Sunteți pe pagina 1din 6

PROPEDEUTICA CURS 5

MACHETA DEFINITIVA

Dupa examenul intraoral al machetei preliminare, pe fisa clinica , medicul noteaza


modificarile privind culoarea, forma, pozitia dintilor, pozitia crosetelor, modelajul
functional.
Se fizeaza crosetele in baza P.P.A.
Se modeleaza macheta definitiva a P.P.A.

Obiectivele (principii) de modelaj functional:


 Fizionomia;
 Igiena;
 Fonatia;
 Rezistenta mecanica;
 Mentinere+stabilitate pe campul protetic.

Fizionomia:
-zona frontala maxilara- modelaj individualizat in detrimentul modelajului igienic;
Principii de modelaj:
Se va restaura morfologia naturala a parodontiului :
-linia coletelor (insertia festonului gingival) ;
-aspectul gingiei artificiale ;
-modelarea versantului vestibular al seii.

Linia coletelor-traiect denivelat, in ansamblu sinusoidal, cu coletul incisivului central


situat mai sus cu 1-2mm de cel al incisivului lateral; coletul caninului la acelasi nivel
sau mai sus cu 0,5-1mm ca incisivul central.
Modelajul fizionomic si traiectul coletelor se asociaza cu traiectul marginilor incizale
ale grupului de dinti frontali.
Traiectul va fi denivelat, in treapta, cu ambrazuri incizale=efect fizionomic maxim.
Se contraindica traiect rectiliniu=efect de tristete.
Gingia artificiala va fi modelata ca un burelet cu sant gingival.
Versantul vestibular al seii va fi modelat usor plan-convex (normal) sau plan-concav
in cazul crestelor (versantelor) in protruzie , voluminoase.
Se contraindica modelaj plan-convex deoarece poate conduce la deformari ale buzei
superioare = procheilie.
Convexitatile radiculare sau boselurile radiculare, interradicular depresiuni.
Axele virtuale ale dintilor artificiali vor fi convergente la maxilar, spre crista galli.
(vezi L.P.-reguli de montare a dintilor).La mandibula acestea vor fi divergente.
Papilele gingivale :voluminoase, mai accentuate la tineri, atenuate, subdimensionate
dar nu absente la varstnici.
2

Versantul vestibular al seii frontale : -absent-din ratiuni estetice-creste protruzive,


retentive ; dintii se monteaza pe creasta, fara versantul vestibular al seii.
- prezent-usor plan-convex + grosime ~ gradului
de atrofie al crestei postextractionale.
Se contraindica aceste regului in zona laterala din ratiuni igienice : modelaj plan, usor
convex+suprafete lustruite pentru a nu adera alimentele.
Din punct de vedere fizionomic, nu aplicam regulile de modelaj estetice pentru grupul
frontal mandibular .
Maxilar se pot modela dintii cu spatieri (diasteme, treme) . In practica s-a renuntat la
aceste spatii retentive.

Igienic:
Suprafete plane, bine lustruite atat in faza de macheta cat si de proteza pentru a
contracara aderenta placii dentare+alimentele.
In zona laterala maxilara si in totalitate la P.P.A. mandibulara se contraindica spatii
interdentare (diastema, treme), santurile gingivale (zona retentiva).
La P.P.A. mandibulara, in zona frontala se contraindica modelaj anatoform estetic
deoarece dintii frontali inferiori sunt putin vizibili (1/3 incizala).

Fonetic :
Se restaureaza relativ rapid 24-48 ore, cu P.P.A. sau P.T., cund sunt confectionate
corect.
Se indica montarea simetrica a dintilor in zona frontala, pozitionarea in spatiul neutral,
pe locul dintilor naturali+fata palatinala anatoforma (creste, cingulum).
Se contraindica acoperirea fetelor orale ale dintilor frontali, in zona de colet (pe o
inaltime mai mare de 1mm); exceptie dintii ceramici (pe 2/3 –legarea mecanica ,
deasupra cingulumului, se perturba fonatia).
Restaurarea papilei retroincisive si a rugilor palatine cu chei siliconice (amprentarea
rugilor palatine ale cazului clinic).
Se contraindica modelaj empiric, prin modelarea lor directa, aparand tulburari
fonatorii.
In practica , numai in scop de cercetare este un element in plus ; suprafata externa
trebuie sa fie perfect lustruita.
Fixarea dintilor din R.A.S. –1mm ; R.D.C.-1mm ; M.C. -mai mult pentru a nu perturba
pronuntia siflantelor (afectarea timbrului vocii).
Din punct de vedere igienic +fonator-la mandibula- versantul lingual se modeleaza
plan-concav pentru a favoriza functionalitatea limbii (nu plan-convex).

