Sunteți pe pagina 1din 38

Facultatea de Medicina Dentara Catedra de Tehnologia Protezelor

U.M.F. “Carol Davila”, Bucureşti şi


Materiale Dentare

CURS 1

PROTEZA PARTIALA ACRILICA


TEHNOLOGIA PROTEZEI
PARŢIALE ACRILICE

P.P.A. - Definiţie:
• piesa protetica acrilica rigida
• nedeformabila
• restaureaza morfologia arcadelor dentare
intrerupte de edentatii partiale extinse,
mixte, de hemiarcada, intinse
Rx OPG/ mandibula
Caz clinic
Diagnostic de edentatie

Kennedy – edentatie cls II cu doua


modificari
Costa – edentatie latero, fronto-fronto,
terminala
ELEMENTE COMPONENTE:

Dinti artificiali
Sei artificiale
Baza (placa protetica)
Crosete din sarma.
CARACTERISTICI GENERALE:
P.P.A. este o proteză mobilizabila
- ce poate precede un tratament protetic
de durată: ex: Proteze fixe pe implanturi
Proteze fixe + P.P.S
- solutie definitiva la pacienti cu status
dento-parodontal incert, parodontopatie
marginala cronica profunda, stare
generala alterata
- protezare imediata, cu posibilitate de
transformare PPA in PT
INDICAŢII P.P.A.:

Edentatia clasa I Kennedy;


Edentatia clasa a-II-a Kennedy;
Edentatia clasa a-IV-a Kennedy
Edentatie frontala extinsă;
Edentatie subtotala (intinsa)- Costa.
AVANTAJELE P.P.A.:

Restabilirea rapida a functiilor ADM


Conditii de dotare medii,
Numar redus de etape;
Timpul de lucru si pret de cost redus
Se pot repara
Materiale: R.A.S, relativ ieftine, sarma wipla
DEZAVANTAJE:
- Acopera o mare parte a campului
protetic
- Reduce spatiul fonetic Donders (fata
dorsala a limbii si bolta palatina)
- Reduce gustul;
Transmite nefiziologic presiunile
masticatorii suportului muco-osos;
Produce rezorbtie accentuata a
crestelor alveolare, în zonele de sprijin
cu efect de instabilitate;
DEZAVANTAJE:

Local = efect iritativ inflamator cu mobilizarea


dintilor limitanti (efect disortodontic)
Risc de fracturare
Inf.- z. linguala centrala
Sup.- z. centrala a plăcii palatinale;
Dupa reparatii este necesara captusirea;
Materialul, RAS, are o rata de imbatranire
crescuta
C.P. ED. PARTIALĂ
Suport dento-parodontal
Suport muco-osos
CP Maxilar :
- dintii restanti,
- creasta alveoara ;
- bolta palatina; CP Mandibula:
- tuberozitatile maxilare.- dintii restanti;

- creasta alveolara ;
- tuberculii pirifiormi
CAMPUL PROTETIC

Suportul dento-parodontal este reprezentat de


dintii restanti;
Suportul fibro-muco-osos este reprezentat de
fibromucoasa si componenta osteoperiostala.
ROLURI SUPORT DENTO-PARODONTAL

Capacitatea de adaptare la presiunile ocluzale;


Sprijinul bazei protezei este situat supracingular;
Ancorarea se realizeaza prin crosete din sarma;
Evaluare dintii restanti si parodontiu
Direct – clinic
Indirect - RX + model de studiu
MENTINEREA, STABILITATEA +
ANCORAREA P.P.A.
depinde de:
1. Nr. dd. restanţi;
2. Topografia dd.;
3. Poziţia de implantare;
4. Morfologia coronară;
5. Valoarea parodontală;
6. Ocluzia.
Nr. Si topografia dintilor restanti
Dinti restanti plasati in cadrane diferite ofera o
ancorare mai buna
Frontalii sunt preferati pentru ancorare,
(favorabili)
Dd. situati distal sunt valorosi parodontal dar
creeaza dificultati in ancorarea P.P.A. Uneori
impun coroane de acoperire prevazute cu
lacasuri, convexitati.
NR. + TOPOGRAFIA
DD. RESTANTI
3. AXUL/P0ZITIA DE IMPLANTARE

Dintii migreaza datorită (factori):


edentatiei
varstei edentatiei
contacte dento-dentare ;
status parodontal local;
starea generala a organismului;
absenta dintilor antagonisti
Malpoziţie secundară
Migrare in plan orizontal:
inclinatie (basculare) - tendinta de a
micsora edentatia; premolarii - distal;
molarii - mezial; caninii - mezial sau
distal, functie de contactul dento-dentar;
incisivii - tendinta de migrare meziala.
translatie – la pacientii tineri, edentatia
molarului de 6 ani: molarul de 12 ani
migreaza in tendinta de a ocupa spaţiul
molarului de 6 ani.
Migrarea în sens vertical
Extruzie- fara proces alveolar
Egresiune- cu proces alveolar
Impun modelarea planului de ocluzie in
normoocluzie/ planuri de ocluzie
Migrarile orizontale ofera retentivitati
favorabile ancorarii protezei partiale;
maxilar – vestibular, mandibula - fetele
linguale (1/3 M-L) - molari.
Premolarii - retentivitati pe ambele fete.
Dintii globulosi au grad de retentivitate >.
4. Morfologia coronară
Examinare pe dintii naturali si pe modelul de
studiu.
Ecuatorul protetic: - z. subec; - z. supraec
Importanta = ancorarea protezei functie de
stabilirea zonelor retentive subecuatoriale.
Zona supraecuatoriala

