor (ex: intrarea altor concurenti pe piata
respectiva, scaderea interesului consumatorului pt. produsele
traditionale, aparitia de acte normative interne sau externe ce
reprezinta o constrangere pt. activitatea firmei etc.)
26
 ANALIZA SWOT
• Puncte forte = elemente pe care firma le face mai bine in
comparatie cu competitorii sai - avantaje competitive ale
firmei (de ex: o pozitie importanta pe o piata datorita marcii si
volumului de produse, imagine buna in exterior, activitate
eficienta de marketing, personal bine pregatit etc.)

• Puncte slabe = elemente pe care firma le face mai putin bine

in comparatie cu competitorii sai - dezavantaje competitive
(de ex: profit scazut, costuri ridicate de productie, birocratie
interna, climat de munca necorespunzator etc.)

27
 Analiza SWOT
• Î tre ări are pot ajuta î de izia ele e telor-cheie ale analizei

Puncte slabe
Puncte tari
Unde lipsesc resurse sau
In ce este competenta
capacitati?
echipa?
Unde sunt dezavantajele
In ce exceleaza firma?
competitive?

Oportunitati
Amenintari
Cum ar putea creste
Cum ar putea fi depasite
vanzarile si imbunatati
produsele sau serviciile?
serviciile?
Ce piete se deterioreaza?
Unde exista piete noi?

28
 ANALIZA SWOT

• In urma identificarii punctelor forte si a celor

slabe, a amenintarilor si oportunitatilor sunt
sugerate:
– Cai si modalitati de dezvoltare a punctelor tari si
de inlaturare a slabiciunilor firmei;
– Resurse si eforturi necesare pt. a folosi
oportunitatile oferite de piata;
– Masuri pt. minimizarea amenintarilor si costurile
implicate.

29
 ANALIZA SWOT

Alternative strategice posibile:

1. SO (puncte forte – oportu ităţi strategie
agresivă
2. ST (puncte forte – a e i ţări strategie de
diversificare
3. WO (puncte slabe - oportu ităţi strategie de
reorientare
4. WT (puncte slabe – a e i ţări strategie
defe sivă / de retragere

30
 MATRICEA OPORTUNITATILOR
1. Listarea principalelor oportunitati identificate in mediul extern
2. Asocierea unui simbol fiecarei oportunitati (A, B)
3. Aprecierea probabilitatii ca acea oportunitate sa aiba loc intr-un
interval de timp stabilit (1 an, 3-5 ani ), unde 1 = probabilitate mica, 9
= probabilitate mare
4. Aprecierea importantei impactului oportunitatii respective asupra
organizatiei
5. Plasarea fiecarei oportunitati (A, B) in cadranele matricii la intersectia a
2 linii in functie de probabilitea de a avea loc in intervalul de timp
stabilit si importanta impactului asupra organizatiei
6. Toate oportunitatile plasate in casuta din stanga sus, cele cu o
atractivitate mare pentru organizatie si probabiliate mare de avea loc
sunt cele carora trebuie sa li se acorde prioritate

31
 MATRICEA OPORTUNITATILOR

Probabilitatea
de a avea loc 5

1
9 5 1
Impactul asupra organizatiei
(atractivitatea)
32
MATRICEA AMENINTARILOR

Probabilitatea
5
de a avea loc

1
9 5 1

Impactul asupra organizatiei

(seriozitatea) 33
 ANALIZA PUNCTELOR TARI SI A PUNCTELOR
SLABE

Forta Forta Slabiciune Slabiciune Imp. Imp. Imp.

majora minora Neutru minora majora >> medie <<

34
 MEDIUL DE AFACERI
În raport cu sistemul întreprindere, mediul de afaceri se
stru turează pe 2 niveluri: general şi specific.

Mediul specific reu eşte factorii şi i flue ţele cu impact

direct şi durabil asupra fie ărei întreprinderi în parte. Din
a eastă categorie de elemente de mediu fac parte:
– furnizorii;
– lie ţii;
– o ure ţii;
– i stituţiile financiar-bancare cu care întreprinderea are relaţii
directe;
– structurile de piaţă din ramura din care face parte întreprinderea;
– structurile asociative ale ăror orie tări afe tează direct
întreprinderea: federaţii patronale şi uniuni sindicale etc.

35
 MEDIUL DE AFACERI
Mediul general reu eşte forţele şi i flue ţele ce afe tează într-
o perioadă dată, într-o ăsură mai mare sau mai i ă,
existe ţa şi fu ţio area tuturor firmelor din a elaşi spaţiu
sau sistem economic. Din a eastă categorie de factori de
mediu fac parte:
– regle e tările legislative şi administrative;
– normele de eti ă a afacerilor şi codurile de o duită o er ială etc;
– tehnologiile;
– ecosistemul;
– parametrii de referi ţă ai fu ţio ării sistemului macroeconomic:
rata dobânzii, fiscalitatea, cursul valutar, indicii bursei, etc;
– orelaţiile macroeconomice de ază, dezechilibrele şi crizele
economice i flaţia şi şo ajul, recesiunea etc);
– factorii culturali;
– mediul i ter aţio al.

36
 MEDIUL DE AFACERI
Elementele mediului general reprezi tă factori comuni de
i flue ţă asupra multitudinii age ţilor economici, pe care îi
afe tează neselectiv, şi - de regulă - indirect, prin intermediul
elementelor de mediu specific.

Natura elementelor de mediu conduce la difere ţierea, în

ambientul fie ărei companii, a unor forţe şi i flue ţe grupate
pe ur ătoarele dimensiuni ale mediului de afaceri:
– mediu economic;
– mediu tehnologic;
– mediu socio-politic
– mediu cultural;
– mediu natural.

37
Dimensiunea Natura şi conţinutul
de mediu specific
Se referă la dispo i ilităţi
şi o strâ geri are ţi , î
principal, de resursele şi
Mediul
de procesele de atragere,
alocare, utilizare a
economic
a estora î o orda ţă u
scopul activităţii fie ărei
firme.
Impactul exercitat asupra
întreprinderii
- afe tează alo area i -
ter ă a resurselor, perfor-
a ţele de fu ţio are şi
poziţio area pe piaţă;
- intervine preponderent
pe latura de izio ală a
fu ţio ării î trepri derii.
38
Dimensiunea Natura şi conţinutul Impactul exercitat asupra
de mediu specific întreprinderii

Se referă la - vizează apa itatea

instrumentarea, sub î trepri derilor de a re epta
aspectul procedeelor şi te di ţele teh ologi e
adecvate profilului lor;
Mediul infrastructurii, a
- ridi ă pro le a salturilor şi
tehnologic proceselor care
decalajelor tehnologice a
al ătuies a tivitatea de comportamentelor inovative
ază a fie ărei şi apitalizării o pete ţelor
î trepri deri. tehnice.

39
Dimensiunea Natura şi conţinutul
de mediu specific
Se referă la de izii, orie -
tări progra ati e, i tere-
se specifice, curente de
Mediul social- opi ie şi i iţiative ale
politic diverselor forţe so iale şi
politi e, apli ate î dife-
rite moduri asupra
î treprinderilor.
Impactul exercitat asupra
întreprinderii
- i pa tul este i te s şi
provi e, î pri ipal, din
partea u or i stituţii so ial-
politice;
- e tităţile so ietăţii ivile şi
pu li ul do â des o
i flue ţă res ută.
40
Dimensiunea Natura şi conţinutul Impactul exercitat asupra
de mediu specific întreprinderii

Se referă la valori, orme, - a ţio ează prepo derent

riterii de evaluare şi prin mijloacele de
apreciere a scrisurilor, o u i are î asă;
Mediul - se regăseşte î preferi ţe,
a ţiu ilor, tradiţii şi atitu-
cultural opţiu i şi odele de
di i are îşi regăses
comportament.
i flue ţele î a tivitatea
î trepri derilor.

41
Dimensiunea Natura şi conţinutul Impactul exercitat asupra
de mediu specific întreprinderii

Se referă la rolul aturii - pro le a produ ţiei

a spaţiu de desfăşurare e ologi e apătă o
a vieţii e o o i e, al importa ţă şi o re u oaştere
Mediul sporită pe pla i ter aţio al;
resurselor naturale ca
natural - situaţiile de riză e ologice
factor de produ ţie.
şi atastrofă aturală au, de
regulă, o se i ţe
defavorabile asupra
î treprinderilor.

