TESTE ŞI ÎNTREBĂRI PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTIINŢELOR

Capitolul 2 – Deformarea plastica si ruperea materialelor metalice

1) După caracterul deformării se disting următoarele tipuri de deformaţii:

a) deformaţii elastice, remanente şi anelastice;
b) deformaţii fragile;
c) deformaţii ductile;
d) deformaţii anizotrope;
e) fluajul.

2) Tensiunile tangenţiale  au valoarea maximă într-un plan situat, faţă de direcţia de acţiune a
forţei F, la:
a) 45;
b) 60;
c) 90.

3) Limita de curgere convenţională, rezistenţa la rupere şi alungirea la rupere se notează, în

ordine, prin:
a) Rm, Fp, A5;
b) Rp, Rm, A5;
c) Rm, A5, Rp.

4) O dată cu reducerea mărimii grăuntelui, proprietăţile mecanice de rezistenţă şi duritate:

a) cresc;
b) se micşorează;
c) nu sunt influenţate.

5) În cazul unui oţel ecruisarea determină următoarele modificări ale unor proprietăţi:
a) Rm, Rp0,2 şi HB se reduc;
b) Rm, Rp0,2 cresc;
c) A5 se micşorează.
6) Temperatura critică de recristalizare permite definriea noţiunilor de:
a) deformare la rece;
b) deformare la cald;
c) deformare plastică.

7) Deformarea plastică a monocristalelor ideale se realizează prin:

a) rupere ductilă;
b) rupere fragilă;
c) alunecare şi maclare;
d) rupere la oboseală.

1
8) Deformarea plastică a agregatelor policristaline se datorează:
a) creşterii rezistenţei la limitele dintre grăunţi;
b) deformare intracristalină şi intercristalină;
c) concentrării dislocaţiilor în lungul planelor de alunecare;
d) stării de ecruisare.

9) Procesul de recristalizare se desfăşoară în trei etape, în următoarea succesiune:

a) creşterea grăunţilor, restaurarea reţelei şi recristalizarea propriu-zisă (germinarea);
b) recristalizarea propriu-zisă (germinarea), creşterea grăunţilor şi restaurarea reţelei;
c) restaurarea reţelei, recristalizarea propriu-zisă (germinarea) şi creşterea grăunţilor.

10) Temperaturile corespunzătoare procesului de restaurare a reţelei (T rest) şi respectiv procesului

de recristalizare a reţelei (Trecrist), încep la temperaturi de aproximativ:
a) Trest = 0,4 ∙ Tt şi Trecr = 0,3 ∙ Tt ; (Tt – temperatura de topire)
b) Trest = 0,3 ∙ Tt şi Trecr = 0,5 ∙ Tt ;
c) Trest = 0,3 ∙ Tt şi Trecr= 0,4 ∙ Tt .

11) Dimensiunea finală a grăunţilor în procesul de recristalizare depinde de următorii factori:

a) temperatura de topire, presiune, timp;:
b) structura iniţială, durata şi temperatura de menţinere, gradul de deformare anterior;
c) temperatura de solidificare, restaurarea reţelei, presiune, timp.

12) Ruperea prin smulgere sau prin clivaj este produsă de:
a) tensiunile normale;
b) tensiunile tangenţiale;
c) tensiunile normale şi tangenţiale.

13) Ruperea prin forfecare sau prin alunecare este produsă de:
a) tensiunile normale;
b) tensiunile tangenţiale;
c) tensiunile normale şi tangenţiale.

14) Ruperea ductilă se produce:

a) după un plan normal la direcţia tensiunii; cu o viteză mare de propagare; fără a fi
precedată de deformaţii plastice macroscopice;
b) transcristalin; are o viteză lentă de propagare; este generată de tensiunile tangenţiale;
este precedată de deformaţii plastice mari;
c) prin concentrarea dislocaţiilor la obstacole;
d) prin reacţile între dislocaţii la intersecţia benzilor de alunecare.

15) Ruperea fragilă se produce:

a) după un plan normal la direcţia tensiunii; cu o viteză mare de propagare; fără a fi
precedată de deformaţii plastice macroscopice;
b) transcristalin; are o viteză lentă de propagare; este generată de tensiunile tangenţiale;
este precedată de deformaţii plastice mari;
c) prin concentrarea dislocaţiilor la obstacole;
d) prin reacţile între dislocaţii la intersecţia benzilor de alunecare.

2
16) La ruperea ductilă fisurile se propagă pe planele înclinate faţă de axa tensiunii, la:
a) 45o ;
b) 60o ;
c) 90o

17) Ruperile care apar în urma aplicării unor sarcini variabile şi repetate în timp se numesc:
a) ruperi fragile;
b) ruperi la fluaj;
c) ruperi ductile;
d) ruperi la oboseală.

18) Ruperile produse prin deformarea lentă, progresivă în timp şi continuă a unui material sub
acţiunea unei sarcini constante se numesc:
a) ruperi fragile;
b) ruperi la fluaj;
c) ruperi ductile;
d) ruperi la oboseală.