Zona subecuatoriala

Ecuator implantare, malpoziţie = EC. PROTETIC


3. Morfologia coronară
Retentivităţi favorabile la M.sup. = F.V.
M.inf. = F.L.
Pm. = F.V.+ F.P.
Ecuatorul protetic- linia cea mai inalta de pe
fetele axiale coronare ce uneste convexitatile
maxime; ecuator de implantare + malpozitie
secundara;
Se trasează la PARALELOGRAF
Ecuatorul protetic imparte fata laterala a
unui dinte in 2 regiuni :
subecuatoriala (retentiva) – locul de
plasare a segmentului retentiv;
supraecuatoriala- locul unde se
plaseaza elementele rigide ale
crosetului.
5. VALOAREA PARODONTALĂ
A DD. RESTANŢI
Caracterizata prin tendinta unitatilor odonto-
parodontale de a se opune fortelor de dislocare
a elementelor dintilor din alveola.
Factori:
• gradul de implantare osoasa;
• morfologia radiculara (volumul radacinii,
numarul radacinilor, dispunerea spatiala) ;
• statusul parodontal local (imflamatie,
sangerare, punga).
5. VALOAREA PARODONTALĂ
A DD. RESTANŢI
Molarii = valoarea parodontala cea mai
mare.
Incisivii centrali, laterali = valoarea
parodontala mica.
D.p.d.v parodontal se indica
solidarizarea dintilor restanti. Rezulta o
valoare parodonala crescuta. In plus se
pot face pregatiri proprotetice (praguri,
convexitati).
6. RELAŢIA DE OCLUZIE
Starea de edentatie + contactele dento-
dentare traumatice = ocluzia instabila.
Urgenta - echilibrarea ocluzala, eliminarea
interferentelor, contactelor premature,
eventual, protezari provizorii prin coroane
acrilice.
Se indica apoi etapele de tratament propriu-
zise.
Neechilibrarea = DISFUNCŢIE OCLUZALĂ
SUPORTUL MUCO-OSOS

Fibromucoasa
l Acoperă - creste edentate, tuberozitati maxilare,
bolta palatina = aderenta si fixa.
l Bolta palatină:
l 1/3 ant. - papila incisiva + rugile palatine =
montarea dintilor
l 1/3 medie – subţire, sensibilă = torusul
palatin
l 1/3 post – depresibilă (0,4-0,6) = acopera
gl. Secretorii (SCHROEDER)
l Rezilienta mucozala = 0,4-2mm
(Ackerman)
SUPORTUL MUCO-OSOS

Fibromucoasa
Posterior se afla foveele palatine.
Paramedian: rugile palatine - montarea dintilor; baza
protezei se despovareaza + importante in fonatie
pentru articulare.
Posterior - zonele glandulare SCHRODER, cu tesut
adipos > = rezilienta de 0,3-0,4 mm.
In 1/3 medie fibromucoasa = aderenta, subtire,
dureroasa. Daca exista si torus palatin, protezarea va
fi dificila.
SUPORTUL MUCO-OSOS
Fibromucoasa
Rezilienta val. medie = 0,2 mm -
elasticitate mucoasă.
In 1/3 mediana, gradul rezil. = 0,1 mm.
La nivelul creste alv. = aderenta, fixa,
grad de rezilienta pana la 0,2 mm,
acopera tuberozitatile maxilare si trimite
mici prelungiri –frenuri (median, lateral).
SUPORTUL MUCO-OSOS

Mucoasa neutra (pasiv mobila) =inchiderea marginala


(succciune-la proteza totala) =
bandeleta de mucoasa (1-2 mm), vizibila maxilar >
mandibula.
Mucoasa neutra la maxilar - inclusiv la nivelul zonei
AH.
Mucoasa neutra la md. = latimea de 1-1,5 mm, nu este
decelabila - inchiderea marginala este deficitara.
SUPORTUL MUCO-OSOS
Mucoasa mobila

l tapeteaza buzele, obrajii, planseul

l rol de a se aplica intim pe versantele


externe ale seilor - mentinerea protezei pe
campul protetic.
Fibromucoasă (4)
Mucoasa pasiv mobilă (3)
Mucoasă mobilă (5)
SUPORTUL MUCO-OSOS
Componenta dura osoasa osteoperiostala
l creasta alveolara = apofizele alveolare
ale oaselor maxilare ; bolta palatina =
apofizele palatine 2/3 si lamele orizontale
ale osului palatin (1/3)unite de sutura
mediana.
lPrelungirea distala a crestei alveolare =
tuberozitatile maxilare (medii sau sterse)
COMPONENTA OSOASĂ
Tuberozitatile maxilare medii - cele mai
favorabile protezarii.
Tuberozitatile procidente se modeleaza
chirurgical.
Tuberculii piriformi = proeminenta distala
retromolara md., utilizabili functional in 1/3
anterioara; pe ei se insera ligamentul
pterigomandibular - 2/3 posterioare
neutilizabile.