42
 MEDIUL DE AFACERI
• Este i porta tă abordarea relaţiei fir ă - mediu de
afaceri de pe poziţiile a gajării strategice în dire ţia
o i erii de avantaje comparative şi competitive
durabile.

• Starea mediului de afaceri şi te di ele acestuia

devin, astfel, pentru fir ă, obiect de supraveghere şi
a aliză, precum şi reper ese ţial pentru proiectarea
şi sele ţia de alternative strategice.

43
 MEDIUL DE AFACERI
• Rela ia fir ă - mediu de afaceri este complexă şi
di a i ă:
– firma, ca entitate a tivă, se i dividualizează şi se
deli itează prin raportare dire tă la mediul său ambiant;
– fiind un sistem deschis, firma dezvoltă o i terfaţă
se si ilă cu mediul; aceasta re eptează i flue ţele
provenite dinspre mediul său ambiant şi, de asemenea,
permite exercitarea de ătre aceasta a unor a ţiu i
orientate ătre mediu;
– mediul reprezi tă spaţiul de afirmare a autonomiei firmei
şi cadrul de manifestare a comportamentului său.

44
 Afa erile europe e: ediul i ter şi exter

Structura Ciclurile economice Impactul Legisla ia

pie ei a io ale/europe e glo alizării a io ală şi
europea ă

Managementul
S hi ările î Resurselor Umane Managementul S hi ările
tehnologiile de s hi ării ulturale şi
o u i are şi Surse de sociale
informare fi a are

Mări e şi stru tură Proprietate

U iu ea e o o i ă S hi ările
şi o etară Afa erea europea ă politice

45
 ANALIZA MEDIULUI EUROPEAN
al firmei
= MACROMEDIUL EUROPEAN +
MICROMEDIUL EUROPEAN

• Macromediul european e format din totalitatea factorilor /

variabilelor / fortelor care influenteaza indirect si, de obicei,
pe termen lung (datorita presiunilor asupra micromediului)
capacitatea firmei de a-si indeplini obiectivele (incls. de
marketing) pentru pietele externe europene.

• Micromediul european cuprinde toti factorii si formele

organizatorice ce influenteaza direct capacitatea firmei de a-si
indeplini obiectivele (incls. de marketing) pentru pietele
externe europene.

46
 MACROMEDIUL EUROPEAN AL FIRMEI

Componente:
• Mediul socio-demografic
• Mediul economic
• Mediul natural / ecologic
• Mediul tehnologic
• Mediul politic
• Mediul legislativ
• Mediul cultural
47
 MEDIUL SOCIO-DEMOGRAFIC

• Dimensiune / marime
• Rata de crestere a populatiei / dinamica
• Distributie geografica (densitate, gradul de
urbanizare, mobilitatea populatiei etc)
• Structura :
– Pe sexe, grupe de varsta
– Pe niveluri de educatie
– Familiei (nr. membri, tip etc)

48
 MEDIUL SOCIO-DEMOGRAFIC
• Locul ocupat de Europa în lume se diminuează
Europa reprezi tă u pro e t î s ădere di populația o dială

Sursa: Divizia Statisti ă di adrul ONU și Eurostat, , EU

49
Europa va fi, pâ ă î , „ ea ai
ătrâ ă regiu e a lu ii
Populația UE în raport cu populația globului

Populaţia în milioane (2015)

Populaţia statelor UE

Populaţia în milioane de locuitori (2015)

508 milioane în total
 MEDIUL ECONOMIC

• Mediul economic european

(forme de integrare economica europeana)

• Mediul economic al pietelor externe

europene
(marimea pietei, natura economiei, starea
economiei)

53
 Integrarea economica europeana

• AELS - zona de liber schimb

• Uniunea Europeana (din 1 iulie 2013 = 28 state membre;
Brexit - Marea Brita ie: de la șarea ofi ială a pro edurilor pe tru ieșirea
din UE la 9 martie 2017)
– Uniune vamală
– Piata u i ă
– U iu ea E o o i a si Mo etară
• Zona Euro (din 1 ian 2015 = 19 tari membre)

• Spatiul economic european

54
Europa azi, sursa: Co isia Europea ă
 Integrarea economica europeana
• În 1992, cele 7 țări care erau atunci membre AELS au negociat un acord
care să le per ită să participe la a ițiosul proiect al pieței interne a
Co u ității Europene, lansat în 1985 și finalizat la sfârșitul lui 1992.
• Acordul privind Spațiul Economic European (SEE) a fost semnat la 2 mai
1992 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994; la puți timp după aceea,
u ărul țărilor membre ale AELS/SEE s-a redus:
– Elveția nu a mai ratificat acordul din cauza rezultatului negativ al unui referendum
organizat pe acest subiect, iar Austria, Finlanda și Suedia au aderat la Uniunea
Europea ă în 1995.
• În SEE au ră as numai Islanda, Norvegia și Liechtensteinul.
– Cele 10 noi state membre care au aderat la UE la 1 mai 2004 au devenit automat
membre ale SEE, la fel ca Bulgaria și România, care au aderat în 2007, precum și Croația
în 2013.
• Dispozițiile legislative ale UE referitoare la Piața i ter ă devin parte a
legislației țărilor care fac parte din SEE, după ce acestea a eptă să le
integreze. Punerea în aplicare și respectarea acestor dispoziții sunt ulterior
supravegheate de organe speciale din cadrul AELS și de o comisie
parla e tară ixtă.
 Spațiul E o o i Europea SEE
• SEE depășește cadrul acordurilor tradițio ale de liber schimb (ALS),
aplicând țărilor din cadrul AELS (cu ex epția Elveției toate drepturile și
o ligațiile aferente Pieței interne a UE.
• SEE include cele patru li ertăți ale pieței interne (libera ir ulație a
bunurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalului) și politicile conexe
o ure ța, transportul, energia și cooperarea e o o i ă și o etară .
• Acordul o ți e politicile orizontale strict legate de cele patru li ertăți:
politicile sociale (inclusiv să ătatea și securitatea la u ă, dreptul muncii
și egalitatea de tratament între ăr ați și femei), politicile privind
prote ția consumatorilor, mediul, datele statistice și dreptul so ietăților
comerciale, precum și o serie de politici conexe, cum ar fi cele legate de
cercetare și de dezvoltarea teh ologi ă, care nu decurg din acquis-ul UE și
nici din acte obligatorii din punct de vedere juridic, dar sunt puse în
pra ti ă prin intermediul a tivităților de cooperare.
 Spațiul E o o i Europea SEE
Limitele SEE
•Acordul privind SEE nu o ți e dispoziții obligatorii în toate sectoarele
Pieței interne sau în alte politici care fac obiectul tratatelor UE.
•În special, dispozițiile obligatorii din cadrul acordului nu vizează
ur ătoarele:
– politica agri olă o u ă și politica o u ă în domeniul pescuitului
deși acordul o ți e dispoziții privind o erțul cu produse agricole și
piscicole);
– uniunea va ală;
– politica o er ială o u ă;
– politica exter ă și de securitate o u ă;
– domeniul justiției și al afacerilor interne deși toate țările AELS fac
parte din spațiul Schengen) sau
– uniunea economica și o etară (UEM).
 Relația Elveția - UE
• Ca st. mb. AELS, Elveția a participat la negocierile privind Acordul SEE și a
semnat acest acord la 2 mai 1992.
• Guvernul elveția a prezentat o cerere de aderare la UE la 22 mai 1992; în
urma referendumului organizat la 6 dec. 1992, al ărui rezultat a fost un
vot de respingere a parti ipării la SEE, Consiliul Federal al Elveției a
întrerupt procesul de aderare a țării la UE și la SEE.
• De atunci, Elveția și-a e ți ut statutul de observator în cadrul SEE și și-a
dezvoltat relațiile cu UE prin acorduri bilaterale, pentru a-și garanta
integrarea e o o i ă cu UE. UE și Elveția au semnat peste 120 de acorduri
bilaterale, inclusiv un acord de liber-schimb în 1972 și 2 mari serii de
acorduri bilaterale sectoriale care aliniau o mare parte a legislației
elveție e cu cea a UE la momentul se ării.
– Primul set de acorduri sectoriale (cunoscute cu numele de Bilateralele I) a fost semnat în
1999 și a intrat în vigoare în 2002. Aceste șapte acorduri a operă chestiunile liberei
ir ulații și deschiderii reciproce a piețelor.
– Un al doilea set de acorduri sectoriale (cunoscute sub numele de Bilateralele II) a fost
semnat în 2004 și a intrat în vigoare în 2005. Aceste acorduri se referă în ese ță la
consolidarea ooperării economice și la extinderea ooperării privind azilul și libera
ir ulație în interiorul frontierelor Schengen
 Relația Elveția - UE
• Relațiile bilaterale au fost grav afectate de i ițiativa anti-i igrație din februarie
2014, care a solicitat modificarea Co stituției pentru a introduce cote anuale
privind i igrația din UE și a se acorda prioritate etățe ilor elveție i în materie
de ocupare a forței de u ă. Aplicarea li itărilor la i igrație nu numai ă ar fi
i o pati ilă cu Acordul privind libera ir ulație a persoanelor (FMOP), dar ar
primejdui și întreaga serie de tratate bilaterale I cu UE, care sunt vitale pentru
fu țio area Pieței unice. Consiliul Federal a întâmpinat difi ultăți în soluțio area
impasului politic și juridic creat de votul din feb. 2014. UE a respins categoric
renegocierea FMOP în vederea introducerii cotelor și a preferi țelor ațio ale.
Co sultările privind depășirea acestui impas o ti uă, pe o ază i for ală, între
Comisie și autoritățile elveție e.
• Politicienii elveție i s-au concentrat recent pe o propunere de u ită „o ușoară
preferi ță ațio ală”, o aplicare mai ate uată a votului din feb. 2014 care acorda
prioritate rezide ților elveție i la recrutarea forței de u ă în sectoarele cu rate
ale șo ajului peste medie. UE o sideră ă propunerea a tuală constituie un pas
în dire ția u ă deoarece î lătură limitele cantitative. UE își a ifestă în
continuare preocuparea în ceea ce privește compatibilitatea unora dintre
dispozițiile propunerii cu FMOP și este î grijorată de faptul ă punerea în aplicare a
propunerii ar continua discriminarea împotriva etățe ilor UE care nu își au
reședi ța în Elveția.
MEDIUL ECONOMIC
 Europa 2020 – strategia de reştere a
Europei
Liderii UE au convenit în 2010 asupra strategiei globale pentru ieşirea din criza
e o o i ă, prin:

