APIEB

ȘCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ

ANITY

AMG I
MODULUL 7.5

Sociologie generală
Metode de cercetare sociologică

prof. Adina Albu

www.sanity.ro
 Din punct de vedere etimologic, termenul
de metoda provine din
grecescul methodos care inseamna cale, drum
sau mijloc de expunere.
Metoda reprezinta modul de cercetare, sistemul
de reguli si principiile de cunoastere si de
transformare a realitatii obiective; calea pe care o
urmeaza procesul de cunoastere pentru
elaborarea unor cunostinte despre realitate.
Orice metoda are un caracter normativ
deoarece ofera indicatii, reguli, procedee si
norme asupra modului in care trebuie abordat
obiectul cunoasterii.
CLASIFICAREA METODELOR
1. dupa criteriul temporalitatii:
 metode transversale- urmaresc descoperirea relatiilor
intre laturile, aspectele, fenomenele si procesele
socioumane la un moment dat ( ex. observatia, ancheta ,
testul sociometric)
 metode longitudinale- studiaza evolutia fenomenelor
in timp ( biografia, studiul de caz)
2. dupa gradul de interventie a cercetatorului asupra
obiectului de studiu:
 metode experimentale- experimetul sociologic

 metode cvasiexperimentale- ancheta, sondajul de

opinie, biografia sociala
 metode de observatie- studiul de caz, observatia
3. dupa numarul unitatilor sociale luate in studiu:
 metode statistice- permit investigarea unui numar
mare de unitati sociale ex. ancheta, sondajul de opinie,
analizele statistico-matematice
 metode cazuistice- semnifica studiul integral al
catorva unitati sau fenomene socioumane- ex. biografia,
studiul de caz, monografia sociala.

4. dupa locul ocupat in procesul investigatiei:

 metode de culegere a informatiilor- inregistrarea
statistica, studiul de caz, ancheta;
 metode de prelucrare a informatiilor

 metode de interpretare a datelor cercetarii-

metoda comparativa, metoda interpretativa.
 REGULILE METODEI SOCIOLOGICE
 Procesul de cercetare, activitatea de culegere si
interpretare a datelor cercetarii este guvernat de mai
multe reguli si principii. Printre principalele reguli se
numara si:
a). – regula concretului - datorita faptului ca
sociologia este stiinta pozitiva a faptelor sociale, ea
trebuie sa porneasca de la concret, de la observarea
nemijlocita a realitatii sociale;
b). – regula eliberarii de prejudecati - ca in cazul
oricarei alte stiinte, cercetatorul trebuie sa aiba
o atitudine obiectiva fata de realitatea
sociala studiata; cercetatorul lucreaza cu judecati da
fapt ( constatative, de existenta) si nu cu judecati de
valoare ( evaluative) prin care apreciaza sau acorda
semnificatie unui fapt social.
Emile Durkheim, in lucrarea Regulile metodei
sociologice a stabilit o serie de principii ce stau la
baza oricarei cercetari:
 principiul obiectivitatii- intelegerea faptelor
sociale ca lucruri;
 caracterul specific al faptului social - orice fapt
social este de natura normativa, exercitand asupra
individului o actiune coercitiva, care conditioneaza
integrarea lui in structurile sociale;
 definirea riguroasa a notiunilor, categoriilor si
principiilor utilizate in cercetarea sociologica;
 necesitatea unei explicatii cauzale a fenomenelor
sociale;
 corelarea analizei unui fapt cu diversitatea
fenomenelor sub care acesta se prezinta.
ETAPELE CERCETĂRII SOCIOLOGICE
Aceste etape sunt:
 pregătirea cercetării:

 elaborarea proiectului de cercetare

 studierea bibliografiei

 precizarea conceptelor

 operationalizarea conceptelor

 stabilirea ipotezelor de lucru

 alegerea metodelor şi tehnicilor

 construirea instrumentelor de lucru

 delimitarea eşantionului

 organizarea actiunii practice

 studiul pilot
Formularea problemei
 Situatia sociala poate fi o problema de cercetat daca:

 reflecta o contradictie intre teorie si realitate

 atunci cand situatia indica aparitia unui fenomen social nou ale carui cauze si urmari
nu se cumosc
 Este important insa felul in care se formuleaza problema.

Formularea ipotezelor de cercetare

 Ipoteza – este o afirmatie care poate fi catalogata ca adevarata sau falsa.

