Sisteme navale cu tubulaturi

proces de curățire la interior cu acid. Nu se admite sablarea cu nisip pentru că nisipul rămâne în sistem.

4.3.3.2 Sistemul aer serviciu

Funcția acestui sistem este de a furniza aer comprimat sistemelor de lucru și control tuturor
utilizatorilor de pe navă. Sistemul de aer presiune scăzută conține un compresor de aer de presiune
scăzută, butelii de aer presiune scăzută, uscător de aer, linie de distribuție și un filtru de ulei/apă. De
multe ori sistemul de aer serviciu este proiectat ca o ramificație a sistemului de aer lansare dar aceasta
înseamnă mai multe ore de funcționare și cheltuieli mai mari de întreținere.
Un sistem tipic de aer comprimat este prezentat în (Fig.4.114). Sistemul poate fi divizat în trei
segmente ce furnizează aer pentru lansarea motorului principal şi motoarelor auxiliare, aer instrumental
pentru instrumente şi aparatura de control şi aer pentru diferite servicii ale navei.

18

2 18
2
17
A
3 M

B
16
4 M

4 15

4 M

14

Aer servicii nava 13

5 12

6
Aer control

7 8 9 10 11

Fig. 4.114 Sistemul de aer comprimat

1-Compresor aer topping, 2-Compresor aer lansare, 3-Motor principal, A-La distribuitor, valvule pilot,
B-La valvulele de lansare, 4-Diesel-generator, 5-Compresor aer servicii navă, 6-Separator, 7-Uscător, 8-
Valvulă cu reţinere, 9-Butelie aer control, 10-Separator, 11-Compresor aer control, 12-Butelie aer

165
Sisteme navale cu tubulaturi

serviciu, 13-Valvulă cu acţionare electromagnetică, 14-Compresor aer avarie, 15-Butelie aer avarie, 16-
Valvulă operare motor, 17-Separator,18-Butelie aer lansare

Datorită faptului că manevrabilitatea navei este dependentă de disponibilitatea aerului de lansare,

numărul minim şi mărimea buteliilor de aer trebuie să fie în acord cu cerinţele societăţii de clasificare
sub regulile căreia este construită nava. În mod tipic buteliile trebuie să conţină suficient aer pentru a
realiza 6 lansări consecutive ale motorului nereversibil sau 12 lansări în cazul motorului reversibil. Acest
volum de aer trebuie să fie stocat în cel puţin două butelii şi disponibil fără reîncărcarea lor. Buteliile
principale de aer, în mod normal sunt sub presiune înaltă, uzual 30 bar în scopul reducerii mărimii
buteliilor. Buteliile principale de aer sunt în mod normal încărcate de două compresoare. Dacă consumul
normal de aer serviciu este scăzut, acest aer poate fi furnizat de buteliile principale de aer printr-un
reductor de presiune. În acest caz, un compresor de aer suplimentar, de capacitate mică, de completare
va fi instalat. Dacă cantitatea de aer pentru servicii este mare, este mai potrivită instalarea unui
compresor de aer separat.
O butelie separată de aer, mică, auxiliară (sau de avarie) este montată în mod obişnuit pentru
pornirea motoarelor auxiliare, ea fiind în mod normal alimentată din sistemul principal de lansare .
Pentru lansarea la rece, o butelie auxiliară de aer poate fi alimentată de un compresor de aer de avarie
care poate fi acţionat de un motor Diesel pornit manual sau de un motor alimentat de la tabloul de avarie.
Pentru pornirea motoarelor auxiliare trebuie prevăzut pe cât posibil o butelie de aer cu o
capacitate suficientă pentru a efectua 6 porniri cu motorul de puterea cea mai mare, pregătit pentru
funcționare. Dacă există numai o singură butelie de aer pentru motoarele auxiliare, atunci trebuie
prevăzută și posibilitatea pornirii de la o butelie de aer sau de la un grup de butelii de aer al motoarelor
principale.
La navele cu zonă de navigație nelimitată, numărul compresoarelor principale trebuie să fie cel
puțin două, din care unul poate fi antrenat de motorul principal. Debitul total al compresoarelor
principale trebuie să fie suficient pentru umplerea buteliilor de aer ale motoarelor principale în timp de 1
oră, începând de la presiunea atmosferică până la presiunea necesară asigurării numărului de porniri și
manevre indicat de regulile de registru. Compresoarele principale trebuie să aibă debite aproximativ
egale.
Tubulaturile destinate umplerii buteliilor de aer trebuie să fie montate de la compresoare direct la
buteliile de aer și trebuie să fie complet separate de tubulaturile de pornire. După fiecare compresor
trebuie să fie instalată pe tubulatură o valvulă de închidere cu reținere. Pe tubulatura care alimentează cu
aer fiecare motor, înaintea valvulei lui de pornire, trebuie instalată o valvulă cu reținere. Temperatura
aerului care intră în buteliile de aer nu trebuie să depășească 90 0 C. La nevoie pot fi prevăzute răcitoare
de aer corespunzătoare. Tubulaturile trebuie montate pe cât posibil în linie dreaptă, cu o mică înclinare
pentru scurgerea apei. Înclinarea nu trebuie să fie spre valvula de pornire a motorului. Pe tubulatura
dintre compresoare și buteliile de aer trebuie prevăzute dispozitive pentru evacuarea apei și a uleiului,
dacă aceste dispozitive nu au fost montate chiar pe compresoare.
Sistemul de control pneumatic este de multe ori alimentat de la un compresor independent care
nu eliberează vapori de ulei şi o butelie separată unde aerul ajunge după ce a trecut printr-un uscător.
Serviciul de stand-by poate fi realizat printr-o conexiune în cruce de la sistemul de serviciu al navei sau
printr-un reductor de presiune de la sistemul aer lansare.
Instrumentele locale pot include un manometru pe refularea fiecărui compresor, la fiecare butelie
şi după fiecare reductor de presiune, un manometru pe circuitul de ulei de ungere şi o tijă de metal
pentru controlul nivelului de ulei în colectorul de ulei al fiecărui compresor. Pentru măsurarea
temperaturii apei de răcire se montează termometre pe răcitoarele de apă ale compresoarelor. Presiunea
aerului de lansare şi presiunea aerului din sistemul de control sunt indicate atât local cât şi în postul
central de comandă. Sunt montate alarme pentru situaţiile de presiune scăzută în circuitul aer lansare şi
aer comandă. Cu excepţia compresorului de avarie, compresoarele sunt în mod obişnuit echipate pentru
a porni şi pentru a se opri automat ca răspuns la presiunea din butelii. Compresoarele pornesc când
presiunea din butelii scade sub o valoare minimă, uzual 16 bar şi se opresc atunci când se atinge

