PROPEDEUTICA CURS 2

PROTEZA PARTIALA ACRILICA –ELEMENTE COMPONENTE

 Arcadele (dintii) artificiali;

 Seile;
 Elementele de legatura intre sei (placa protetica) ;
 Elementele de mentinere, stabilizare, sprijin (partial)-crosete din sarma.

I.Arcadele artificiale :
 Restaureaza segmente de arcada edentate, ei avand volum, forma, culoare ~
(identici ideal) dintilor naturali. ;
 Alegerea dintilor artificiali se realizeaza in functie de zona : frontal
(fizionomia), lateral (biomecanic) ;
 Materiale :R.A.S., R.D.C., mase ceramice (mai rar) ; cele mai utilizate sunt
R.A.S., dinti manufacturati (mai rar) sau prefabricati (frecvent).

A) Dintii din R.A.S:

a) manufacturati:
1)in tipare metalice (stante metalice)-termopolimerizare;
2)in tipare de gips (din materiale siliconice-amprente siliconice).

1)Pulberea (polimerul) se amesteca cu lichidul (monomerul) rezultand o pasta ce se

introduce in tipar, in urma termopolimerizarii rezultand dinti cu forma, volum, culoare
neindividualizati =dinti standard.
2)In tipare siliconice dupa amprente siliconice. Se amprenteaza garnituri industriale
(prefabricate) ce corespund cazului clinic In amprente se aplica ceara ,rezultand
macheta, ambalare, tipar. Acrilatul se introduce in tipar, termopolimerizare,
dezambalare, prelucrare, procedeu tehnic mai laborios rezultand dinti mai
individualizati.
Cele 2 procedee sunt mai putin folosite in laborator.
Avantaje :
Prelucrare, adaptare usoara.
Dezavantaje :
Proprietati mecanice, cromatice, structurale scazute.
Sunt dinti porosi, cu rata de abraziune crescuta, se modifica coloristic, structura
necompacta, friabila.

b) industriali :
Sunt indicati mai mult.
Se realizeaza frecvent din rasini diacrilice si rasini acrilice simple.
 2

Se obtin prin termopolimerizare in stante metalice, la temperaturi inalte , caldura

uscata=250ºC, in cuptoare electrice (pupinel) sau in autoclave sub presiune si
temperatura crescute=termobaropolimerizare(temperatura mai mare de 250ºC si
presiune 8-10N/m2.
Rezulta dinti cu proprietati net superioare, caracterizati prin rezistenta mecanica,
stabilitate cromatica, rezistenta la abraziune.
In plus prezinta « efectul de perla », grad maxim de translucenta pe fondul gri al
cavitatii orale ;efect ce se datoreaza adausului de pigmenti si particule ce emit in
lungimea de unda a luminii (IVOCLAR, MAIOR, SPOFA).
Avantajele dintilor din R.A.S. :
 se monteaza , adapteaza, prelucreaza cu usurinta;
 se leaga chimic de baza protezei ;
 reparatiile pot fi facute cu usurinta ;
 pretul de cost este inferior dintilor ceramici;
 tehnologic se obtin mai usor.
Dezavantajele dintilor manufacturati :
 absorb usor apa, cu modificari de volum;
 rata de abraziune comparativ cu cei ceramici este mare ;
 nu conserva DVO, zona de stop ocluzal ;
 structural sunt microporosi, infiltrativ (isi modifica culoarea) ;
 rata de coroziune este mai mare comparativ cu dintii ceramici.

B) Dintii din rasini diacrilice :

 proprietati mecano-fizice superioare ;
 indice de transluciditate, modul de elasticitate ~ dintilor naturali ;
 se fixeaza chimic de sei ;
 conserva zona de stop ocluzal mult mai bine ca rasinile acrilice manufacturate ;
 se obtin prin termobaropolimerizare (mai mare de 120ºC, presiune 8-10N/m 2
 materiale bifazice (organo-anorganice), cu proprietati ~tesuturilor dure (smalt,
dentina) ;