 In sociologie ea trebuie formulate in termeni adecvati astfel incat sa poata fi verificata in

realitate. Exemplu: Daca x, atunci y. X si y in aceasta ipoteza se numesc variabile
pentru ca pot lua diverse valori. Se considera ca varsta, sexul, ocupatia, clasa, anul
scolar este o variabila. In cazul unei ipoteze pot pune numai o variabila. De
asemenea, x si y trebuie sa fie variabile care pot fi masurate in realitate.
 Nu se poate formula ipoteza. Exemplu: Daca elevii au suflet mare, atunci participa la
multe actiuni extrascolare. Nu putem masura sufletul. Variabilile cuprinse in ipoteza
trebuie sa fie masurabile pentru a fi testate si a se confirma sau infirma adevarul
ipotezei.
Stabilirea grupului ce urmeaza a fi studiat– esantionare.
 Grupul supus cercetarii se numeste ESANTION si este extras din
populatia care trebuie cercetata.
 Aceasta extragere se face prin mai multe metode.

 Esantionul trebuie sa fie reprezentativ, adica sa reproduca la scara

mica caracteristicile intregii populatii importante pentru cercetare.
 Marja de eroare a raspunsurilor este in functie de marimea
esantionului, nu de marimea populatiei din care s-a extras.
Alegerea metodei si a instrumentului de cercetare
 Exemplu:

 Chestionar.

 Cauzele absenteismului la scoala: serviciul, familia, probleme

personale, sanatate, dezinteres, distanta, altele
ANCHETA SOCIOLOGICĂ
 Ancheta - o metodă complexă utilizată în culegerea
informaţiilor în cercetările sociologice direct de la
purtătorii lor
 anchete exhaustive (globale) în care sunt abordaţi

10
toţi subiecţii vizaţi, sunt realizabile când numărul
acestora este mic
 anchete selective bazate pe eşantioane
reprezentative de subiecţi, la care se face apel când
colectivităţile din care sunt extrase sunt mai mari,
sunt majoritatea cercetărilor de marketing
 Ancheta selectivă sau sondajul - o metodă de
culegere a datelor primare, pe baza unui chestionar,
administrat unui eşantion reprezentativ de respondenţi
 CARACTERISTICILE ANCHETEI
 se realizează cu tehnici standardizate (numărul, ordinea şi
formularea întrebărilor sunt stabilite foarte clar de la începutul
cercetării şi nu sunt permise abateri de la schema de realizare a
anchetei);
 utilizează ca instrument chestionarul;
se aplică pe un eşantion reprezentativ, în comparaţie cu o

11

populaţie mare;
 colectarea informaţiilor vizează informaţii relativ simple,
deoarece standardizarea instrumentului presupune o formă
simplă;
 prelucrarea datelor anchetei se face prin proceduri statistice
standard, bazate pe calculul frecvenţelor cu care apar diferitele
variante de răspuns ale fiecărei întrebări;
 se realizează strângând informaţia de la persoane luate în mod
individual;
 se realizează cu ajutorul operatorilor de anchetă, numiţi mai des
operatori de interviu;
 este o metodă cantitativă de abordare a realităţii.
SONDAJUL
Definiţii
 Metodă de cercetare selectivă ce consta in testarea
scrisa sau orală a unor subiecţi (eşantioane) aleşi
dintr-o colectivitate, pentru culegerea unor date

12
informative privind un fenomen.

 Metodă de culegere a datelor primare, pe baza unui

chestionar administrat, a unui eşantion
reprezentativ de respondenţi.

 Sondajele generează date descriptive cu privire la

un fenomen, la un mediu dintr-o colectivitate.
AŞTEPTĂRI DE LA SONDAJE

 Unii beneficiari au aşteptări ambiţioase în timp ce

alţii desconsideră rezultatele sondajelor în
comparaţie cu realitatea.

13
 Deseori este dificil de apreciat potenţialul şi limitele
sondajului.

 Valoarea rezultatelor aşteptate din sondaje depinde

de bugetul alocat, acurateţea şi profesionalismul
realizării întregului demers, la toate fazele,
complexitatea şi noutatea problemei cercetate.