166
Sisteme navale cu tubulaturi

valoarea maximă, uzual 30 bar. Când sarcina la lansare a unor compresoare mari de aer este foarte mare,
înstalaţia poate fi proiectată ca ele să pornească automat fără sarcină pe refulare urmând ca intrarea în
sarcină să se realizeze treptat. Pentru colectarea condensului de la butelii se montează dispozitive
automate de drenaj.
Amenajarea unui modul format din buteliile de aer împreună cu elementele de instalaţie şi
instrumentele de control reprezintă o soluţie ce scurtează timpul de montaj şi uşurează execuţia
conexiunilor. În (Fig.4.115) este reprezentat un astfel de modul.

Vedere de sus a modulului buteliilor de aer

Fig. 4.115 Modulul buteliilor de aer

1-Butelii aer comprimat, 2-Valvule de aer pentru lansarea motorului principal, 3,5-Valvule auxiliare aer,
6-Gură de vizită, 7-Prindere superioară, 8-Ţevile de aer spre motorul principal

§4.3.4 Sistemul răcire apă dulce

Sistemul de răcire cu apă dulce este folosit pentru răcirea motoarelor principale, motoarelor
auxiliare, dulapurilor electrice și a altor echipamente. Apa dulce este răcită de un răcitor din sistemul de
răcire cu apă de mare sau de un boxculer (box cooler). Un boxculer este un schimbător de căldură
montat în chesonul de apă de mare ce are contact direct cu apa de mare. Atunci când se folosește
sistemul cu boxculere nu mai este nevoie de sistem de răcire cu apă de mare.
Există sisteme de răcire cu apă dulce (tratată) ce cuprind un circuit de răcire de temperatură joasă
(LT-low temperature) și un circuit de răcire de temperatură înaltă (HT-high temperature). Circuitul de
temperatură joasă (LT) conține secțiunea răcitorului aerului de supraalimentare și răcitorul uleiului de
ungere. Circuitul de răcire de temperatură înaltă (HT) încorporează secţiunea de răcire cilindrii,
turbosuflantă şi treapta de temperatură înaltă a răcitorului de aer supraalimentare. Există mai multe
variante de organizare a sistemului de răcire a motorului principal. În (Fig.4.116) este prezentată
varianta sistemului de răcire cu un singur răcitor. În figură s-a notat cu LT sistemul de temperatură
scăzută şi cu HT sistemul de temperatură ridicată. Căldura din sistemul de răcire de temperatură înaltă
(HT) este disipată fără folosirea unui răcitor, amestecând apa de răcire din sistemul HT cu cea din
sistemul LT. Sistemul LT este răcit de apa de mare.
În (Fig.4.117) este prezentată varianta amplasării răcitoarelor în cascadă. Sistemul HT este răcit
de sistemul LT. Apa de răcire din HT este răcită de apa de răcire LT în răcitorul HT. Sistemul LT este
răcit de apa de mare.
În (Fig.4.118) este prezentată varianta în care sistemele LT şi HT sunt răcite de apa de mare în
răcitoare separate.