O reştere i telige tă
O mai u ă edu aţie, mai ultă cercetare, utilizarea tehnologiilor o u i aţiilor
O reştere dura ilă
O economie efi ie tă din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai e ologi ă
şi mai o petitivă
O reştere favora ilă incluziunii
Locuri de u ă mai numeroase şi mai bune, i vestiţii în dezvoltarea
o pete ţelor şi în formare, modernizarea pieţei muncii şi a sistemelor de
prote ţie so ială, răspâ direa beneficiilor reşterii în întreaga UE
O u ă guver a ă e o o i ă
O mai u ă coordonare a politicii economice
Cele cinci obiective ale UE pentru 2020
Convenite în Strategia Europa 2020:

O uparea for ei de u ă
O rată de o upare a forţei de u ă de % î râ dul elor u vârsta î tre şi de a i

Cer etare şi dezvoltare

Alocarea a 3 % din PIB-ul UE pe tru i vestiţii î er etare

S hi ări li ati e şi e ergie

Redu erea u % a e isiilor de gaze u efe t de seră faţă de ivelurile di 99
O pondere de 20 % a energiei din surse regenerabile
O reştere u % a efi ie ţei e ergeti e

Edu a ie
Redu erea ratei a a do ului ş olar la su %
O po dere de % a a solve ţilor de studii superioare î râ dul elor u vârsta î tre şi de a i

Sără ie
Redu erea u de ilioa e a u ărului elor are suferă sau ris ă să sufere de pe ur a sără iei şi
excluziunii sociale
Economia europeană: mai puternici împreună

2008: Criza financiară mondială a debutat în Statele Unite.

Reacție coordonată din partea liderilor europeni:

• Angajament față de susținerea monedei euro și asigurarea

stabilității financiare
• Noi instrumente de gestionare a crizelor și modificări legislative:
Mecanismul european de stabilitate: un fond care acordă sprijin țărilor
aflate în situații economice extrem de dificile.
O nouă legislație privind stabilitatea bancară.
Uniunea bancară: Supravegherea bancară la nivelul UE și un mecanism
de închidere a băncilor falimentare
• O mai bună guvernanță economică:
Semestrul european: procedură anuală de coordonare a bugetelor publice
Euro+ pact, „tratatul privind pactul bugetar”: angajamente reciproce
pentru asigurarea solidității finanțelor publice
Zece priorități pentru Europa

În anul 2015, Președintele Comisiei Europene,

Jean-Claude Juncker, a vizat următoarele:

1. Planul de investiții: un stimul nou pentru locuri de muncă, creștere și

investiții.
2. O piață digitală unică conectată
3. O uniune energetică puternică cu o politică orientată către viitor în
domeniul schimbărilor climatice
4. O piață internă mai consolidată și mai echitabilă, cu sectoare economice
puternice
5. O uniune economică și monetară mai consolidată și mai echitabilă
6. Un acord corect și echilibrat de comerț liber cu Statele Unite
7. O zonă de justiție și drepturi fundamentale bazată pe încredere reciprocă
8. O nouă politică în domeniul migrației
9. Europa ca actor global puternic
10.O Uniune Europeană a schimbărilor democratice
Un plan de investiții pentru Europa

Fondul european pentru investiții strategice

• 2015: Economia europeană începe să se redreseze în urma crizei, însă

nivelul investițiilor se menține scăzut. Investitorii dispun de finanțe, însă
nivelul de încredere nu este ridicat.
• Un nou fond UE începând de la jumătatea anului 2015
• Fondul va dispune în prima fază de 21 de miliarde de euro din surse UE
• Investițiile vor fi direcționate către proiecte viabile de afaceri, în
sectoare precum infrastructura digitală și energetică, transporturi,
întreprinderi mici, proiecte ecologice și inovare
• Efect multiplicator: fondurile publice vor impulsiona investitorii privați,
aceștia urmând să investească până la 315 miliarde de euro
• Ar putea genera 1,3 milioane de noi locuri de muncă în trei ani
Solidaritatea pusă în practică: politica de coeziune

2014-2020: 352 miliarde de euro investiți în infrastructură,

antreprenoriat, mediu și instruirea lucrătorilor spre beneficiul
regiunilor și cetățenilor cu mijloace financiare mai reduse

• Fondul regional
• Fondul social
• Fondul de coezuine

Regiuni mai puțin dezvoltate:

PIB pe cap de locuitor sub 75 %
din media UE

Regiuni de tranziție: PIB pe cap

de locuitor între 75 % și 90 %
din media UE

Regiuni mai dezvoltate: PIB pe

cap de locuitor peste 90 % din
media UE
Cum îşi cheltuieşte UE banii?

Bugetul UE în 2017: 157,9 miliarde de euro

= 1,05 % din venitul naţional brut

Europa în lume:
Securitate şi inclusiv ajutorul
cetăţenie, pentru
justiţie dezvoltare
3% [VALUE]
Altele,
Creştere administratie
durabilă – [VALUE]
resurse
naturale: Creştere
agricultură, inteligentă şi
mediu favorabilă
[VALUE] incluziunii:
locuri de muncă,
competitivitate,
dezvoltare
regional
[VALUE]
Cât de bogată este UE în comparaţie cu restul lumii?

