Sunteți pe pagina 1din 4

Principalele afecțiuni oncologice din sfera digestivă

O analiză Organizației Mondiale a Sănătății a incidenței cancerelor digestive a evidențiat


că în România cancerul colorectal este situat pe locul 4, cancerul gastric pe locul 6, cancerul
pancreatic pe locul 10 și cancerul hepatic pe locul 12. Pe de altă parte, predicția pentru anul 2030
arată că incidența tuturor acestor cancere va crește, pentru cel colorectal cu aproximativ 2000
cazuri, pentru cel gastric cu aproximativ 800 de cazuri, cel pancreatic cu 600 de cazuri, iar
cancerul hepatic cu aproximativ 400 de cazuri.

Experiența Clinicii de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgență București arată că o


proporție semnificativă a pacienților cu neoplazii abdominale se prezintă în stadii avansate ale
bolii, în care tumora nu numai că este simptomatică, dar frecvent prezentarea se face pentru o
complicație a bolii. Dată fiind morbiditatea semnificativă asociată unor rezecții chirurgicale
extensive pentru tumori avansate locoregional, a scăderii calității vieții și a supraviețuirii reduse
pe termen lung, consider că este foarte important ca în România să fie implementate, la nivel
național, tehnicile de prevenție și screening al neoplaziilor gastrointestinale. Fără dubiu, politicile
de sănătate publică trebuie conduse în această direcție, pentru a urma exemplele statelor cu grad
mare de dezvoltare socio-economică (Marea Britanie, Japonia, Olanda, Norvegia, etc.).

Tabelul I: Principalii factori de risc generali, care pot fi modificați, pentru a preveni
apariția cancerelor în populația generală.

Cancerele asupra cărora efectul


Factor de risc Măsuri de prevenție
este dovedit
Esofag, pancreas, ficat, stomac,
Fumatul Oprirea fumatului – beneficii observabile imediat.
colon, rect
Activitate fizică
Colon, ficat, pancreas, stomac Efectuarea de exerciții fizice
redusă
Esofag, stomac, colon, rect, ficat,
Excesul ponderal Scăderea ponderală
veziculă biliară, pancreas,
Consumul crescut
Colon, rect Moderarea consumului
de carne roșie
Prezența
Ficat, pancreas, colon Tratarea corespunzătoare a diabetului zaharat
diabetului zaharat
Rol protectiv pentru polipiiSuplimentele cu calciu sunt recomandate American College
Aportul crescut de
adenomatoși și pentru cancerulof Gastroenterology pentru prevenția primară sau secundară a
Calciu
colonic distal. polipilor colonici.
Consumul crescut
Esofag, rect, ficat, Limitarea consumului de alcool
de alcool
Infecția cu virus
Ficat Tratamentul infecției virale
hepatitic B sau C

Se estimează că aproximativ 50% din îmbolnăvirile de cancer pot fi prevenite. Un studiu


publicat în revista Lancet în 2005 a identificat nouă factori de risc, care pot fi modificați,
responsabili de 35% din decesele prin cancer la nivel global: fumatul, consumul de alcool,
consumul scăzut de fructe și vegetale, obezitatea, inactivitatea, sexul neprotejat, poluarea aerului
urban, utilizarea combustibililor fosili și injecțiile contaminate din mediul spitalicesc.
Căutarea unei boli la o persoană fără simptome se numește screening. Scopul screening-ului este
de a diagnostica cancerul în stadiu incipient, atunci când șansele de vindecare sunt semnificativ
mai mari oferind astfel, pacienților șansa la o viață mai lungă și cu o calitate mai mare. Cu toate
că schimbarea stilului de viață, cu promovarea celui sănătos, prezintă impact în populația
generală, screeningul și-a dovedit eficiența doar pentru unele localizări ale cancerelor sau pentru
subgrupuri de pacienți, cu risc mai mare de a dezvolta boala.