 Este imposibil să afirmi cu exactitate sau să prezici

cu probabilitatea maximă realitatea concluziilor
deduse prin sondaj.
ROLUL PARTICIPANŢILOR
 Beneficiarul:
1. Furnizează informaţia cu privire la cadrul general şi
procese.
2. Definesc problemele sau incertitudinile care
determină necesitatea realizării sondajului.
3. Indică tipul informaţiei care va soluţiona problema
sau va reduce incertitudinea.
4. Descrie care decizii sau acţiuni se vor baza pe
rezultatele sondajului.
5. Estimează valoarea informaţiei în funcţie de riscurile
potenţiale sau costurile de oportunitate.
6. Defineşte limitele de timp şi finanţare a proiectului.
ROLUL PARTICIPANŢILOR
 Cercetătorul
1. Definirea limitelor sondajului şi informarea
beneficiarului.
2. Solicitarea informaţiei generale cu privire la
politicile, activitatea şi procedurile caracteristice
beneficiarului de sondaj.
3. Cercetarea naturii incertitudinii, problemelor sau
chestiunilor specifice asupra căror trebuie să fie
orientat sondajul.
4. Estimarea preventivă a valorii informaţiei derivate
din sondaj pentru beneficiar.
5. Clarificarea condiţiilor de timp şi bugetul disponibil.
6. Descrierea modalităţii de cooperare şi a gradului de
participare a beneficiarului pe parcursul realizării
sondajului.
7. Informarea cu privire la responsabilităţile etice ale
cercetătorului faţă de beneficiar şi respondenţi.
8. Insuflarea încrederii beneficiarului prin
comportament profesional şi sinceritate.
NORMELE ETICII PROFESIONALE
 Menţinerea relaţiei de încredere şi orientarea spre
protejarea intereselor beneficiarului.
 Toată informaţia rezultată din sondaj, inclusiv procesele şi
raportul sunt proprietate integrală a beneficiarului.
 Obţinerea permisiunii sau aprobării înainte de a le lansa,

16
publica, sau utiliza.
 Refuzaţi orice proiect sau relaţie cu beneficiarul care tinde
să falsifice sondajul pentru a obţine anumite rezultate.
 Nu permiteţi beneficiarului să identifice respondenţi
individuali pentru repetarea cercetării în cazul
răspunsurilor nedorite din sondaj.
 Nu includeţi respondenţi la solicitare.
 Respectaţi regula de a vă abţine de la orice comentarii în
adresa beneficiarului în discuţii cu respondenţii sau cu
alte ocazii.
 Returnaţi toate datele, rapoartele sau alte materiale
procurate de către beneficiar şi acumulate în procesul
sondajului.
TIPOLOGIA ERORILOR DIN SONDAJE
 Erori aleatoare
 Erori sistematice
 Erori de măsurare
 Erori de procesare

 Informaţie falsă

 Eroarea de interviu

 Eroarea răspunsului

 Non-răspunsuri

 Eroarea instrumentelor

 Erori de eşantionare
 Eroarea selecţiei

 Eroarea cadrului de eşantionare

 Eroarea definirii populaţiei

 Tipuri de erori

 Eroarea întâmplătoare

18
• Aleatorie: variaţia şanselor
• Diferenţe dintre valoarea eşantionului şi valoarea
reală a mediei populaţiei

 Eroarea sistematică
• Erori în planul cercetării
• Defecte în realizarea planului eşantionării
 Eroarea cadrului eşantionării:utilizarea unui cadru
incomplet sau inexact
 Tipuri de erori

 Eroarea definirii populaţiei

19
• Definirea incorectă a populaţiei
 Eroarea selecţiei
• Eşantionarea incompletă
 Eroarea măsurării
• Variaţii dintre valoarea reală şi informaţia
obţinută
 Tipuri de erori

 Eroarea informaţiei inexacte

20
• Discrepanţe dintre informaţia real solicitată şi
informaţia căutată de către cercetător
 Eroarea intervieverului
• Interacţiunea dintre interviever şi respondent
poate influența răspunsurile
 Eroarea măsurării
• Probleme asociate instrumentelor de măsurare
sau de chestionare
 Tipuri de erori

 Eroarea de procesare

21
• Greşeli la introducerea informaţiei din
chestionare
 Non-răspunsuri
• Sunt cei care au răspuns diferit de cei care nu au
răspuns
 Eroarea răspunsului
• Tendinţa oamenilor de a răspunde la anumite
întrebări într-un fel anume:
 Falsificare deliberată
 Răspuns eronat neconştient
RAPORTUL DINTRE ANCHETĂ ŞI SONDAJ
 Ancheta sociologică include, ca şi categorie,
sondajul. Ancheta se particularizează prin
faptul că utilizează cu precădere chestionarul
şi interviul pentru culegerea informaţiilor.