Dimensiunea economiei: produsul Bogăţia pe cap de locuitor:

intern brut în anul 2014, exprimat produsul intern brut
în trilioane de euro pe cap de locuitor (2014)

13,9 40700
13

27400 27300

7,8

18200

3,5 9800

1,5 1,4 4300

UE China India Japonia Rusia SUA UE China India Japonia Rusia SUA
 Luxemburg 271

Irlanda 145

Olanda 129

Austria 127

Germania 125

Danemarca 124

Suedia 123

Belgia 117

Regatul Unit 110

Finlanda 108

Franţa 106

Italia 95

Spania 92

Malta 89

Republica Cehă 85

Slovenia 83

Cipru 81

Portugalia 77

Slovacia 77
PIB pe cap de locuitor: distribuirea bogăţiei

Lituania 74

Estonia 74
Indice unde media ţărilor UE-28 este 100
PIB pe cap de locuitor (2015)

Grecia 71

Polonia 69

Ungaria 68

Letonia 64

Croația 58

România 57

Bulgaria 46
Europa găzduiește societățile cele mai egale din
lume

Notă: Acest grafic arată distribuirea veniturilor între indivizi utilizând indicele lui Gini, în cadrul
căruia un indice de 0 reprezintă perfectă egalitate.
Sursa: OCDE, cele mai recente date disponibile
Euro – moneda globală

Euro – moneda globală

 0
2
4
6
8
10
14

12
16
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
Stoparea inflaţiei

1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
Uniunea Economică şi Monetară: preţuri stabile

2006
2007
2008
2009
2010
Inflația anuală medie în cele 19 țări ale UE care folosesc euro (2016)

2011
2012
2013
2014
2015
Rata șo ajului
UE – o putere o er ială i porta tă

% din exporturile % din exporturile

mondiale, bunuri, 2014 mondiale, servicii, 2014

UE
15,1% UE
26,8%

Statele Unite Altele

10,8% 40,2%

Altele Japonia
54% 4,5%
Statele Unite
China 18,5%
15,6%
India Japonia
China
4,2% 4,3%
6%
 Mediul economic al pietelor externe
• Nivelul si repartitia veniturilor : PIB, PIB/loc.,
structura PIB; clase de venituri, standard de viata
• Structura cheltuielilor de consum : bugete de
consum
• Infrastructura economica : transporturi,
comunicatii, comerciala, financiara
• Situatia monetar-financiara : evolutia monedei
nationale, inflatie, taxe si impozite, balanta de
plati, datoria externa

76
 Mediul e o o i al piețelor exter e
Pri ipali i di atori a roe o o i i pt. ara terizarea u ei piețe exter e:
• PIB, PIB/loc.,structura PIB, rata de crestere a PIB
• Import (total, pe loc.,structura)
• Export (total, pe loc., structura)
• SBC (total, pe grupe de mf, pe grupe de tari)
• ISD (stoc, fluxuri, pe loc.)
• SBP
• Productia industriala (principale produse industriale)
• Suprafata si productia agricola
• Preturile si evolutia lor (indice preturi, inflatie)
• Cheltuieli de consum
• Venituri
• Gradul de ocupare al fortei de munca (pop. activa, pop. ocupata – total,
structura pe ramuri, nr. someri, rata somajului), costul orar al fdm

77
 MEDIUL NATURAL
• Suprafata
• Distanta geografica
• Configuratia terenului / relief
• Clima
• Resurse naturale
• Problemele ecologice

78
Suprafa a UE î raport u suprafa a
altor ări
Suprafaţa, 1 000 km²

16 889

9327 9159

4290
3287

365

UE China India Japonia Rusia SUA

 Fran a 544
Spania 506
Suedia 410
Germania 357
Polonia 313
Finlanda 305
Italia 295
Regatul Unit 244
România 230
Grecia 131
Bulgaria 111
Ungaria 93
Portugalia 92
Austria 83
Republica Cehă 77
Irlanda 68
Lituania 63
Letonia 62
56
Suprafaţa în 1 000 km²

Croația

Slovacia 49

Estonia 43
Suprafa a statelor UE

Danemarca 43

Olanda 34

Belgia 30

Slovenia 20

Cipru 9

Luxemburg 3

Malta 0.3
 S hi ările li ati e – o provo are glo ală

Pe tru a stopa î ălzirea glo ală, liderii UE au decis în 2007:

 să reducă e isiile de gaze u efe t de seră

cu 20%, pâ ă î 2020 (cu 30% da ă şi alte ări
dezvoltate le ur ează exe plul)

 să î u ătă eas ă efi ie a e ergeti ă

cu 20%, pâ ă î 2020

 să reas ă pâ ă la % aportul surselor

rege era ile de e ergie, pâ ă î
(e ergie eolia ă, solară, hidroele tri ă,
biomasă)
Schimbările climatice – o provocare globală

Pentru a stopa încălzirea globală, liderii UE au decis în

2014:

• reducerea emisiilor de gaze cu efect

de seră cu 40 % până în anul 2030 în
raport cu anul 1990

• să crească până la 27% aportul

surselor regenerabile de energie,
până în 2030 (energie eoliană,
solară, hidroelectrică, biomasă)

• creșterea eficienței energetice cu

27 % până în anul 2030
 Surse de energie într-o lume în schimbare

Combustibil utilizat în Procent de combustibil importat

UE (2014) din afara UE (2014)

87%
[CATEGORY 84%
NAME]
[VALUE]
ATEGORY 67%
NAME]
VALUE]
54%
46%
[CATEGORY
NAME]
[VALUE]

[CATEGORY [CATEGORY
NAME] NAME]
2%
[VALUE] [VALUE]

Cărbune Petrol Gaz Resurse Resurse Toate

nucleare regenerabile tipurile
(uraniu)
FLASH EUROBAROMETRU
UE 28 Nr. Interviuri: 11.207

RO Nr. Interviuri : 402

Metodologie: prin telefon; data teren: 09-27/09/2013

IMM-URILE, EFICIEN A RESURSELOR ŞI

PIE ELE ECOLOGICE
Pie ele e ologi e
Efi ie a resurselor
 MEDIUL TEHNOLOGIC
• Tendinte in mediul tehnologic international si
european
• Evaluarea nivelului de dezvoltare tehnologica a pietei
externe tinta – puncte de reper :
– Dotarea cu aparatura electromenajera
– Inzestrarea cu aparatura audio-video
– Densitatea retelei de televiziune prin cablu
– Nr. abonati telefonici la 100 loc.
– Aria de acoperire a telefoniei mobile
– Parcul de automobile si autoutilitare
– Dotarea cu calculatoare si accesul la reteaua Internet
… et .

89
Cercetare - investind în societatea cunoaşterii

Cheltuielile în domeniul cercetării şi dezvoltării în 2012 (%

din PIB)

3.3%

3.0%

2.7%

2.1%

1.8%

UE Obiectivul UE China Japonia SUA

2020
Cercetare - investind în societatea cunoaşterii

Cheltuielile în domeniul cercetării şi dezvoltării în 2015 (% din PIB)

3,6%

3,0%
2,7%

2,0% 2,0%

UE Obiectivul UE China Japonia SUA

2020
 MEDIUL TEHNOLOGIC
UTILIZAREA INTERNETULUI in UE (28) – 2014 (cf. Eurostat, iunie 2015)
 81% din gospodariile europene au acces la Internet (cel mai ridicat
procent, 96%, a fost inregistrat in Luxemburg si Olanda, iar cel mai
scazut, 57%, in Bulgaria)
 78% din gospodariile europene au acces la Internet in banda larga
 65% din populatie a accesat zilnic Internet-ul
 75% din persoane erau utilizatori frecventi (cel putin săptă â al
 18% din populatia UE-28 nu utilizase niciodata Internetul in 2014
(obiectivul din Agenda digitala fiind de 15% pentru 2015)
 46 % din persoanele cu vârste cuprinse între 16 si 74 de ani utilizau
internetul pentru participarea la retelele sociale, utilizând, de exemplu,
site-uri precum Facebook sau Twitter
 50 % din persoanele cu vârsta între 16 si 74 de ani din UE-28 au
comandat pe internet bunuri sau servicii în scopuri personale în 2014 (o
crestere de 6 puncte procentuale comparativ cu anul 2012) – obiectivul
din Agenda digitală fiind atins cu un an mai devreme
92
FLASH EUROBAROMETRU
UE 27 Nr. Interviuri: 26.593