Cancerul esofagian

Screeningul pentru cancer esofagian nu este recomandat în populația generală, dat fiind
că nici o metodă de screening nu a dovedit o diminuare a mortalității prin cancer esofagian în
populația cu risc mediu de a dezvolta această boală. Factorii de risc implicați în apariția
cancerului esofagian sunt: prezența bolii de reflux gastroesofagian, esofagul Barrett, excesul
ponderal. Subgrupul de pacienți diagnosticați cu esofag Barrett trebuie monitorizați cu atenție,
utilizând pentru aceasta endoscopia digestivă superioară.

Stadiile avansate de boală, în care se prezintă o proporție semnificativă de pacienți sunt


reflectate de managerizarea în cadrul Spitalului de Urgență, pe parcursul ultimei luni a două
cancere esofagiene cu invadare extensivă mediastinală, într-un caz fiind invadată artera aortă, cu
hemoragie digestivă secundară.

Cancerul gastric

Cancerul gastric este una dintre cele mai frecvente neoplazii la nivel global. Cu toate acestea,
există diferențe semnificative între diferitele regiuni, utilitatea screeningului dovedindu-se doar
în țările cu incidență foarte mare a bolii (de exemplu Japonia, Korea, Venezuela, Chile). În
Japonia screeningul este recomandat la toată populația de peste 50 de ani, prin tranzitat baritat cu
dublu contrast – anual, sau endoscopie digestivă la fiecare 2-3 ani. În Korea screeningul se face
la toate persoanele de peste 40 de ani, prin endoscopie digestivă la fiecare 2 ani. În țările cu risc
mediu de apariție a bolii, screeningul este recomandat în cadrul subgrupelor de pacienți cu risc
crescut, cum ar fi cei cu adenoame gastrice, anemie pernicioasă, metaplazie intestinală, polipoză
adenomatoasă familială, sindrom Lynch, sindrom Peutz-Jeghers, sau sindromul polipozei
juvenile.

O analiză a 78 de pacienți cu cancer gastric, managerizați în Spitalul Clinic de Urgență


București pe parcursul a 18 luni, a evidențiat o vârstă medie pentru aceștia de 67,7 ±12,7 ani. 24
(30.8%) pacienți au prezentat stadiul IV de boală, 11 (14.1%) stadiul IIIA, 10 (12.8%) stadiul
IIIB, 9 (11.5%) stadiul IIIC, (11.5%) stadiul IIA, 5 (6.4%) stadiul IB, și 4 (5.1%) stadiul IA.

Cancerul pancreatic

Screeningul populației generale pentru cancer pancreatic nu și-a dovedit eficiența. Dată fiind
agresivitatea marcată a acestei boli, cu o rată de supraviețuire la 5 ani de aproximativ 6%, tot mai
multe grupuri de cercetători încearcă să identifice subgrupele populaționale cu un risc mai mare
de a dezvolta această boală și în cadrul cărora screeningul să poată fi efectuat cu succes.
Aproximativ 10-15% din adenocarcinoamele pancreatice ductale sunt atribuibile unor cauze
genetice:

 Cancerul pancreatic familial – definit ca 2 rude de gradul I cu cancer pancreatic.


 Sindroame genetice asociate cu creșterea riscului de cancer pancreatic: (a) Cancer de sân
sau ovar ereditar (BRCA2, BRCA1, PALB2); (b) Sindrom Peutx-Jeghers (STK11); (c)
polipza adenomatoasă familială (APC); (d) cancerul colorectal ereditar nonpolipozic –
sindromul Lynch II; (e) pancreatita ereditară (PRSS1, SPINK1); (f) sindromul ataxie
telangiectazie (ATM); (g) sindromul Li-Fraumeni (p53).