22
 Sondajul este o specie a anchetei şi se ocupă
mai ales cu descrierea opiniilor. Sondajele,
spre deosebire de majoritatea celorlalte
anchete, sunt mai rapide, mai eficiente. Se
realizează cu chestionare simple, clar
structurate şi pe eşantioane ce asigură o
reprezentativitate rezonabilă pentru evaluări
cu caracter general. Rezultatele sunt
prezentate într-o formă simplă. Are un
pronunţat caracter descriptiv.
ANCHETĂ - SONDAJ - INTERVIU
a) Metode autonome de colectare a datelor
include
Ancheta
•Grup reprezentativ
•Eşantion mare
•Metodă cantitativă
•Rezultate cuantificabile
•Datele se referă la o
realitate obiectivă
•Cercetare sistematică
dirijată,amănunţită
•Se efectuează prin sondaj
•Utilizează chestionarul
şi interviul
Sondajul
•Grup relativ reprezentativ
•Eşantion mediu
•Metodă cantitativă
•Date factuale
•Specie a anchetei care
studiază opiniile
•Metodă de luare a
probelor
•Acţiuni asupra unui
fragment
Interviul
•Grup nereprezentativ
•Eşantion mic
•Metodă calitativă
•Date dificil cuantificabile
•Etapă a preanchetei
pentru desăvârşirea ei
•Studiază opinii
•Interviu standardizat prin
anchetă
 PRINCIPALELE TIPURI DE
ANCHETE / SONDAJE

 În funcţie de modul de comunicare cu

respondenţii, există categoriile de cercetări
selective:

24
 sondaje faţă în faţă (personale)

 sondaje prin telefon

 sondaje prin poştă

 sondaje asistate de calculator

 sondaje online pe Internet

 APRECIEREA COMPARATIVĂ A METODELOR DE SONDAJ
Criterii de comparare Interviu Chestionar Chestionar Interviu Poştă Internet
personal în grup individual telefonic
Utilizarea Uneori Da Da De obicei, Da Da
chestionarului Da
Rata răspunsurilor Mare Mare 75 % 75 % 25-70 % 25-70 %
Cost per răspuns Mare Mic - Mediu Mic Mic Foarte
mediu mic
Viteza colectării Lent Repede Mediu Mediu Mediu Normal
răspunsurilor repede
Controlul calităţii Mare Mediu Redus Mediu Mediu Mediu
Oportunitatea Da Nu Nu Da Nu Da
încercării
Profunzimea Profund Superficial Superficial Mediu Superfic Superficia
răspunsurilor ial l
Utilizarea instr. Da Nu Nu Da Nu Relativ,
complexe Da
Prezenţa operatorului Da Puţin, Da Nu Da Nu Posibil,
Da
Nivelul raporturilor cu Înalt Mediu Redus Mediu Redus Redus -
respond. mediu
A. SONDAJELE FAŢĂ ÎN FAŢĂ (PERSONALE)

Sondajul la Sondajul prin Sondajele în rândul

domiciliu interceptare în locuri organizaţiilor
publice cu trafic intens

Adriana Buzdugan, ULIM

-mediul comod de - costurile mai mici, - la sediul sau la o unitate
desfăşurare a - eficienţa sporită, componentă a organizaţiei din
respondentului, -culegerea rapidă a datelor, care face parte respondentul
- durata chestionarului - organizarea unor potenţial pentru a comunica
mai mare, faţă în faţă cu acesta
demonstraţii, (manageri sau specialişti-
-lungimea şi --monitorizarea
complexitatea ingineri, economişti, arhitecţi,
operatorilor. profesori, arhitecţi, doctori,
chestionarului mai mari
jurişti )

26
 AVANTAJE-DEZAVANTAJE ALE
SONDAJELOR PERSONALE

 feedback –ul operatorului  lipsa caracterului anonim –

 clarificarea şi detalierea  reticenţa faţă de întrebările
răspunsurilor sensibile sau aspectele legate de
informaţii confidenţiale, se
 gradul de completare a impune ca operatorul de interviu
chestionarelor este influenţat de să folosească tehnica persoanei a
prezenţa operatorului, treia.
 rata de răspuns cea mai mare  erori sistematice datorate
(70-80%) şi cele mai puţine erori operatorului – lipsa abilităţilor
necesare, precum şi
 utilizarea de mostre şi ajutoare distorsionarea deliberată de
vizuale operator.
 permit o diversitate de întrebări  costul – distanţa spaţială faţă de
 permit realizarea unor sondaje de respondenţi, complexitatea
lungă durată (30-90 minute) chestionarului, numărul
nonrespondenţilor etc. 27
 B. SONDAJELE PRIN TELEFON
 Se realizează prin adresarea întrebărilor de către operatorul de
interviu şi primirea răspunsurilor de la persoanele chestionate
prin intermediul telefonului
 Iniţial a fost folosit sondajul telefonic realizat de la domiciliul
operatorului de interviu, astăzi există sondajul telefonic realizat
de la un amplasament central, care face posibilă realizarea unui

