Iașul, oraș cultural

Iașul are o tradiţie și o ofertă culturală consistentă a provocării culturale europene, cu o bogată
specificitate culturală.

Din punct de vedere al particularităţilor și a evoluţiei pe care le-a cunoscut de-a lungul istoriei,
se remarcă trei aspecte distinctive ale orașului Iași: relief, istorie (Iaşul poate fi numit ca promotorul
creării statului român modern) si, mai ales, cultural (Iașul este perceput de poporul român ca un muzeu
în aer liber, oraș de cultură și de istorie, supranumit orașul cronicarilor).

Un spațiu comun de lucru pentru proiecte culturale în care să se întrunească artiști din întreaga
Europă are potenţialul de a susţine cunoașterea și cooperarea dintre cetăţeni. Propunerea strategică a
Primăriei de a restaura și converti noua clădire a Palatului Braunstein într-un centru de rezidenţe
creative și de proiecte de cooperare culturală, cu sprijinirea artiștilor și a antreprenorilor din industrii
creative din Chișinău (Rep. Moldova) și Cernăuţi (Ucraina), reprezintă un prim pas în crearea unui astfel
de spaţiu.

Resurse culturale și de patrimoniu

În ceea ce privește distribuţia resurselor de patrimoniu construite în teritoriu, în cadrul Zonei
Metropolitane putem grupa și identifica 3 grupe de resurse: culturale, de cult și industriale.

Resurse turistice
Analizând distribuţia resurselor antropice, putem distinge la nivelul Zonei Metropolitane Iași o
concentrare a patrimoniului cultural în partea de est și în zona centrală a Municipiului Iași.

Lăcașe de cult
Patrimoniul cultural și artistic al Iașului a fost dominat în evul mediu de binomul cult-cultură,
datorită mănăstirilor ce au avut un rol esenţial de conservare a culturii scrise și de creare a primelor
centre educaţionale și tipărituri în limba română.

Dotări culturale
Perioada modernă și rolul de capitală a Principatului Moldovei au reprezentat o oportunitate de
construcţie a instituţiilor culturale în Iași. Oferta culturală actuală a fost astfel fondată pe valori istorice și
prin prestigiul marilor personalităţi ieșene, moștenirea culturală autentică având la bază atât
evenimente cât și dotările culturale.

Din perspectivă instituţională, Municipiul Iaşi este pe poziţia secundă în ţară, după București, ca
număr de instituţii și persoane angajate în acest domeniu. Instituţiile de cultură majore din Municipiul
Iaşi sunt grupate în trei categorii:

Majoritatea acestor instituţii sunt în cadrul Complexul Muzeal Național Moldova, instituţie care
are patru secţii distincte Muzeul de istorie (Palatul culturii, Muzeul Unirii, Palatul de la Ruginoasa,
Muzeul Kogălniceanu), Muzeul de artă (Palatul Culturii, Muzeul Unirii, Palatul de la Ruginoasa, Muzeul
Kogălniceanu), Muzeul de etnografie (Palatul culturii) și Muzeul tehnicii – înregistrarea și redarea
sunetului (Palatul Culturii), dar și Teatrul Național “Vasile Alecsandri”, și Opera Română. Instituţiile de
cultură de interes judeţean, se află în subordinea Consiliului Judeţean și au activitatea coordonată și
sprijinită de Inspectoratul pentru cultură. Acestea sunt: Muzeul Literaturii Române din Iași, care
cuprinde cea mai întinsă reţea de muzee literare și case memoriale din ţară (Casa V. Pogor, Subteranele
Junimii, Bojdeuca I. Creangă, Casa Dosoftei, Muzeul Teatrului, Muzeul “M. Eminescu”, Casa N. Gane,
Casa Mihail Sadoveanu, Casa Topârceanu, Vila Sonet, Casa Otilia Cazimir, Muzeul Memorial de la
Mircești, Muzeul Costache Negruzzi), Biblioteca Județeană “Gh. Asachi” (cu sediul central pe B-dul
Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.10, 5 filiale municipale, 2 orășenești și 84 filiale comunale pe tot cuprinsul
judeţului), Filarmonica “Moldova”, Teatrul pentru copii și tineret “Luceafărul”, și Școala de Arte “Titel
Popovici”.