C) Dinti din mase ceramice:

 sunt ideali din punct de vedere fizico-chimic ;
 stabilitate coloristica exceptionala pe fondul unei rate de imbatranire minima;
 au o structura compacta neinfiltrativa cu o stralucire asemanatoare dintilor
naturali, chiar superioara smaltului natural.
 proprietati mecanice foarte bune : duritate crescuta, rezistenta mecanica la
rupere crescute, conserva zona de stop ocluzal chiar cu fenomene rezorbtive,
stabilitate ocluzala excelenta ;
 3

 indicati in zona frontala, pe campuri protetice favorabile (creste+tuberozitati

bine reprezentate).Se evita in zona frontala superioara-inferioara dinti ceramici
deoarece genereaza zgomoturi
Dezavantaje :
 duritatea crescuta cu 100 U.K. mai mult ca smaltul dentar (au efect abrazant);
 se leaga mecanic de sei –crampoane, cavitati ;
 prelucrare, lustruire dificila cu paste speciale de alumina cu duritate crescuta ~
diamantului ;
 prêt de cost ridicat;
 dinti casanti.

Toti dintii se livreaza sub forma de garnituri duble (maxilar, mandibular) cu volum,
forma, culori diferite.
Cei mai indicati sunt dintii din rasini diacrilice simple.
Cei mai utililizati cei din rasini acrilice simple.

II. Seile protetice

Caracteristici :
 vin in contact cu fibromucoasa campului protetic ;
 acopera versantele crestei edentate ;
 pe sei se fixeaza dintii artificiali ;
 seile+placa protetica =preiau presiunile ocluzale si le transmit fibromucoasei si
componentei osoase ;
 prezinta o fata interna (mucozala) si o fata externa (V, O)-lustruita.
a) Fata externa :
-versantul vestibular:
 acopera versantul vestibular al crestei alveolare;
 limite: de la varful crestei pana in fundul de sac (mucoasa neutra) ;
 restaureaza morfologia crestei alveolare+fizionomia in zona frontala ;
-versantul oral (palatinal):
 continua placa protetica (maxilar) ;
 versantul oral la mandibula (versant lingual) si se confunda cu placa protetica
(placa linguala);
 modelaj : plan concav lingual (oral) se modeleaza din ratiunui de functionalitate
pentru a conferi limbii spatiul vital ;
 versantul extern se modeleaza plan-convex . Se lustruiesc ambele perfect pentru
a nu adera alimente adezive.
b) Fata interna :
 acopera imtim mucoasa crestei alveolare ;
 se extinde pana in fundul de sac (mucoasa neutrala =pasiv mobila);
 4

 nu se prelucreaza si nu se lustruieste ;
 reproduce microrelieful fibromucoasei ;
 preia presiunile ocluzale pe catre le transmite suportului fibromucos
osteoperiostal.
Observatii practice :
Limitele seilor :
 Anterior-dintii restanti fata proximala ;
 Distal: zonele biostatice (tuberozitatea maxilara, tuberculul piriform)
Acopera diferentiat campul protetic; tuberozitatile integral. Tuberculul piriform doar
1/3 anterioara –traiectul orizontal. Nu acopera cele 2/3 posterioare unde se insera
ligamentul pterigomandibular, deoarece are un traiect ascendent.
 Tot ca zona biostatica este si bolta palatina.
 Numarul seilor = numarul edentatiilor.
 Seile +placa protetica preiau presiunile ocluzale.

III. Placa protetica :

 Element de legatura intre sei rigidizand PPA (viitorul conector principal al PPS)
+grosimea ei (2mm) ;
Dezavantaje :
 Reduce spatiul functional pentru limba (Donders);
 Transmite nefiziologic presiunile ocluzale comprimand fibromucoasa rezultand
leziuni de decubit +disconfort;
 Volum crescut rezultand disconfort functional pentru cazul clinic +reactia fata
de aceasta constructie protetica.