167
Sisteme navale cu tubulaturi

Apă de
mare

LT-răcitor

Fig.4.116 Sistem de răcire cu un singur răcitor

HT-răcitor
Apă de
mare

LT-răcitor

Fig.4.117 Sistem de răcire cu răcitoarele amplasate în cascadă

Apă de
mare

LT-răcitor HT-răcitor

Fig.4.118 Sistem cu răcitoare separate pentru LT şi HT

Sistemul de răcire al motorului principal are două ramuri, una a motorului şi una a navei. În (Fig.4.119)
este prezentat un sistem de răcire intern pentru un motor 12V. Părțile componente ale sistemului sunt:
01-pompă răcire temperatură înaltă (HT-high temperature), 02-pompă răcire temperatură joasă (LT-low
temperature), 03-răcitor aer supraalimentare (LT), 04-răcitor ulei (LT), 05-valvulă termostatică
temperatură înaltă (HT), 06-valvulă termostatică temperatură scăzută (LT), 07-turbosuflantă, 08-unitatea
de control a curgerii, 10-orificiu echilibrare hidraulică, 32-pompă preîncălzire, 33-preîncălzitor, 38-
pompă apă de mare, 402-ieșire apă temperatură înaltă, 403-apă (HT) către tanc dezaerare, 407-aspirație
apă răcire temperatură înaltă pompă stand-by (HT), 408-refulare apă răcire temperatură înaltă pompă

168
Sisteme navale cu tubulaturi

stand-by (HT), 451-intrare apă răcire temperatură scăzută (LT), 456-aspirație apă răcire temperatură
scăzută pompă stand-by (LT), 457-refulare apă răcire temperatură scăzută pompă stand-by (LT), 478-
aspirație pompă apă de mare, 477-refulare apă pompa apă de mare, PI-indicator presiune, IT-indicator
temperatură, SS-supapă de siguranță.
Sistemul de răcire din (Fig.4.119) constă în două circuite de răcire, unul de temperatură scăzută
(LT) și unul de temperatură înaltă (HT). Circuitul de temperatură scăzută (LT) răcește aerul de
supraalimentare și uleiul de ungere în paralel iar circuitul de temperatură înaltă (HT) răcește cămașile
cilindritor, chiulasele și părțile neizolate ale sistemului de evacuare gaze. Apa de răcire de la circuitul de

TI

Optional M 32
07
TI

33
A 407 01 408
PI
C 08
403
05 B Optional TI
03 TI
457 02 456
PI SS
451
10 04
A Optional
06 C

B 38 476
402 477
Optional
Fig. 4.119 Sistemul intern de răcire la un motor cu 12 cilindri în V (12V)

temperatură scăzută (LT) circulă către sistemul de răcire de temperatură ridicată (HT) pentru a prelua
căldura de la motor. Pompele de răcire sunt de tip centrifugal antrenate de arborele cotit al motorului
prin angrenaje cu roți dințate. Temperatura apei de răcire este controlată prin valvule termostatice. Există
o singură legătură de intrare din circuitul exterior de răcire și o singură legătură de ieșire către sistemul
exterior de răcire. Apa de răcire de la pompa (02) trece prin supapa de siguranță (SS) și ajunge la
răcitorul de aer supraalimentare (03) (LT) și la răcitorul de ulei (04) (LT). Temperatura apei de răcire
(LT) este controlată de valvula termostatică (06). Apa de răcire ajunge în canalele integrate din piesele
turnate ale motorului și de aici la capătul liber. Pompa (01) cu accesoriile ei este opțională. Circulația