RO Nr. Interviuri : 1.031

Metodologie: i terviu față-în-față; data tere : -25/03/2012

SECURITATEA INFORMATICĂ
FOLOSIREA INTERNETULUI
ÎNCREDEREA FA Ă DE TRANZAC IILE
EFECTUATE PE INTERNET
 MEDIUL POLITIC

Mediul politic al UE / Tara de destinatie Acorduri

tarii de origine internationale
forte actiuni
politice guvernamentale

Evaluarea riscului politic

Strategii de reducere
a riscului politic

100
 MEDIUL POLITIC
• = un ansamblu de factori care i flue țează și /sau li itează
libertatea de a țiu e a întreprinderilor și indivizilor într-o
a u ită societate;
• Refle tă structurile so ietății, forțele politice și relațiile dintre
ele, gradul de implicare a statului în economie, stabilitatea
climatului politic intern, zonal și i ter ațio al;
• Elementele cadrului politic:
– forma de guver ă â t : repu li ă repu li ă parla e tară, repu li ă
prezide țială, repu li ă se iprezide țială , monarhie o stituțio ală,
a solutistă , di tatură ilitară sau ivilă
– Structura de stat: stat unitar, federație, o federație
– Sistemul de partide politice (unipartid, bipartid, multipartid, oaliții
– Gradul de stabilitate politica a guvernelor.
101
 MEDIUL POLITIC
• Analiza sistemelor de guvernare din cele 28 de state ale UE
arată ă 7 sunt monarhii o stituţio ale, 10 sunt republici
parlamentare, 10 sunt republici se iprezide ţiale şi un stat
este repu li ă prezide ţială.
• Structurile politice ațio ale ale țărilor membre UE sunt
deosebit de diferite în privi ța:
– Formei de guver ă â t
• Repu li ă parla e tară (ex: Estonia, Letonia, Germania, Italia etc)
• Repu li ă prezide țială (ex: Cipru)
• Republica se iprezide țială (ex: Fra ța, Romania, Finlanda, Portugalia,
Austria, Slovenia, Irlanda, Polonia sau Lituania)
• Monarhie o stituțio ală (ex: Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de
Nord, Suedia, Belgia, Danemarca, Olanda, Spania, Luxemburg)

102
 MEDIUL POLITIC
O clasificare, mai apropiată de realitate şi care ţine
cont şi de anumite particularităţi ale statelor UE,
le imparte în:
– state unitare : Danemarca, Grecia, Finlanda, Suedia,
România;
– state federale : Austria, Belgia, Germania;
– state cu puternice structuri regionale şi comunitare:
Spania şi Italia;
– state integrate într-un ansamblu cu caracter cvasi-
confederal: Olanda şi Marea Britanie.

103
 UE – mediul politic
UE = grupare i tegrațio istă regio ală, care include în prezent
28 de state europene, legate, din punct de vedere legal,
printr-o serie de tratate interguvernamentale care acopera
domeniul economic, politic, i stituțio al etc.

– Puterile şi respo sa ilităţile i stituţiilor UE, cadrul politic, precum şi

regulile şi procedurile ce trebuie urmate sunt stipulate în Tratatele ce
fu da e tează Uniunea.
– Tratatele constituie baza ori ărei a iu i a Uniunii. UE nu are
o pete ţe în afara domeniilor acoperite prin Tratate.
– Tratatele sunt agreate de ătre şefii de stat şi de guvern ai tuturor
statelor membre şi trebuie ratificate de ătre parlamentele a io ale.
– De-a lungul anilor, ca răspu s la o serie de presiuni, cadrul Tratatelor
CE/UE a fost extins, consolidat şi democratizat.

104
 SUBSIDIARITATEA - Tratatul de la
Maastricht
Pri ipiul su sidiarită ii a fost i trodus pe tru pri a dată pri
Tratatul de la Maastricht.
Art. 3b al Tratatului de la Maastricht defineşte su sidiaritatea:

Co u itatea va a io a î tre li itele puterilor o ferite pri Tratat şi

a obiectivelor atribuite prin acesta.

Co for pri ipiului su sidiarită ii, în domeniile ce nu sunt de

o pete a sa ex lusivă, Co u itatea va a io a u ai da ă şi atâta
ti p ât o ie tivele a iu ii propuse u pot fi ati se î od sufi ie t
de ătre statele e re şi astfel, din motive de a vergură şi efe te, pot
fi ati se ai i e de ătre Co u itate.
Art. 5 î Tratatul o solidat după A sterda
T. Lisa o a ofi ializează rolul Co itetului Regiu ilor de apărător al pri ipiului
su sidiarității (CoR are dreptul de a sesiza CJUE în caz de nerespectare a
acestui principiu). 105
 T. de la Lisabona – elem. de noutate
• Uniunea are o personalitate juridi ă u i ă → îi î tărește puterea de
negociere determinând-o să fie mai efi ie tă pe plan mondial şi un
partener mai vizibil pentru ţările terţe şi orga izaţiile i ter aţio ale.
• T. de la Lisabona spe ifi ă şi o solidează valorile şi obiectivele care stau
la baza Uniunii → menite să serveas ă drept punct de referi ţă pentru
etăţe ii europeni şi să arate ce anume are de oferit Europa partenerilor
săi din întreaga lume.
• O mai mare implicare a parlamentelor a io ale: parlamentele aţio ale
vor participa într-o ăsură mai mare la a tivităţile UE, în special datorită
unui nou mecanism care le permite să se asigure ă aceasta intervine
numai atunci când se pot o ţi e rezultate mai bune la nivel comunitar
(principiul su sidiarităţii . Alături de rolul consolidat al Parlamentului
European, implicarea parlamentelor aţio ale va conduce la consolidarea
caracterului democratic şi la reşterea legiti ităţii a ţiu ilor Uniunii.
• Retragerea din Uniune: T. de la Lisabona re u oaşte explicit, pentru prima
dată, posibilitatea ca un stat membru să se retragă din Uniune
106
 T. de la Lisabona – elem. de noutate
• Cine şi ce face: relaţia dintre statele membre şi Uniunea
Europea ă va deveni mai lară odată cu clasificarea
o pete ţelor.
• Tratatul introduce o clasificare ge erală a o pete elor în
trei categorii:
 Co pete ele exclusive: doar Uniunea are puterea de a legifera
în domenii precum uniunea va ală, politica o er ială o u ă
sau o ure ţa.
 A iu ile de sprijin, de coordonare sau de completare :
i terve ţia Uniunii se li itează la susţi erea a ţiu ilor
întreprinse de statele membre, de exemplu, prin intermediul
ajutoarelor financiare. Sunt vizate domenii precum cultura,
edu aţia sau industria.
 Co pete ele partajate: a operă celelalte domenii, printre care
se u ără prote ţia mediului, transporturile şi prote ţia
consumatorilor. Distribuirea puterii de legiferare între Uniunea
Europea ă şi statele membre se face respectând principiul
su sidiarităţii.
107
Trei actori cheie

Parlamentul European
- vocea cetăţenilor
Antonio Tajani, preşedintele
Parlamentului European

Consiliul European şi Consiliul

- vocea statelor membre
Donald Tusk, Președintele Consiliului
European

Comisia Europeană
-promotoarea interesului comun
Jean-Claude Juncker, Președintele Comisiei
Europene
Structura institutionala cf. T. de la Lisabona

Consiliul European

Consiliul UE (Consiliul de Miniştri) Parlamentul European

Curtea de Justi ie a UE Comisia Europeană

Institu ii-cadru

Banca Centrală Europeană Curtea Europeană de Conturi

Institu ii

Comitetul Economic şi Social Comitetul Regiunilor

Organisme consultative

Alte organisme şi agen ii

Summitul Consiliului European

Summitul şefilor de stat şi de guvern din ţările membre

4Are loc de cel puţin 4 ori pe an

4Stabileşte liniile generale ale politicilor UE
4Preşedinte: Donald Tusk
Parlamentul European – vocea cetăţenilor

Decide cu privire la legislația și bugetul UE alături de Consiliul de Miniștri

Asigură controlul democratic al activităţii tuturor instituţiilor UE

Numărul deputaţilor aleşi în fiecare ţară

Austria - 18 Grecia - 21 Portugalia - 21

Belgia - 21 Irlanda - 11 România - 32
Bulgaria - 17 Italia - 73 Slovacia - 13
Cipru - 6 Letonia - 8 Slovenia - 8
Croația - 11 Lituania - 11 Spania - 54
Danemarca - 13 Luxemburg - 6 Suedia - 20
Estonia - 6 Malta - 6 Regatul Unit - 73
Finlanda - 13 Olanda - 26 Republica Cehă - 21
Franţa - 74 Polonia - 51 Ungaria - 21
Germania - 96

Total - 751
Grupuri politice în Parlamentul European

Distribuirea locurilor în Parlamentul

European pe grupuri politice (iulie 2015)

Total: 751
Industria auto a UE: Diminuarea fraudelor
Afaceri UE - 09-02-2017
• După ai ult de u a de dis uții dure, deputații
europe i dores ăsuri, u ar fi supravegherea
ai stri tă a autorităților ațio ale, pe tru a evita o
repetare a s a dalului e isiilor ași ilor di .