Prin screening, la acești pacienți cu risc crescut de boală, se pot identifica atât forme de
cancer invaziv, cât și leziuni precanceroase, de tipul neoplaziei pancreatice intraepiteliale sau
neoplasmului mucinos papilar intraductal. Screeningul poate fi făcut anual prin Imagistică prin
Rezonanță Magnetică sau ecografie endoscopică. Screeningul poate fi început la vârsta de 50 de
ani, sau cu 10-15 ani mai devreme față de vârsta celei mai tinere rude cu cancer pancreatic.

O analiză a 163 de pacienți cu cancer pancreatic, managerizați în Spitalul Clinic de Urgență


București pe parcursul a 20 de luni, a arătat că 1% dintre pacienți prezentau stadiul I de boală,
34,3% stadiul II, 24,2% stadiul III și 40,4% stadiul IV. Intervenția chirurgicală cu viză radicală a
putut fi efectuată la 48 dintre acești pacienți.

Carcinomul hepatocelular

Hepatopatia cronică (de tipul cirozei, infecției cu virus hepatitic B sau C, prin abuz de
alcool, diabetul zaharat, excesul ponderal) reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea
carcinomului hepatocelular. Supravegherea acestor pacienți, permite identificarea formațiunilor
tumorale mai mici de 2 cm, pentru care prognosticul este semnificativ mai bun. Screeningul
acestor pacienți poate fi făcut prin ecografie hepatică sau prin combinarea ecografiei cu dozarea
alfa-fetoproteinei serice, la fiecare 6 luni.

Cancerul colorectal

Cancerul colorectal reprezintă una dintre patologiile în care screeningul populației


generale și-a dovedit pe deplin utilitatea. Prin screening pot fi identificate leziunile premaligne
(polipii colonici) sau cancerele asimptomatice, aflate în stadiu incipient. Evidența actuală arată
că prin implementarea screeningului pentru cancer colorectal la nivel național se scade
mortalitatea cauzată de această boală. Începând cu vârsta de 20 de ani, fiecare individ trebuie
evaluat prin anamneză și clasificat în funcție de prezența factorilor de risc, în risc mediu sau
crescut de a dezvolta cancer colorectal. Pacienții cu risc crescut sunt: (a) istoric personal de
cancer colorectal sau polip adenomatos; (b) sindroame genetice ce predispun la cancer colorectal
(polipoză adenomatoasă familială, cancer colorectal ereditar nonpolipozic); (c) prezența unei
rude de gradul unu cu cancer colorectal diagnosticat < 60 ani; (d) două rude de gradul unu cu
cancer colorectal diagnosticat la orice vârstă; (e) boală inflamatorie intestinală. Acești pacienți
beneficiează de recomandări specifice fiecărui subgrup, dar screeningul trebuie făcut frecvent și
cu mijloace de investigație performante, dat fiind riscul semnificativ de a dezvolta un cancer
colorectal.
Pacienții cu risc mediu beneficiază de screening începând cu vârsta de 50 de ani și până
la vârsta de 75 de ani. Screeningul poate fi făcut astfel: (a) colonoscopie la fiecare 10 ani; (b)
colonoscopie virtuală (prin Computer Tomografie) la fiecare 5 ani; (c) testarea imuno-chimică a
materiilor fecale, o singură probă pe an; (d) testarea ADN-ului fecal, la fiecare 3 ani; (e) testarea
sângerărilor oculte în materiile fecale, trei probe anual; sigmoidoscopie anual plus testarea
materiilor fecale cu unul din testele de mai sus.

O analiză a 620 de pacienți cu cancere de colon, managerizate în Spitalul Clinic de


Urgență București pe parcursul a 5 ani, a relevat că 275 (44,7%) dintre pacienți s-au prezentat
pentru o complicație a bolii. Acest subgrup de pacienți, cu cancer ocluziv, hemoragic sau
perforat au prezentat o rată mai mare a complicațiilor postoperatorii (32,4% versus 20,3%) și a
mortalității la 30 de zil (3,6% versus 1,8%).