Atractivitate
Secţiunea PATN a identificat Municipiul Iaşi ca având o concentrare foarte mare de resurse
antropice, comunele Bârnova şi Schitu Duca cu o concentrare mare de resurse naturale şi comunele
Ciurea şi Leţcani cu o concentrare mare de resurse atât naturale, cât şi antropice. Cu toate acestea, ȋn
cazul comunelor sunt semnalate probleme ȋn ceea ce priveşte infrastructura turistică şi cea tehnică, cele
mai importante probleme identificate la nivelul Zonei Metropolitane Iași (din punct de vedere al culturii
si al patrimoniului) au fost:

-starea necorespunzătoare a construcţiilor şi a infrastructurii din centrul vechi/istoric al oraşului;

-necesitate reabilitării blocurilor vechi din mai multe cartiere ieşene;

Obiective:
- Îmbunătăţirea serviciilor sociale prin crearea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii aferente, în
vederea asigurării unui standard de viaţă sporit al populaţiei
- Valorificarea patrimoniului cultural-istoric şi natural în vederea dezvoltării potenţialului turistic al
polului de creştere
- Asigurarea protecţiei şi calităţii mediului în vederea creşterii standardului de viaţă al locuitorilor şi
sporirea atractivităţii investiţionale
- Promovarea cooperării teritoriale şi rezolvarea unor probleme de interes comun prin crearea şi
dezvoltarea de structuri parteneriale între entităţi publice şi private transfrontaliere/ transnaţionale/
interregionale
- Valorificarea patrimoniului cultural-istoric şi natural în vederea dezvoltării potenţialului turistic al
polului de creştere
- Crearea/ dezvoltarea/ valorificarea potenţialului turistic natural al polului de creştere

Pentru reabilitarea şi conservarea patrimoniului cultural-istoric, din cele 11 proiecte conturate,

sau finalizat 8 proiecte, cu o investiţie de 242,78 milioane lei prin co-finanţare Phare, fonduri
guvernamentale şi POR, realizându-se astfel reabilitarea şi dezvoltarea turistică a ansamblului
monument istoric Mănăstirea Golia, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Iaşi, consolidarea şi reabilitarea
Teatrului Naţional Iaşi, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, precum şi a unui
imobil în vederea înfiinţării Muzeului Municipal, regenerare urbană în zona Lăpuşneanu - Piața Unirii. În
parteneriat cu parohiile s-a efectuat reabilitarea şi integrarea turistică a ansamblului monument istoric
Sf. Sava şi reabilitarea şi dezvoltarea turistică a monumentului Istoric Biserica Banu, iar consolidarea,
restaurarea şi amenajarea Palatului Culturii Iaşi, co-finanţat din fonduri guvernamentale s – a realizat în
parteneriat cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Proiectul vizând consolidarea şi reabilitarea
Filarmonicii Iaşi, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se află în
implementare, în timp ce un proiect pentru conservarea Băii Turceşti şi cel pentru refacerea şcolilor
monument şi reintroducerea acestora în circuitul turistic, au fost reportate pentru exerciţiul financiar
2014-2020.

Trasee
“Traseul Unirii” se suprapune pe centrul vechi al orașului, având ca elemente de atracţie locurile
marilor înfăptuiri naţionale. Timpul necesar pentru a putea fi parcurs întreg intinerariul ce cuprinde 14
obiective, este de aproximativ 3 ore.

“Traseul Artelor”, sub denumirea de “Primul teatru românesc“ răspunde pe deplin nevoii de
frumos a turiștilor, sau a pasionaţilor de artă. Acesta include de la instituţii , expoziţii, clădiri în care se
desfășoară activităţi muzicale, plastice, de arhitectură, sau literatură până la spectacole de excepţie,
însumând un număr de 16 obiective.
 Dezvoltare Urbana
Puncte tari
Cultură şi patrimoniu
- Municipiul Iași, important centru istoric al României, cu multiple active culturale și un capital
interesant și bogat .
- Palatul Culturii, promovat ca emblemă a Iașului, considerat punctul central al orașului
- Dimensiunea culturală a orașului , considerată brand al orașului odată cu trecerea timpului
- Conservarea digitală a patrimoniului industrial și tehnic material și imaterial, prin realizarea
site-ului Muzeul Virtual de Arheologie Industrială. Excelenţă culturală și literară prezervată în Zona
Metropolitană Iași prin festivaluri internaţionale, naţionale sau locale
- Numărul mare de păduri în raza de accesibilitate a municipiului, cu potenţial de valorificare
pentru recreere și agrement. Informarea locuitorilor asupra trecutului orașului Iași, cunoașterea și
monitorizarea monumentelor prin întâlnirile periodice din cadrul clubului “Iubitor de Iași”.
- Concentrare a resurselor de patrimoniu de-a lungul unor axe cu potenţial de dezoltare
turistică, ce au ca origine zona centrală a Municipiului Iași: spre Siret, spre Huși și spre Vaslui.
- Siluetă tradiţională a orașului pe șapte coline, evidenţiată prin prezenţa unor clădiri înalte
precum Biserica Trei Ierarhi, Catedrala Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Palatul Culturii, Biserica
Sfântul Nicolae Domnesc, Biserica Bârboi, Ansamblul Golia, Mânăstirea Cetăţuia, Mânăstirea Galata etc.
- Valorificarea clădirilor monument prin conversii funcţionale, în scopul deservirii cu funcţiuni și
activităţi necesare comunităţii printre care: Palatul Roznovanu (azi Primăria Municipiului Iași), Notre
dame de Sion (azi Filarmonica Moldova), Palatul Calimachi (azi Rectoratul Universităţii de Medicină și
Farmacie) etc. Zone cu valoare istorică, ambientală și arhitecturală, în afara zonei centrale: incintele
mânăstirilor Galata, Cetăţuia, Frumoasa și Bârnova, clădirile monument situate în zona Aleii M.
Sadoveanu, etc.