• https://www.europarltv.europa.eu/ro/programme/
eu-affairs/eu-s-car-industry-hitting-the-brakes-on-
fraud
Viitorul Europei: Europa „trece printr-o criză
existențială”. (Guy Verhofstadt)
Afaceri UE - 16-02-2017

Guy Verhofstadt

Grupul Alian ei Liberalilor i Democra ilor pentru Europa - Belgia -

• https://www.europarltv.europa.eu/ro/programme/
eu-affairs/the-future-of-europe-europe-is-
undergoing-an-existential-crisis-guy-verhofstadt
Co siliul de Mi iştri – vocea statelor
membre

4Un ministru din fiecare stat membru

4Preşedinţie de şase luni, prin rotaţie
4Adoptă legislaţia şi bugetul UE,
împreună cu Parlamentul
4Gestionează Politica Externă şi de
Securitate Comună
Comisia Europea ă – promotoarea interesului
comun

28 de membri independenţi,
câte unul pentru fiecare stat membru

4Propune acte legislative

4Este organ executiv
4Este „gardian al tratatelor”
4Reprezintă Uniunea pe scena internaţională
 Un înalt reprezentant pentru afaceri externe şi
politica de securitate

Federica Mogherini

Dublă responsabilitate:
 prezidează întrunirile Consiliului
pentru Afaceri Externe
+
 Vicepreşedinte al Comisiei Europene

Administrează politica externă şi de

securitate comună

Şef al Serviciului european pentru

acţiune externă
Curtea de Justiţie – respectarea
legislaţiei

28 de judecători independenţi,
câte unul pentru fiecare stat membru

4Stabileşte regulile de interpretare a

legislaţiei UE
4Garantează că legislaţia UE se aplică
uniform în toate statele membre
Curtea de Conturi Europeană - buna
gestionare a banilor publici

28 de membri independenţi

4Verifică legitimitatea cheltuielilor

efectuate de instituţiile europene
4Poate controla orice persoană sau
organizaţie care gestionează fonduri UE
Banca Centrală Europeană - gestionarea monedei
euro

 Garantează stabilitatea preţurilor

 Gestionează rezervele monetare şi stabileşte rata

dobânzilor

 Supraveghează securitatea băncilor

 Este independentă faţă de guvernele naţionale

Mario Draghi
Preşedintele Băncii Centrale
Comitetul Economic şi Social European -
vocea societăţii civile

350 de membri

4Reprezintă sindicatele, angajatorii,

agricultorii, consumatorii etc
4Emite avize privind legislaţia şi
politicile UE
4Susţine implicarea societăţii civile în
abordarea aspectelor comunitare
Comitetul Regiunilor - vocea
administraţiilor locale

350 de membri

4Reprezintă oraşele, regiunile

4Emite avize privind legislaţia şi
politicile UE
4Încurajează autorităţile locale să se
implice în aspecte comunitare
Funcţionari publici în slujba Uniunii
Europene
În cadrul Comisiei lucrează aproximativ 23 000 de funcţionari
titulari şi 11 000 de agenţi temporari sau contractuali

Alte instituţii UE: aproximativ 10 000 de angajaţi

4Funcţionari titulari

4Selecţionaţi prin concurs

4Originari din toate ţările UE

4Salarii stabilite prin acte normative

4Administraţia UE îl costă pe cetăţeanul european 15 € pe an

4Personalul UE va fi redus cu 5 % în perioada 2013-2017

 FACTORI POLITICI

• climat politic (stabil, instabil)

• nationalismul economic
• grupuri de presiune (boicoturi, ecologie)
• actiunile guvernelor
– facilitati
– preluari (confiscari, exproprieri, nationalizari)

124
 Stabilitatea politica
= continuitatea unui set de reguli si reglementari
indiferent de schimbarea guvernului sau nu
- Instabilitatea guvernului poate fi evaluată prin
simptome ca:
– Agitații pu li e de o strații, greve et .
– Crize guver a e tale forțele de opozitie î ear ă să
răstoar e guver ul
– Atacuri înarmate ale unor grupuri de oameni asupra altora
– Asasi ate politi e, lupte de gherilă
– S hi area eregulată a liderilor guver a e tali
– etc.
125
 Ce este riscul politic?
Posibilitatea ca deciziile politice, evenimentele si
conditiile dintr-o tara SA AFECTEZE CLIMATUL
DE AFACERI in asa fel incat investitorii sa
piarda bani sau sa nu obtina cati bani s-au
asteptat in momentul in care au investit.

(Howell, International Executive, 1992)

126
 Elemente de risc politic
• Politicile guvernamentale (riscuri
economice)
(restrictii de import, reguli de operare pentru investitorii
straini, reguli privind investitiile straine)
• Pierderea controlului si a proprietatii
(confiscare, expropriere, nationalizare - internalizare)
• Sanctiuni politice
(embargo-uri)
• Actiuni ale grupurilor de interes
(boicoturi) 127
 Strategii de reducere a riscului politic

• strategii de reducere a riscului :

– constituirea de societati mixte
– imprumuturi de la banci locale
– licentierea
– minimizarea investitiilor in fonduri fixe
– asigurarea impotriva riscurilor politice

128
 MEDIUL LEGAL
• Dreptul Uniunii = totalitatea normelor juridice, care
au, în principiu, caracter de prioritate, de efect
direct și de aplicabilitate dire tă, ce regle e tează
conduita statelor membre, a persoanelor fizice și
juridice din statele membre, a i stituțiilor Uniunii
Europene și a Uniunii î săși.

• Întemeiat pe tratate încheiate între state suverane,

dreptul Uniunii, dpdv formal, aparți e dreptului
i ter ațio al public.

129
 MEDIUL LEGAL
• Dreptul Uniunii este un drept intern al statelor
membre → tratatele Uniunii (dreptul primar) și
actele i stituțiilor (dreptul derivat) fac parte din
ordinea juridica a st. mb., având prioritate față de
normele interne, ațio ale.
• Subiectele dreptului Uniunii sunt statele membre,
persoanele fizice/juridice, i stituțiile Uniunii și
Uniunea î săși.
• Curtea de Justiție a UE este o jurisdi ție i ter ă a
unei o u itați de state, a gajată într-un proces de
integrare.
130
Legislaţie şi acquis

Legisla ia Uniunii
Jurispruden ă
(hotărâri ale
Curţii de Justiţie)

Rezolu ii şi Legisla ie secundară Programe de

declara ii (obligatorie: regulamente, ac iune
directive şi decizii
neobligatorie: recomandări
şi opinii)

Legisla ie primară
(tratate constitutive şi
tratate de amendare a acestora)