Tipuri de placi protetice :

a) placa protetica total extinsa ;
b) placa protetica redusa.

a) Placa protetica extinsa:

Maxilar:
 Acopera intreaga bolta paaltina 5 cm 2 si prezinta ca limite:
Anterior: supracingular (pe model) pe dintii restanti si infracingular (in cavitatea
bucala);
Lateral: supraecautorial (sprijin pentru placa protetica);
La nivelul dintilor restanti placa protetica (parodontal) este situata la distanta de 1-1,5
mm; distantarea se obtine prin foliere.
Mandibula :
Placa protetica linguala :
Anterior :zona supracingulara, subecuatoriala la distanta (1-2mm) prin foliere;
Distal: supraecuatorial (daca exista dinti restanti) din ratiuni de sprijin.
 5

Caracteristici generale :
Placa totala genereaza disconfort si tulburari fonatorii, tulburari functionale ale limbii
(interferarea functionalitatii).

b) Placa protetica redusa :

 Pentru a diminua disconfortul generat de grosimea placii;
 Pentru a reduce (anihila) reflexul de voma ;
 Pentru a readuce senazatia termica si gustativa 

Forme:
a) rascroita distal (2-3cm) ;
 evita reflexul de voma +functionalitatea pentru radacina limbii ;
 are un traiect arcuat in zona posterioara ;
b) fenestrata:
 reducere ovalara in zona centrala a placii, cu un grad de confort mai mare;
 readuce senzatia gustativa;
c) decoletata:
 sectionata in dreptul dintilor restanti pentru protectia parodontiului superficial
pe o distanta de 2-3mm, evitandu-se presarea parodontiului marginal.

Placa protetica redusa-observatii practice :

 reducerile placii protetice au anticipat designul PPS;
 cea mai frecventa este cea sectionata distal;
 utilizarea crosetelor din sarma cu pinten ocluzal au anticipat crosetul circular la
PPS;
 placa protetica redusa (fenestrata) are o rezistenta mecanica mai mica fiind
predispusa la fracturi;
 decoletarea se contraindica;
 placa protetica fenestrata este recomandata sexului feminin, persoanele delicate,
pedante.

IV.Crosetele din sarma:

 elemente de mentinere, stabilizare si sprijin partial a PPA pe campul protetic la
tendintele de dislocare (orizontal, vertical sau basculare prin infundare);
 rolul crosetelor din sarma este de a opri sau de a contracara aceste
efecte negative la care se adauga tot cu efect negativ si musculatura cu insertie
perpendiculara pe campul protetic – muschii GG, GH, MH. Tot cu efect negativ
sunt si alimentele lipicioase, forta gravitationala.
 6

 Se confectioneaza din sarma de WIPLA (Fe-Cr-Ni) 0,6-0,8mm obtinuta prin

laminare ; din WIPTAM (Co-Cr) sau din NITINOL (Ni-Ti)-« memorry shape »
 S-a utilizat aurul –procedeu vechi-, azi exceptional

Caracteristicile crosetelor din sarma :

 Asigura mentinerea, stabilizarea, sprijinul partial ;
 Se confectioneaza din sarma dupa un prealabil desen pe model la nivelul
dintilor limitanti (pe model) ;
 Pot fi reparate +activate relativ usor (tehnician+clinician) ;

Caracteristici specifice:-3 parti componente:

1) Segmentul dentar (subecuatorial) :
 Are contact liniar cu 2/3 din fata vestibulara ;
2) Segmentul intermediar (elastic):
 Asigura elasticitatea crosetului si are diferite forme de: S, Z,V. Se proiecteaza la
distanta de parodontiu 0,5mm.
3) Segmentul retentiv (terminal) :
 Are forma de zig-zag si se termina in versantul seii sau pe mijlocul ei.
Segmentul dentar si cel intermediar sunt mult mai estetice comparativ cu crosetele
turnate.de la PPS.

Caracteristicile functionale ale crosetelor din sarma:

 Gradul de flexibilitate mult mai mare ca la crosetele din sarma ;
 Efect lezional (erodant) al dintilor limitanti inferior crosetelor turnate ;
 Contact liniar cu dintele;
 Segmentul dentar isi modifica pozitia orizontal (prin dezactivare de catre
pacient) sau vertical (pe fond de rezorbtie);
 Crosetele cu diametrul de 0,8 mm sunt contraindicate , au efect traumatic asupra
dintilor limitanti ;
 Crosetele plasate pe convexitati , activare continua au efect disortodontic (croset
cu actiune permanenta) ;

Tipuri crosete din sarma :

1.Crosetul cervico-alveolar deschis dental (CADD)
 Cel mai utilizat ;
 Tehnica de confectionare +caracteristici –vezi L.P. ;
 Parti componente :-vezi L.P. ;
 Actiune :
-Se opune tendintei de desprindere in sens vertical + basculare prin infundare datorita
segmentului dentar plasat 2/3 pe fata vestibulara ;
 7