Rezistenta mecanica :
Modelajul bazelor cu grosimea =2mm din R.A.S., asigura o suficienta rezistenta
mecanica la compresiune, la pacientii cu ocluzie normala.
O grosime 0,6-0,8 mm a sarmei pentru crosete este suficient de rezistenta in etapele de
insertie/dezinsertie+activare.
3

Se indica din punct de vedere mecanic, la placile protetice reduse, ramforsarea


(armarea) , pentru a nu se fisura /fractura (vezi ocluzia adanca acoperita).
Se ramforseaza cu fibre de sticla , fibre de carbon, plase metalice, folii acrilice
speciale sau baza va fi metalica(0,4-0,6mm -pentru confortul pacientului)+rezistenta
mecanica superioara.

Mentinerea +stabilitatea :
Mentinerea P.P.A. se realizeaza prin :
 Extinderea marginilor protezei pana in fundul de sac, pana in zona neutrala ;
 Grosimea marginilor ~ cu latimea fundului de sac;
 Marginile protezelor vor ocoli formatiunile mobile : frenuri, bride ; nu le vor
interfera.
Pentru a creste stabilitatea +mentinerea se indica crearea de spatii in baza protezei
prin foliere a formatiunilor anatomice (torus), rezultand spatii dirijate (tip camera cu
vid, in care dupa aplicare se va dezvolta o presiune negativa intre ea si fibromucoasa,
rezultand succiunea partiala).

TIPARUL :
Etapa de laborator ce consta in ambalarea machetei definitive cu materiale specifice,
urmata de eliminarea machetei din ambalaj si obtinerea cavitatii=tipar.
In aceasta cavitate se introduce in stare plastica neaderenta R.A.S.pentru baza protezei.
Etapele obtinerii tiparului :
 Pregatirea machetei pentru ambalare ;
 Ambalarea (metode) ;
 Eliminarea machetei din ambalaj –TIPAR.

Anterior ambalarii –conditii de lucru:


Intrumentar+materiale:
 Bol din cauciuc +spatula;
 Vacuummalaxor;
 Masa vibratorie;
 Presa mecanica/hidraulica;
 Chiuvete metalice ovalare, dreptunghiulare din bronz/aluminiu;
 Ghipa clasa II  hemihidrat si clasa III  hemihidrat.
Didactic se utilizeaza  hemihidratul (gips normal=alabastru). In practica ar trebui
gips Moldano sau macar amestec (clasa II+clasa III).

Metode de ambalare:
1) metoda directa (cu val) ;
2) metoda indirecta (fara val)-cea mai indicata ;
3) metoda mixta.
4

1.Pregatirea machetei pentru ambalare-caracteristici :


 curatirea cerii de pe dintii artificiali , de pe toate suprafetele ;
 degresarea machetei cu acetona, neofalina, alcool pentru a rezulta
suprafete netezite ;
 demontarea modelelor din articulator+ocluzor pentru a nu se deforma
machetele ;
 adaptarea modelelor in chiuvetele selectate, eventual soclare ;
 deretentivizarea dintilor restanti prin sectionarea lor in sens cervico-
ocluzal pe care s-au aplicat crosete pentru a favoriza dezinsertia in
momentul dezambalarii protezei fara deformarea lor.

2. Ambalarea:

Caracterisiticile metodei amabalare cu val:


 modelul + dintii artificiali+crosetele in aceeasi parte a chiuvetei;
 dintii artificiali sunt acoperiti cu un val de gips gros de 5-8 mm vestibular
pentru a-i fixa in acea pozitie.
Metoda:
 din punct de vedere tehnologic este dificila si a fost mult utilizata in tehnologia
P.P.A.cu baza din cauciuc vulcanizat=valoare istorica (1940).
Indicata in edentatii frontale, cu montarea dintilor direct pe creasta fara versantul
vestibular al seii (creste protruzive)+edentatii mixte de arcada multiple.