Decizii,
Obiectivele Acorduri Acorduri între
decizii-cadru şi
Uniunii Europene interna ionale statele membre
conven ii
Acquis-ul Uniunii Europene = ∑ (drepturi & obliga ii în calitate de stat membru)
 Legisla ia UE
• Regulamente – acte legislative obligatorii pentru
statele membre, persoane fizice şi juridice de la data
i trării în vigoare; nu e esită legislaţie aţio ală de
implementare, fiind direct aplicabile;
• Directive – acte legislative care definesc obiective ce
trebuie atinse în mod obligatoriu pâ ă la data
sta ilită în text, modalitatea de atingere a acestora
fiind lăsată la latitudinea statelor membre; se
adresează numai statelor membre şi e esită
transpunere în legislaţiile aţio ale.
 Legisla ia UE
• Decizii – acte administrative obligatorii numai
pentru statele membre, i stituţiile comunitare,
persoanele juridice şi fizice ărora li se adresează; nu
e esită legisla ie a io ală de implementare ;
• Re o a dări şi opinii – acte legislative fără caracter
obligatoriu;
• Pe lâ gă acestea, mai există şi rezolu iile, de lara iile
şi programele de a iu e care sunt î să forme de
a ţiu e menite să asigure crearea şi modelarea
cadrului juridic; nu au caracter obligatoriu.
Cum se elaborează legislaţia UE

Cetă eni, grupuri de interese, exper i: discu ii, dezbateri

Comisia: înaintarea propunerii oficiale

Parlamentul şi Consiliul de Miniştri: luarea unei decizii comune

Autorită i na ionale şi locale: implementare

Comisia şi Curtea de Justi ie: monitorizarea implementării

Proces decizional

Comisia Europeană
(ini iator)
Consiliul UE şi Parlamentul European
(deciden i)
CES şi CoR
(consultan i)

Modalită i de vot în Consiliul UE

şi în Parlamentul European:

• unanimitate (100% din voturi)

• majoritate simplă (> 51% din voturi)

• majoritate absolută (> 75% din

voturi)

• majoritate calificată - vot ponderat,

numai în cadrul Consiliului
 Procesul decizional
• Procesul decizional i pli ă cele 3 i stituţii principale ale
Uniunii: Comisia, Parlamentul şi Consiliul UE.
– Comisia are rol de promotor al legislaţiei europene, iar
– Parlamentul şi Consiliul sunt i stituţiile care adoptă legislaţia în
baza articolelor Tratatului TFUE (versiunea sa a tuală, după
odifi ările aduse la Amsterdam, Nisa şi Lisabona).
• Pe lâ gă cele trei i stituţii, procesul decizional i pli ă,
din ce în ce mai mult, cele 2 organisme consultative:
– Comitetul Economic şi Social – opinia so ietăţii civile asupra
problematicii economico-sociale şi
– Comitetul Regiunilor – opinia autorităţilor regionale şi locale.
 Procesul decizional
• Pt. votul cu majoritate calificata în cadrul Consiliului UE pâ ă în 2014 a
fost e esară îndeplinirea si ulta ă a ur ătoarelor două o diţii:
– majoritatea si plă a statelor membre (15 state din 28) sunt de acord cu
adoptarea propunerii legislative şi
– minim 260 din cele 352 de voturi alocate celor 28 de state membre sunt în
favoarea acesteia.
• De asemenea, fiecare stat membru putea solicita verificarea
repreze tativităţii votului la nivelul populaţiei: cele 260 de voturi trebuiau
să reprezinte minim 62% din populaţia UE. În caz contrar, actul legislativ nu
era adoptat.
• Cf. T. Lisabona → Majoritatea alifi ată = minim 55% din statele membre
(16 state) sunt în favoarea propunerii legislative, acestea reprezentând în
a elaşi timp cel pu i 65% din popula ia Uniunii; minoritatea e esară
lo ării unui act legislativ este de 4 state membre (ce reprezi tă cel putin
35% din populația UE);

• În Parlamentul European este necesar de regulă votul cu majoritate

a solută.
 Procesul decizional
Adoptarea legilor europene

Art. 289 din Tratatul privind func ionarea UE face referire la 2

tipuri de proceduri legislative:
procedura legislativă ordinară;
procedurile legislative speciale.
Tratatul de la Lisabona introduce „clauze pasarelă” →
permit, în anumite condi ii, generalizarea procedurii
legislative ordinare la domenii aflate ini ial în afara sferei sale
de aplicare.
Procedura legislativă ordinară (fosta „codecizie”) → implică
interven ia Parlamentului European în calitate
de colegiuitor alături de Consiliu. Este procedura legislativă
cea mai utilizată.
Modalită ile de aplicare a procedurii legislative ordinare sunt identice cu cele din
procedura anterioară de codecizie. Consiliul şi Parlamentul sunt situate pe picior
de egalitate. Cele 2 institu ii adoptă actele legislative fie în primă lectură, fie în a
doua lectură. Dacă în urma celei de a doua lecturi cele 2 institu ii nu au ajuns încă
la un acord, se convoacă un comitet de conciliere.
 Procesul decizional

Adoptarea legilor europene (continuare)

Procedurile legislative speciale înlocuiesc procedurile
anterioare de consultare, de cooperare şi de aviz conform.
Obiectivul este simplificarea procesului de luare a deciziilor
al UE, sporind claritatea şi eficacitatea acestuia.
Aceste proceduri sunt derogatorii de la procedura legislativă
ordinară şi constituie, aşadar, nişte excep ii.
În cadrul procedurilor legislative speciale, Consiliul UE
este, în practică, singurul legiuitor. Parlamentul European
doar participă la această procedură. Rolul său se limitează
astfel la consultare sau la aprobare, după caz.
 Modalită ile de punere în practică a procedurilor legislative speciale
sunt definite de la caz la caz, prin articolele din Tratatul privind UE
şi din Tratatul privind func ionarea UE care prevăd aplicarea lor.

Parlamentul impulsionează adoptarea unor legi noi

examinând programul de lucru anual al Comisiei, stabilind ce
legi noi se impun şi solicitând Comisiei să prezinte propuneri.
 MEDIUL LEGISLATIV din fiecare stat
membru al UE
1. Ce sistem de drept există?
Principale sisteme legislative în lume:
– Sistemul de drept comun (common-law)
– Sistemul de drept roman
– Sistemul islamic
. Care este legislația de i teres pe tru a tivitatea
firmelor?
E. Hill & T.O. Sullivan : ”Legile care afe tează afacerile (inclusiv in
spațiul UE – n.n) au în general unul din ur ătoarele trei
obiective: protejarea consumatorilor, protejarea so ietății și
protejarea o ure ței”.
140
 FACTORI LEGALI
• Legislația o tra tuală
• Legislația referitoare la fir e
• Legislația privi d o ure ța
• Legislația a ti oruptie
• Legislația privi d prote tia o su atorului
• Legislația privi d proprietatea i tele tuala
• Legislația privi d protejarea ediului
î o jurător
• Legislația privi d a tivitatea de arketi g
141
 Soluţio area disputelor

Ce faceti in caz de dispute in derularea

unor contracte internationale?

142
 Rezolvarea disputelor internationale

• Conciliere

• Arbitraj

• Litigiu în instanţă – Proces

– De evitat deoarece : este costisitor, dureaza o
perioada indelungata, poate dauna imaginii
firmei, se pierde confidentialitatea etc.

143
FLASH EUROBAROMETRU
UE 27 Nr. Interviuri: 26.786

RO Nr. Interviuri : 1.030

I terviu față-în-față; data tere : / -10/03/2013

CORUPȚIA
PERCEP IA CORUP IEI
SESIZAREA CORUP IEI
CORUP IA ÎN AFACERI
FLASH EUROBAROMETRU
UE 28 Nr. Interviuri: 7.996

RO Nr. Interviuri : 300

Interviuri prin telefon: 21/09 -09/10/2015

AFACERILE ȘI CORUPȚIA
PROBLEME ÎNTÂMPINATE ÎN AFACERI
NIVELUL CORUPȚIEI
NIVELUL CORUPȚIEI
PERCEPȚII ALE PRACTICILOR RĂSPÂNDITE
PERCEPȚII ALE PRACTICILOR RĂSPÂNDITE
IMPACTUL CORUPȚIEI
MODURI DE ABORDARE A CORUPȚIEI
 INDICELE DE PERCEP IE A
CORUP IEI 6
• Clasează 176 de ări i teritorii din
întreaga lume pe baza nivelului
perceput al corup iei din sectorul
public

