Efectele actelor administrative de și

încetarea efectelor

1. Importanţa practică între nulitatea şi inexistenţa actelor adminustrative constă în faptul că

instanţele judecătoreşti, în situaţia în care nu se pot pronunţa asupra ilegalităţii actului,
acestea pot constata inexistenţa lui.
2. Consider că în cazul în care actul administrativ a fost abrogat doar parţial, poate interveni
anularea acestuia. Totodata, anularea unui act administrativ cu caracter individual, în urma
constatării ilegalităţii, produce efecte ex tunc, în timp ce abrogarea produce efecte numai
pentru viitor, ceea ce conduce la faptul că anularea unui act administrativ individual deja
abrogat ar determina anihilarea tuturor efectelor juridice pe care le-a generat actul. Din
punctul meu de vedere, ar exista un avantaj practic în abrogarea unui act anulat, atunci când e
lovit de nulitate relativă.
3. Cauze concrete care pot duce la anularea unui act administrativ:
-încălcarea normelor de competenţă
-nerespectarea unor condiţii de formă pentru validitatea actelor
-nerespectarea oricăror dispoziţii ale legii care ocrotesc un interes public
-nesocotirea unui interes general în favoarea unui interes personal (exces de putere)
4. Actul administriv intrat în circuitul civil poate fi anulat de instanţă la solicitarea organului
emitent.
5. Nulitatea unui act juridic, implicit şi a actelor administrative, este considerată a fi o sancţiune
care intervine în situaţiile în care actul este afectat de unele vicii sub aspectul legalităţii.
Nulitatea poate viza atât actele administative normative, cât şi cele individuale. Cauzele nulităţii
pot viza nelegalitatea actului administrativ, în sensul încălcării condiţiilor de fond, formă şi
procedură prevăzute de lege pentru valabilitatea sa, precum şi netemeinicia actului, adică
aplicarea eronată a legii la situaţia de fapt reglementată prin actul administrativ.
Nulitatea este sancţiunea ce intervine în cazul în care, la încheierea actului juridic civil, nu se
respectă dispoziţiile legale referitoare la condiţiile de validitate a actului juridic (indiferent că sunt
condiţii de fond sau condiţii de formă).

În ambele ramuri ale dreptului, nulitatea este divizată în nulitate relativă şi nulitate absolute. În
timp, teoria nulităţii actelor administrative a relevat o serie de asemănări cu nulitatea relativă şi
cea absolută din dreptul civil, precum şi o serie de deosebiri fundamentale. Nulitatea absolută
intervine în situaţia în care este încălcată o condiţie de legalitate de mare importanţă, stabilită în
mod concret de normele juridice referitoare la actul administrative respective. Pe de altă parte,
nulitatea relativă intervine atunci când actul administrativ este lovit de vicii de o mai mică
importanţă. Nulitatea actului poate fi totală sau parţială.
În dreptul civil, nulitatea absolută este aceea care sancţionează nerespectarea, la încheierea
actului juridic civil, a unei norme juridice care ocroteşte un interes general, obştesc (deci a unei
norme juridice imperative de ordine publică, desigur, care instituie o condiţie de validitate pentru
încheierea actului juridic).
Nulitatea relativă este cea care sancţionează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a
unei norme juridice care ocroteşte un interes particular, individual (deci a unei norme juridice
imperative de ordine privată, care instituie o condiţie de validitate pentru încheierea actului
juridic).
6. În cazul organului ierarhic superior, sfera actelor revocabile se reduce la cea a actelor
administrative individuale şi doar pentru motive de inoportunitate. În cee ace priveşte anularea
actelor, organul ierarhic superior, ca o consecinţă a dreptului de control general, poate oricand să
constate ilegalitatea sau inoportunitatea acestuia şi să îl anuleze.
7. În cazul suspendării, efectele actelor administrative sunt întrerupte temporar, dar acestea, deşi
neaplicabile, continuă să existe în ordinea juridică. Operaţiunea se poate aplica numai dacă actele
sunt revocabile şi intervine atunci când există îndoieli cu privire la ilegalitatea ori oportunitatea
acestora. Competenţa pentru aceasta revine organului emitent, organului ierarhic superior şi
instanţelor judecătoreşti. Revocarea este o modalitate de încetare a efectelor juridice prin
manifestarea expresă de voinţă a organului emitent sau a organului ierarhic superior.
8. Pentru considerente de oportunitate, revocarea actului administrative produce efecte ex nunc,
dar fiindcă actul subsecvent este conditionat sub aspectul legalităţii de actelul revocat, acesta va
continua să existe în ordinea juridică şi îşi va produce efectele în continuare.
9. Anularea din motive de ilegalitate produce efecte diferit, dupa cum actele sunt cu caracter
individual sau normativ. Astfel, faţă de actele ce prezintă caracter individual, anularea acestora
va produce efecte ex tunc, iar pentru cele normative, ex nunc. Pentru considerente de
oportunitate nu mai există o distincţie între caracterele actelor administrative, anularea operând
numai pentru viitor. De regulă, anularea unui act administrativ are ca efect anularea tuturor
actelor juridice ulterioare care au fost condiţionate, sub aspectul legalităţii, de existenţa acestui
act.
10. Suspendarea produce acelaşi efect în funcţie de organul care o dispune – întreruperea
temporară a efectelor juridice, dar aceasta încetează în moduri diferite.
Speţe

1. a. Nu poate fi considerat contract administrativ, deoarece bunul de care se dispune

aparţine domeniului privat al comunei, şi nu domeniului public, cum ar fi trebuit să
aparţină pentru a fi calificat drept contract administrativ.
b. Instanţa competentă pentru soluţionarea unor eventuale litigii este instanţa de drept
comun, deoarece bunurilor din domeniul privat li se aplică regulile de drept comun.
c. În acest caz, vânzătorul nu poate denunţa unilateral contractual invocând interesul
general, deoarece bunul, aparţinând domeniului privat, nu este afectat interesului general.

2. Adresa reprezintă un mijloc de probă, nu un act administrativ, neputând fi atacat separat.

Astfel, instanţa va da câştig de cauză consiliului local, cererea reclamantei nefiind
întemeiată.
3. Consiliul local a procedat conform legii, instanţa dându-i câştig de cauză.
4. a. Bunul va trece în proprietatea UAT.
b. Bunul va aparţine domeniului privat al UAT.