28
număr mare de interviuri într-un timp scurt ( se pot realiza 500-
1000 de interviuri într-o singură seară).
 Comunicarea prin telefon solicită din partea operatorului de
interviu o bună stăpânire a tehnicilor de comunicare
 Este necesar ca:
 operatorul să aibă o voce prietenoasă,
 să se prezinte şi
 să ofere informaţii care să răspundă la întrebările pe care şi le pune
interlocutorul în privinţa apelului telefonic (de ce a telefonat, ce
Adri
anume doreşte, cât va dura apelul, de ce este necesar interviul, careana
este organizaţia pentru care lucrează operatorul). Buz
dug
an,
ULI
M
 AVANTAJELE-DEZAVANTAJELE
SONDAJELOR PRIN TELEFON
 natura imperativă a telefonului –  eroarea datorată cadrului de
eşantionare – orice listă a
 costurile relativ mai mici –
abonaţilor telefonici dintr-o
 rapiditatea culegerii datelor – localitate este afectată de erori
 rata finală de răspuns (80%) – sistematice,
 durata limitată a interviului
 răspunsuri la întrebări jenante –
(max 10-15 minute),
 absenţa influenţei înfăţişării  imposibilitatea utilizării
operatorului mijloacelor vizuale
 reticenţa de a furniza anumite
informaţii privind veniturile şi
situaţia financiară a
respondenţilor
 dificultăţi legate de înregistrarea
completă a răspunsurilor
29
 necesitatea recontactării
 C. SONDAJELE PRIN POŞTĂ
 constă în expedierea poştală a exemplarelor de chestionar unui
eşantion de respondenţi preselectaţi, care le completează şi le
returnează echipei de cercetare tot prin intermediul poştei.
 Pe lângă chestionar, respondenţii primesc prin poştă:
 o scrisoare referitoare la cercetare pentru explicarea necesităţii
completării chestionarului;
 un plic autoadresat şi cu taxe poştale preplătite sau plătibile la
destinaţie, în care se va returna chestionarul la adresa solicitată
de cercetători
 o recompensă pentru completarea chestionarului (creioane, pixuri,
brelocuri, tichete de loterie, sume simbolice, premii acordate unui
număr prestabilit de persoane care trimit primele chestionarul,
înscrierea la o tragere la sorţi cu premii atractive etc.).
 AVANTAJELE-DEZAVANTAJELE
SONDAJELOR PRIN POŞTĂ
 erorile datorate cadrului de
 flexibilitatea geografică
eşantionare
 contactarea respondenţilor
inaccesibili prin alte metode  rata mică de răspuns –
 comoditatea pentru respondent  lipsa de control asupra
 costul comparativ mai mic
completării chestionarului;
 gama largă a informaţiilor care se  imposibilitatea clarificării sau
obţin detalierii –
 utilizarea de mijloace vizuale –  răspunsuri oferite de alţi
pliante, broşuri, cataloage, respondenţi –
fotografii
 durata cercetării
 lungimea chestionarului
 administrarea centralizată a
chestionarelor
 lipsa erorilor datorate operatorului 31
de interviu
 SONDAJELE BAZATE PE CHESTIONARE
AUTOADMINISTRATE
se caracterizează prin lipsa operatorului de interviu.
 Exemple de chestionare autoadministrate:

32
 sunt cele plasate de hoteluri în camere pentru a cunoaşte
părerea clienţilor despre calitatea serviciilor oferite.
Clientul are la dispoziţie un plic adresat directorului
hotelului.
 Alt exemplu îl oferă companiile de transport aerian de
călători.
 Revistele efectuează sondaje în rândul cititorilor pentru a
afla opinia acestora despre calitatea articolelor sau pentru
cunoaşterea profilului de cititori ai revistei respective.
 Detailiştii realizează sondaje în magazine.
 D. SONDAJE ASISTATE DE CALCULATOR
 1.Sondajele personale asistate de calculator CAPI
(Computer Assisted Personal Interviewing - sistem de
intervievare personală asistată de computer) - denumite şi
sondaje interactive.