Dezavantaje :
 eliminarea machetei, izolare tipar, introducere acrilat se realizeaza greu ;
 fracturare val;
 modificarea pozitiei dintilor la izolare.

Ambalarea fara val (indirecta) caracteristici:


 Utilizare larga, cel mai frecvent indicata in tehnologia P.P.A.;
 Modelul este impreuna cu crosetele in prima ½ a chiuvetei si dintii artificiali in
a doua ½ a chiuvetei ce joaca rolul valului).

Avantajele metodei:
 acces larg in tipar , cu eliminarea machetei prin plastifiere;
 izolarea tiparului se realizeaza usor;
 introducerea acrilatului fara dificultati.
5

Dezavantaje:
 inaltari de ocluzie –asamblarea partilor chiuvetei sunt eronat realizate;
 presarea incorecta;
 izolarea intregului tipar , inclusiv a dintilor, cu desprinderi ale dintilor de baza
protezei. Se contraindica izolarea talonului dintilor (suprafata de contact dinti-
R.A.S.)

Metoda mixta:
Indicata in edentatii frontale-creste protruzive, cand dintii se monteaza pe creasta; in
edentatii multiple.
Se realizeaza ambalarea cu val pentru dintii frontali si ambalarea fara val pentru dintii
laterali.

3.Eliminarea machetei din ambalaj:


Curent prin termoplastifierea bazei machetei dupa priza gipsului.
Chiuveta se introduce in apa fiarta, timp de 5 minute pana se plastifiaza baza.
Se contraindica depasirea de 5 minute deoarece se infiltreaa ceara in structura poroasa
a tiparului.
La deschiderea chiuvetei se observa baza machetei plastifiate ce se elimina sumar cu
spatula+reziduurile ce se elimina cu jet de apa fierbinte sau cu ajutorul vacuum press
system –vapori de apa sub presiune (procedeu modern).
Se contraindica adausul de detergenti la apa deoarece se infiltreaza in tipar avand un
efect nociv pentru izolare.
Rezulta tiparul=cavitate cu volum , grosime si forma ~ cu macheta definitiva.
Urmeaza pregatirea tiparului pentru introducerea, presarea, indesarea acrilatului.

Izolare tipar:
 Aplicarea de solutii speciale la temperatura de 40-45ºC(Izodent, Pectizol), in 2-
3 straturi dupa uscarea straturilor.Se formeaza o pelicula ferma, izolatoare,
inerta ce nu modifica proprietatile tiparului (cel mai frecvent procedeu).

Rolul izolarii :
 Impiedica patrunderea R.A.S. in gipsul tiparului ;
 Inhiba reactia chimica dintre R.A.S. si gips;
 Previne fisurarea /fracturarea bazei protezei in momentul dezambalarii .

Alte materiale de izolat:


 Clorura de calciu 30%+silicat de sodiu 86% ;se aplica in tipare calde la 85-90ºC
Procedeu clasic-albeste baza protezei +necesita prelucrari suplimentare ;
 Amidonul-procedeu clasic-foarte rar ;aplicarea identica.
 Lacuri siliconice –tip Dentaflex sau Kiesellack, in zona gingivala a machetei
pentru conservarea modelajului gingiei artificiale.Dupa indepartarea lacului
6

siliconic suprafata necesita prelucrari minore+se obtine o suprafata neteda,


lucioasa apropiata de forma finala.
 Silicon gingival+nisip fin –se obtin suprafete lucioase, netede, cu usoare
prelucrari (nu se mai intervine brutal)

Polimerizarea bazei P.P.A. :


Baza se obtine din R.A.S. termopolimerizabile +autopolimerizabile.Cele mai indicate
cele termopolimerizabile deoarece rezulta o structura relativ compacta, cu rata de
monomer rezidual mica .
Termopolimerizarea clasica-cu regimul termic-vezi sem. I.

Materiale: R.A.S. :
Superaryl (Spofa)-6 culori +T,
Biocryl (Galenica),
Palavit (Kulzer),
Paladon (Kulzer).

 R.A.S. termopolimerizabile –Pallapress (Kulzer) +Ivocap press se introduc in


tipar prin injectie si polimerizare sub presiune.
 Microbase-rasini poliuretanice –injectabile sub presiune in tipar, polimerizare
initiala si apoi se finalizeaza polimerizarea in cuptoare cu microunde
(MICROMAT).