• Prezentat pe o scară de 0-100

– 0 (Foarte Corupt)
– 100 (Foarte Curat)
 INDICELE DE PERCEP IE A
CORUP IEI 6
• Reprezi tă:
Un Indice (176 țări/teritorii
–agregat global (13 surse de date diferite)
–captând per ep iile experți/oa e i de afaceri)
–asupra orup iei (abuzul de putere pentru âștig
personal)
–în sectorul public fu țio ari și i stituții publice)
 INDICELE DE PERCEP IE A
CORUP IEI 6
• URMĂREŞTE:
– Cre terea gradului de con tientizare la nivel
global
– Stimularea Guvernelor să-şi îmbunătă ească
performan a
– Compararea între ări şi în timp a riscurilor de
corup ie în sectorul public
– Contribu ia de date pentru analiză i cercetare
 INDICELE DE PERCEP IE A CORUP IEI
2016
• IPC 2016 este întocmit pe baza surselor de date
(colectate în ultimele 24 de luni) ob inute de la institu ii
independente, specializate în analiza climatului de
guvernare i de afaceri.
• Indicele de Percepţie a Corupţiei este bazat pe opiniile
exper ilor şi mediului de afaceri cu privire la corup ia
din sectorul public.
• Punctajele ărilor pot fi îmbunătă ite prin asigurarea
unui acces mai mare la informa ii i norme care să
reglementeze conduita celor aflaţi în func ii publice.
• O lipsă de responsabilitate în sectorul public, dublată de
institu ii publice ineficiente conduce la diminuarea
scorului.
 INDICELE DE PERCEP IE A
CORUP IEI 6
• „Î prea multe țări, oamenii sunt privați de
satisfacerea ajorităii nevoilor de ază și se duc
la culcare, în fiecare seară, flă â zi din cauza
orupției, în timp ce aceia puternici și orupți se
u ură de un stil de viață opulent, beneficiind de
i pu itate”. „Noi nu ne permitem luxul a â ării.
Corupția trebuie o ătută de urge ță, astfel
încât viața oamenilor din întreaga lume să se
î u ătățeas ă”, a declarat José Ugaz,
președi tele Transparency International.
INDICELE DE PERCEP IE A CORUP IEI 6

• Nivelurile percepute de corup ie din sectorul

public în 176 de ări / teritorii din întreaga lume.
• GLOBAL
– 69% din ări au un scor mai mic de 50 din 100.
– 43 este scorul mediu la nivel mondial.
• ROMANIA
– Ocupă locul 57 la nivel global cu punctajul 48 la
egalitate cu Ungaria i Iordania, respectiv locul 24-25
la nivelul UE (raportat la o medie a statelor UE de 65
puncte). Singurele ări din UE care au punctaje mai
mici sunt Italia (47), Grecia (44) i Bulgaria (41).
IPC 2016: PRIMELE ĂRI
CLASATE
• Danemarca își e ți e primul loc și în 2016, cu punctajul de 90, ajutat de
un acces puternic la sistemele de i for ații și de normele care
regle e tează comportamentul celor afla i în fu ții publice.
IPC 2016: PRIMELE ĂRI
CLASATE

ările din fruntea clasamentului au caracteristici cheie

comune:
•un nivel ridicat de libertate a presei;
•accesul la informa ii despre buget astfel încât publicul tie
de unde vin banii i cum sunt cheltui i;
•un nivel ridicat de integritate în rândul persoanelor de la
putere;
•sisteme judiciare care nu fac diferen a dintre boga i i
săraci i care sunt cu adevărat independente.
IPC 2016: ULTIMELE ĂRI CLASATE

• Pentru al zecelea an consecutiv, Somalia este cel mai slab cotat stat în
IPC, în acest an o i â d doar 10. Sudanul de Sud este al doilea în
clasamentul de jos în sus, cu un scor de 11 puncte, urmat de Coreea de
Nord (12) și Siria (13).
IPC 2016: ULTIMELE ĂRI
CLASATE
ările clasate pe ultimele locuri în IPC se confruntă cu apecte
precum:
•războaie i conflicte interne,
•impunitate la corup ie la scară largă,
•guvernare neperformantă i institu ii publice (precum poli ia i sistemul
judiciar) vulnerabile,
•lipsa de independen ă a mass-media.

ările din regiunile cu probleme, în special din Orientul Mijlociu, au

înregistrat scăderile cele mai substan iale în acest an. Qatarul are cel
mai substan ial declin comparativ cu indicele din 2015, cu o
scădere de 10 puncte. „Scandalurile FIFA, investiga iile în decizia de
a găzdui Cupa Mondială din 2022 în Qatar i sesizările de încălcare a
drepturilor omului pentru lucrătorii migran i au afectat în mod clar
percep ia asupra ării", a declarat preşedintele Ugaz.
 INDICELE DE PERCEP IE A CORUP IEI
2016
• José Ugaz, președi te Transparency International:
„ u ai acolo unde există libertate de exprimare,
tra spare ță în toate procesele politice și i stituții
democratice puternice, societatea ivilă și mass-
media îi pot trage la răspu dere pe cei aflați la
putere, iar orupția să fie o ătută cu su es”.
• Scorurile Ungariei și Turciei - țări care au asiatat la
ascensiunea liderilor auto rați - au s ăzut în ultimii
ani.
• Prin contrast, punctajul Argentinei, care a î lăturat
un guvern populist, a început să se î u ătățeas ă.
IPC 2016: PRINCIPALEL MIȘCĂRI
ÎNCEPÂND CU 2012
 A aliza orupției di tr-o țară
• IPC nu oferă o imagine o pletă asupra orupției dintr-o țară, captând
per epțiile asupra gradului de orupție din sectorul public, din perspectiva
oamenilor de afaceri și a experților de țară.
• Există o ga ă de alte er etări atât calitative, cât și cantitative privind
orupția, atât la nivel global prin Secretariatul TI, cât și la nivel ațio al
prin intermediul rețelei Transparency International, care o pletează IPC,
cum ar fi:
– Barometrul Global al Corup iei (BGC): ăsoară per epția oamenilor și
experie țele acestora legate de fenomenul orupției;
– Raportul Global asupra Corup iei (RGC): er etează în detaliu problemele de
orupție dintr-un sector specific;
– Tra spare ța în Raportarea Companiilor (TRAC): Studiul a alizează gradul de
tra spare ță în raportarea fă ută de cele mai mari companii din lume, pe o
serie de ăsuri anti- orupție.
– Etc.
 Baro etrul Glo al al Corup iei – Raportul
Oa e ii şi orup ia: Europa şi Asia Ce trală
• 53 % dintre etăţe ii UE susţi ă guvernele lor au eşuat să
o ată orupţia;
• cel mai sever au fost catalogate de ătre etăţe ii lor
guvernele: Ucrainei (86 %), Moldovei (84 %), Bosniei şi
Herțegovi ei (82 %) şi Spaniei (80 %).
• În medie, una din şase gospodării a plătit ită când a
accesat servicii publice. Deşi mai puţi e gospodării au plătit
ită pentru serviciile publice în statele membre UE, rata
reşte semnificativ pe ăsură ce î ai tă ătre țările din est.
Cele mai mari rate au fost înregistrate în Tadjikistan (50 %),
Moldova (42 %), Azerbaidjan, Republica Kîrgîzstan şi Ucraina
(38 %). România a înregistrat cea mai mare rată dintre
statele Uniunii Europene cu 29 %, ur ată de Lituania cu 24%.
 Baro etrul Glo al al Corup iei – Raportul
Oa e ii şi orup ia: Europa şi Asia Ce trală
• În statele cele mai bogate, aproape 2 din 3 persoane (65 %)
o sideră ă cei î stăriţi au prea ultă i flue ţă asupra
politicilor, în o paraţie cu 44 % din statele candidate la UE şi
46 % din Comunitatea Statelor Independente.
• În Spania, 88 % dintre respo de ţi afir ă ă persoanele
bogate au o i flue ţă ejustifi ată asupra deciziilor
guvernamentale; în Portugalia, rata este de 85 %, în Fra ţa, 69
%, în Germania şi Regatul Unit, 77 %.
• „Corupţia este o pro le ă ajoră în toată regiunea Europa
– Asia Ce trală. În statele Uniunii Europene, ulţi etăţe i
o servă cum cei î stăriţi şi fu ţio arii folosesc sistemul în
avantaj perso al”, a afirmat José Ugaz, Preşedi te al
Transparency International.