33
 Respondentul îşi autoadministrează chestionarul care este prezentat
pe monitorul unui PC, în prezenţa unui operator. Sondajul este
realizat în zone publice, în spaţii special amenajate din centre
comerciale, în locuri unde se desfăşoară conferinţe şi în spaţii
expoziţionale. Respondentul aşezat în faţa calculatorului utilizează
tastatura şi îşi înregistrează răspunsurile, fiind asistat de un
operator care doar prezintă instrucţiunile de folosire a PC.
 2. Sondajele telefonice asistate de calculator CATI
(Computer Assisted Telephone Interviewing- intervievare
telefonică asistată de computer) sunt efectuate de la un
amplasament central şi sunt asistate de calculator. Operatorul
de interviu este aşezat în faţa PC şi, prin intermediul unor căşti
telefonice echipate cu microfon, adresează întrebările afişate pe
ecran. Variantele de răspuns posibile sunt precodificate şi
introduse direct în calculator prin intermediul tastaturii.
 E. SONDAJELE ONLINE PRIN INTERNET
 prezintă ca forme:
 poşta electronică (e-mail text),
 pagină web simplă (html),
 pagină web interactivă,
 chestionar încărcabil pe calculatorul respondentului.

 costuri de culegere a datelor sensibil mai mici

 timp mai redus de transmitere a chestionarului şi obţinere a
răspunsului
 posibilitatea de a utiliza elemente multimedia
 automatizarea chestionarului privind rotirea întrebărilor şi
variantelor de răspuns
 prelucrarea şi elaborarea de rapoarte se poate face în timp real
Adri
ana
 posibilitatea de a lucra pe eşantioane foarte mari de respondenţi
Buz
dug
 posibilitatea de a efectua cercetări multinaţionale la costuri an,
naţionale ULI
M
 rată de răspuns destul de ridicată.
Sondaje prin Internet

 Avantajele Sondajelor Online

35
• Desfăşurarea rapidă, timp real de raportare
• Reducerea dramatică a costurilor
• Uşor personalizate
• Contact Hard-to-Reach
• Panel de management simplificat şi consolidat
• Profitabil pentru firme de cercetare
Sondaje prin Internet

 Dezavantajele Sondajelor Online

36
• Internet utilizatorii nu sunt reprezentativi pentru
populaţia totală
• Securitatea şi confidenţialitatea în Internet
• Eşantion nelimitat
ANCHETA SOCIOLOGICĂ
 Ancheta sociologica reprezinta o metoda de
cercetare a realitatii sociale bazata pe tehnici de
producere a datelor cu ajutorul intrebarilor puse
de investigator si al raspunsurilor formulate de
subiecti.
 Problemele studiate cu ajutorul anchetei sunt
variate incepand cu fenomenele subiective si
terminand cu fenomenele obiective .
 Cand se urmareste cunoasterea opiniei publice
avem de-a face cu sondajul de opinie
SONDAJUL DE OPINIE:
 Sondajul de opinie publica este un tip de
cercetare sociologica de teren, care are scopul de
a cunoaste orientarea, centralitatea si
intensitatea opiniilor impartasite in comun de
diferite straturi si categorii de populatie.