-indicat pe dintii cu convexitati crescute+bine implantati (PM, Minf.) ;

-efect semifizionomic.
2. Crosetul cervico-alveolar deschis edental (CADE) sau intors:
 Segmentul dentar este plasat subecuatorial;
 Segmentul intermediar este o ansa  sub colet;
 Indicat pe dintii scurti PM, M (usor malpozitionati);

3. Crosetele cervico-ocluzal deschis dental si edental:

 parti componente +tehnica de lucru (vezi L.P);
 indicate pe dintii cu convexitati putin pronuntate (C max. PM) ;
 Actiune :
-inhiba desprinderile verticale prin segmentul dentar ;
se opune miscarilor de lateralitate +infundarilor protezelor pe campul protetic
(CODE) ;
a) Crosetul cervico-ocluzal deschis edental :
 Se opune desprinderilor verticale, infundarilor, asigura si sprijinul;
 Necesita realizarea unei nise ocluzale cand nu avem spatiu pentru a nu
interfera relatia de ocluzie;

4. Crosetul cervico-ocluzal dublu:

 indicat pe PM, M in edentatii subtotale;
 au si actiune disortodontica.

5. Alte tipuri de crosete din sarma :

5a) Crosetul STHAL(ocluzo-interdentar)
5b) Crosetul Jackson (inelar);
5c) Crosetul Adams (inelar).
 Sunt indicate in edentatii uniterminale (clasa II Kennedy) , aplicate pe dintii
restantyi de pe hemiarcada (Sthal, crosetele inelare+cervico-alveolar deschis
dental).
 Ofera sprijin PPA;
 Unele sunt utilizate frecvent in ortodontie pentru ancorarea aparatelor
ortodontice.
5a) Crosetul STHAL:
 Segmentul dentar =ansa interdentara plasata interdentar;
 Segmentul interdentar traverseaza nisa masticatorie;
 Segmentul retentiv merge in placa protetica;
 Utilizat in ortodontie.

5b) Crosetul inelar Jackson:

 8

 Segmentul dentar este cu traiect orizontal subecuatorial;

 2 segmente proximale ce trec prin nidele masticatorii;
 2 segmente retentive ce merg in placa protetica.

5c) Crosetul Adams :

 are acelasi traiect dar prezinta 2 bucle vestibulare la nivelul segmentului dentar
ce permit activarea crosetului , facandu-l mai elastic.

6 Crosete speciale :
6a) Crosetul cu patrice ;
6b) Crosetul cu caseta;
6c) Crosetul in T;
6d) Crosetul in I.
Toate sunt utilizate foarte rar.
Ele au anticipat crosetele speciale turnate si au fost inlocuite de mijloace speciale de
stabilizare, sprijin tip culise, capse, bare ce sunt utilizate in tehnologia PPS.

7. Crosetul muco-alveolar :
 indicat in edentatii clasa I Kennedy (biterminale);
 procesele alveolare frontale usor retentive;
 modelarea a 2 anse duble de o parte si alta a liniei mediane , sarma este elastica
cu diametrul 0,6mm si un segment retentiv pentru fixarea numai in versantele
protezei.
 Actiune : prin contactul cel mai frecvent dureros cu procesul alveolar retentiv
moment in care proteza este reaplicata pe campul protetic.
 O forma imbunatatita =pelotele=sarma prezinta la capat o pelota din acrilat roz
ce vine incontact cu mucoasa sau ansa este inglobata in acrilat roz pentru a fi
mai fizionomic.Pelota este mai putin traumatica.

Mijloace auxiliare de mentinere, stabilizare si sprijin :

 Retentivitatile anatomice , tuberozitatile maxilare, tuberculul piriform, bolta
palatina ;
 Adeziunea si succiunea partiala.
Adeziunea apare intre 2 suprafete plane : bolta-fata mucozala (placa totala maxilara)
Succiunea partiala apare la nivelul zonei de inchidere marginala (mucoasa neutrala)
 Tonicitatea musculara : aplicarea fibrelor muschiului buccinator pe versantele
externe ale PPA, ce sunt modelate plan-convex.