Puncte slabe
- Starea avansată de degradare a peste 50% din cele mai reprezentative monumente pentru
istoria Iașului printre care se numără: instituţii culturale (Muzeul de Istorie Naturală, Filarmonica
“Moldova”, Palatul Braunstein, Palatul Sturdza Miroslava, Școala Normală “Vasile Lupu”, Conacul Poieni
(Schitu Duca), Casa Beldiman (Palatul Copiilor, Str. Săulescu), Cinematografele Republica, Dacia, Victoria,
Tineretului), lăcașe de cult (Biserica “Duminica Tuturor Sfinţilor” (Schitu Duca), Biserica “Intrarea în
Biserică-Vovidenia”, Mânăstirea Frumoasa) și alte clădiri reprezentative (Casa Canano (prima
închisoare), Observatorul Astronomic, Clădirea Burchi Zmău, Baia Turcească)
- Demolarea parţială sau totală a monumentelor de patrimoniu industriale abandonate, ce
necesită reparaţii urgente, printre care: Fabrica de Cărămizi de la Ciurea, Fabrica de Țigarete, Fabrica de
Bere “Zimbru”, și Atelierele C.F.R. Nicolina
- Zone cu un grad avansat de degradare a construcţiilor monument în proprietate privată, de pe
Str. Colonel Langa, Str. Cuza Vodă, Str. Sf. Sava și Str. Agatha Bârsescu. Municipiul Iaşi nu dispune de o
zonă de agrement bine organizată în afara perimetrului construibil, în special în partea de sud.
- Nevalorificarea Râului Bahlui, element identitar al orașului, în scop turistic sau recreativ.
Reducerea categoriilor de vârstă a publicului ţintă printre turiști din cauza promovării și valorificării pe
plan naţional și internaţional exclusiv a monumentelor religioase .
- Nesatisfacerea cererii de consum cultural a tinerilor din cauza ofertei reduse de activităţi și
evenimente
- Număr redus de evenimente sezoniere ce au capacitatea de a atrage un număr mare de turiști
(Sărbătorile Iașului și Sărbătoarea Sfintei Parascheva).
- Distribuţia neuniformă a spaţiilor verzi de folosinţă generală pe teritoriul Municipiului Iași
Amenajarea deficitară a bazei de agrement Nicolina nu valorifică suficient potenţialul resurselor
balneare. Nevalorificarea zonelor istorice protejate a dus la ruinarea și abandonarea ansamblurilor curţii
domnești - Vestigiile Domnești ale Muncipiului Iași

Oportunităţi
- Accesibilitate crescută pe plan regional, naţional și internaţional datorită aeroportului ce
asigură curse regulate cu Bruxelles, Londra, Paris, Roma, Barcelona, Viena, Koln, Tel Aviv (dar și alte
orașe europene, între care, sezonier, cu Heraklion, Zakyntos și Rhodos în Grecia), a legăturilor de cale
ferată cu toate orașele României, cu Republica Moldovei, Ucraina precum și cu întreaga Europă,
oportunitate ce poate crește atractivitatea întregii regiuni
- Dezvoltarea de parteneriate regionale și europene odată cu crearea și susţinerea centrelor de
rezidenţă pentru artiști, scriitori și traducători Susţinerea și promovarea mobilităţii transnaţionale a
persoanelor ce activează în sectorul cultural, precum și a produselor artistice și culturale
- Creșterea importanţei culturale a orașului Chișinău ca urmare a acordului de asociere

Amenintari
- Competiţie crescută la nivel naţional din punct de vedere al resurselor turistice cu judeţe
precum Timiș, Cluj, Brașov, Sibiu, Constanţa Competiţie crescută în plan regional din punct de vedere al
resurselor turistice cu alte zone din regiunea istorică Moldova precum Suceava, PiatraNeamţ sau
Botoșani