 In aplicarea anchetei sociologice folosim

interviul sociologic si chestionarul
administrat.
 CLASIFICAREA CHESTIONARELOR
 Dupa continutul informatilor adunate:
chestionare de date factuale si chestionare de
opinie.
 Dupa cantitatea informatilor :chestionare
speciale si chestionare omnibus.
 Dupa forma intrebarilor:chestionarele cu
intrebari inchise,chestionarele cu intrebari
deschise si chestionarele cu intrebari atat inchise
cat si deschise
 Dupa modul de aplicare :chestionare
autoadministrate si chestionare administrate de
operatori de teren.
 Chestionare de date
factuale
 Sunt de tip
administrativ,referitoare la fapte
obiective ,ce pot fi observate direct si
verificate de alte persoane
 Formatul este in general
standard,imprimate de obicei cu
negru pe hartie alba
 Informatiile obtinute din astfel de
chestionare nu pot fi puse la
indoiala;cu exceptia cazurilor
intentionate
 Intrebarile pot fi grupate in
:intrebari de cunostinta si de
clasificare(identificare)
 Este recomandabil ca intrebarile de
identificare sa fie plasate la sfarsitul
chestionarului
Chestionare de opinie
 se refera la datele imposibil de
observat direct:opinii
,atitudini,motivatii etc
 urmaresc atat cunoasterea
opinilor cat si a intensitatii lor
 Principalul risc e ca respondentii
sa ascunda ce gandesc sau simt cu
adevarat
 Cele mai evitate raspunsuri sunt
cele legate de domeniul politic dar
si de relatile cu sefii sau cu
oamenii de care depind .
 Acest fenoment este produs din
cauza ca :a)oamenii nu stiu ce cred
cu adevarat,;b)nu au capacitatea
de a exprima ce simt sau gandesc
cu adevarat,c)teama de a le fi
divulgata identitatea sau
neincrederea in operatorul de
teren;d)presiunea sociala
Chestionare speciale
 Chestionarele care au o
singura tema
 Se aplica mai mult in
studierea pietei sau al
comportamentului
electoral
 Sunt destinate pentru a
pune-n evidenta anumite
fenome ci nu pentru a le
masura sau explica.
 Se recomanda in anchetele
si sondajele efectuate prin
intermediul presei scrise
si al revistelor.
Chestionare omnibus
 Chestionarele care au mai
multe teme
 Sunt cele mai intalnite in
practica sociologica,fiind
cele mai relevante si mai
ieftine
 Superioritatea lor rezulta
din faptul ca surprind atat
fenomenele sociale cat si
interactiunea si
conditionarea acestora
 Aspectul cantitativ ajunge
sa se raporteze tot la
aspectul calitativ
Chestionare cu intrebari
inchise
 Se mai numesc si chestionare cu
intrebari precodificate
 Nu permit decat alegerea
raspunsurilor fixate dinainte in
chestionare
 Reduc libertatea subiectului,acsta
trebuind sa se includa intr-o
anumita categorie prestabilita
 In cazul chestionarelor cu
raspunsuri precodificate multiplu
se adauga la sfarsit si varianta
“altele”
 facilitea analiza statistica a
datelor,permit aplicarea unor
chestionare cu multi itemi
 Sporesc securitatea respondentului
Chestionare cu intrebari
deschise
 Se mai numesc si chestionare
cu intrebari libere sau
postcodificat
 Avantajul obtinerii unor
raspunsuri individualizate,
punandu-se accent pe
particularitati
 Acestea ii dau respondentului
ocazia de a-si exprima cu
adevarat problemele si opinile.
 Au dezavantajul de a fi mai
greu de codificat si de descarcat
 Un alt dezavantaj e ca sunt
chestionarele cu cele mai multe
non-raspunsuri
CHESTIONARELE AUTO ADMINISTRATE

 Presupun inregistrarea raspunsurilor de insasi persoanele

investigate
 Prin autoexaminarea subiectii se pot exprima mai bine si sunt
mult mai sinceri
 Acestea sunt :chestionare postale,chestionare publicate in
ziare,sau ca anexe la diferite marfuri vandute
 Chestionarele postale trebuie sa fie formulate foarte simplu
iar tehnica de raspuns foarte bine explicata .
 Sunt insotite de obicei de o scrisoare in care se explica scopul
cercetarii
 Chestionarele publicate in ziare sau reviste releva si mai mult
limitele chestionarelor autoadminstrate
 Acestea sunt foarte greu de utilizat in scopuri
stiintifice,abundand in non-raspunsuri in raspunsuri
ilustrative
 Chestionarele ca anexe la diferite marfuri vandute sunt mai
degraba o modalitate de a face reclama produsului vandut
decat de a studia piata.
DEFINITIE:
 Chestionarul reprezinta o tehnica si un
instrument de investigare,constand intr-un
ansamblu de intrebari scrise,ordonate logic si
psihologic care determina raspunsuri ce urmeaza
sa fie anchetate
STRUCTURA CHESTIONARULUI:
Intrebari
introductive

Intrebari de
Intrebari de
identificare
trecere

Intrebari de Intrebari
control filtru

Intrebari “de ce “ Intrebari bifurcate

Intrebarile introductive
 Au rolul de a sparge gheata
si de a da respondentului
sentimentul de incredere in
anchetator
 Vizeaza probleme asupra
carora oamenii isi pun
intrebari dar nu abordeaza
problemele esentiale ale
chestionarului
 Se recomanda ca prima
intrebare sa fie inchisa
,permitand subiectului sa
raspunda fara mari eforturi
Intrebarile de trecere
 Au rolul de de a marca
aparitia unei noi grupe
de intrebari referitoare
la o alta problema
 In unele chestionare
aceste intrebari sunt
inlocuite cu o punere
adecvata in
pagina,distatandu-se
grupurile de intrebari
 Se mai numesc si
intrebari tampon
Intrebarile filtru Intrebarile bifurcate

 Au o functie opusa  Separa sensurile “pro” si

“contra” din raspunsurile
celor de trecere subiectilor
 Au rolul de a opri
 Spre deosebire de
intrebarile filtru nu opresc
trecerea unor categorii subiectul de a urma
de subiecti la succesiunea intrebarilor si
nici nu califica
intrebarile succesive raspunsurile
 Uneori reprezinta un
 Sunt foarte utile cand
intre sensurile pro si
“control al calitatiii “ contra se intercalaza
raspunsurilor intrebari care ar ingreuna
fluxul normal al anchetei
Intrebarile “de ce “ Intrebarile de control

 Au rolul de a provoca  Au rolul de a verifica

explicatii in raport cu fidelitatea si consistenta
diferite opinii exprimate opiniei exprimate
 Aceste intrebari
presupun justificarea  Nu aduc niciodata
raspunsurilor infomatii noi
 Valoarea lor este foarte  Dau asigurari despre
scazuta,considerandu-se gradul de intelegere al
ca valoarea unui intrebarii de catre
chestionar este invers respondenti
proportionala cu
numarul intrebarilor “de
ce” existente
TEHNICI DE STRUCTURARE A CHESTIONARELOR

 Tehnica palniei:
presupune trecere de la General
general la particular
 Presupune raspunderea
mai intai a unor
intrebari libere si apoi Particular
inchise
 Tehnica palniei
rasturnate presupune
trecerea de la Particular
particular la general
 Este recomandata
pentru chestionarea General
persoanelor cu grad
redus de scolarizare
FORMULAREA INTREBARILOR :
 Tehnica chestionarului incepe cu tema anchetei
difinita teoretic ce trebuie apoi delimitata conceptuala
creandu-se un set de indicatori
 Formularea intrebarilor trebuie sa fie clara,concreta
sa respecte regulile gramaticale si topica frazei
 Intrebarile trebuie sa fie cat mai scurte posibil
 In formularea intrebarilor trebuie evitate negatiile
 In unele cazuri pe langa intrebarile directe se poate
apela si la intrebari indirecte,citate sau desene
 In formularea intrebarilor se recomanda evitarea
neologismelor,a arhaismelor,regionalismelor sau a
jargonului
OBSERVATIA SOCIOLOGICA
 Consta in inregistrarea datelor comportamentelor interesante pentru teme studiata (in
observatie este important sa se faca o ancheta)
Ea poate fi:
a) Structurata – atunci cand se cunoaste intr-o anumita masura fenomenul si se poate
realiza o grila de observatie (este importanta aceasta grila de observatie pentru a bifa
aspectele ce il intereseaza, pentru a pune calificative).
b) Nestructurata – cand nu se cunoaste fenomenul, iar cercetatorul nu stie la ce sa se
astepte.
Observatia mai poate fi:
Participativa – cand cercetatorul se integreaza in grup si participa la activitatile lui,
Anuntandu-I sau nu pe ceilalti ca ii cerceteaza.
Nonparticipativa – cand cercetatorul nu se integreaza in grup.
Inregistrarea comportamentelor – poate fi afectata deoarece in observatia participativa
cercetatorul nu consemneaza faptele atunci cand se produc.
EXPERIMENTUL

 Consta in determinarea unor reactii ca urmare a

modificarii unui factor de mediu. ( Ex.: Conditiile
din inchisoare in ce fel influenteaza societatea
sau intr-o fabrica se stinge, se aprinde lumina, sa
vedem daca se face economie.
 Experimentul il folosim strict pentru o
anumita problema, pentru a vedea ce efecte
avem.
 ANALIZA DOCUMENTELOR
 Pot fi studiate documente precum: ziare, emisiuni radio sau tv, carti, autobiografii,
memorii despre societate, scrisori, documente sociale (acte normative…)
 Analiza documentelor sociale este de fapt o analiza de continut – care reprezinta
exprimarea cantitativa a ceea ce se numeste unitate de analiza.
UNITATEA DE ANALIZA este:
 SPATIUL SAU TIMPUL - Spatiul – se refera la lungimea textului unui articol (se
masoara chiar si numarul de randuri); Timpul – se refera la timpul de emisie (daca
vorbim de tv sau de radio)
 CUVINTELE - Se numara de cate ori apar anumita cuvinte intr-un text, emisiune sau
post tv.
 TEMELE - Adica anumite idei care sunt prezentate frecvent (de asemenea se numara).

 PERSONAJELE - Care pot fi persoane sau pur si simplu personaje la modul general
(ex.: femeia de cate ori se vorbeste despre femeie).
 ITEMUL - care poate fi o anumita emisiune, un articol, un editorial.