169
Sisteme navale cu tubulaturi

apei între cilindrii motorului (HT) are loc prin pasaje interioare situate în pereții cămășilor cilindrilor.
Pasajele interioare au pantă ascendentă și apa de răcire urcă din partea inferioară către partea superioară.
Dimensiunile pasajelor sunt calculate pentru creșerea vitezei ape în partea superioară în vederea
îmbunătățirii procesului de răcire. După răcirea cămășilor cilindrilor apa de răcire circulă prin chiulase și
de aici la o tubulatură multiplă pentru răcirea părților neizolate din sistemul de evacuare gaze. În
continuare apa de răcire de temperatură înaltă circulă prin canalele de retur din blocul motor la capătul
liber și de aici la unitatea de control a curgerii (08). Valvula termostatică (05) trimite apa rece înapoi în
circuit (ramura C) și apa fierbinte este transferată circuitului exterior de răcire (ramura B) și răcitorului
central prin priza (402). Opțional, instalațiile marine pot fi dotate cu pompă apă de mare (38),răcitor
separat de apă de mare și tanc expansiune. Tot opțional poate fi introdus un sistem de pre-încălzire cu
preîncălzitor (33) și pompă preîncălzire (32) antrenată de un motor electric și rezistențe electrice de
încălzire.
Pentru sistemul de răcire cu apă dulce al navei există mai multe aranjamente. În (Fig.4.120) este
prezentat un exemplu în care apa de mare care circulă răcește circuitul de apă dulce de temperatură
scăzută (LT) corespunzător schemei prezentate în (Fig.4.116). Notațiile folosite în (Fig.4.120) sunt
următoarele: 01-motor principal, 02-pompă răcire circuit (LT) antrenată de motor electric, stand-by
(opțional), 03- pompă răcire circuit (HT) antrenată de motor electric, stand-by (opțional), 04- pompă
răcire apă de mare antrenată de motor electric, stand-by (opțional), 05-schimbător de căldură, 06-tanc
dezaerare, 07-răcitor combustibil (cu țevi sau plăci), 08-valvulă control curgere, 402-ieșire apă circuit
(HT), 403-apă (HT) tanc dezaerare, 407-aspirație pompă răcire (HT) stand-by poziția (03), opțional,
408-refulare pompă răcire (HT) stand-by poziția (03), opțional, 409-eliberare suprapresiune în tancul de
dezaerare, 420-scurgere preaplin, 451-intrare apă circuit (LT) în sistemul motorului, 456-aspirație
pompă răcire (LT) stand-by poziția (02), opțional, 408-refulare pompă răcire (LT) stand-by poziția (02)
(opțional), 476-intrarea apă de mare la pompa antrenată de motor, ieșire apă de mare de la pompa
antrenată de motor. Căldura din sistemul de răcire de temperatură înaltă (HT) este disipată fără folosirea
unui răcitor, amestecând apa de răcire din sistemul (HT) cu cea din sistemul (LT), priza de ieșire a apei
(HT) este (402). Sistemul (LT) este răcit de apa de mare în schimbătorul de căldură (05). Pentru
circulația apei de mare se poate monta opțional pompa antrenată de un motor electric (04). Tancul de
dezaerare (06) are și rol de expansiune pentru apa de răcire. El este prevăzut cu sticlă de nivel pentru
controlul nivelului apei și supapă de siguranță. Conexiunile dintre motor și țevile sistemului navei se
realizează prin legături flexibile.
În (Fig.4.121) este prezentată schema unui sistem de răcire cu apă dulce al navei care folosește
un sistem de răcire extern cu apă sărată cum ar fi răcitor la chilă sau boxculer (box cooler). Notațiile
folosite în (Fig.4.121) sunt: 01-motor, 02-pompă apă (LT) antrenată de motor electric, stand-by,
(opțional), 03- pompă apă (HT) antrenată de motor electric, stand-by, (opțional), 05-răcitor la chilă sau
boxculer (box cooler), 07-răcitor combustibil, 403-apă (HT) către tanc dezaerare, 407-aspirație pompă
stand-by (03) apă răcire (HT), 408-refulare apă răcire (HT) pompa stand-by (03), 451-intrare apă răcire
(LT) în sistemul motorului, 456-aspirație apă răcire (LT) pompă stand-by (02), 457-refulare apă răcire
(LT) pompă stand by (02). Apa de răcire din circuitul (LT) pătrunde în motor prin conexiunea (451). O
parte din ea asigură răcirea din circuitul (LT) al motorului iar o parte asigură răcirea din circuitul (HT) al
motorului. Cele două circuite se unesc și ies din motor prin priza (402). Apa dulce este răcită în răcitorul
de la chilă sau boxculerul (box cooler) (05) și apoi ea răcește combustibilul în răcitorul (07). Apa de
răcire reintră în motor prin priza (451). Opțional se montează pompele (02) și (03) antrenate de motoare
electrice. Conexiunea (403) asigură legătura cu tancul de dezaerare și expansiune.

170
Sisteme navale cu tubulaturi

420

06

403
03
01
408

M
407
02
457

M
456

409

451
402 477 476

Sistem
combustibil
04
SS
Intrare apă sărată

07 08 Iesire apă sărată

M

Către tanc
combustibil

05

Fig.4.120 Sistemul de răcire cu apă dulce al navei folosind apă de mare circulată

171
Sisteme navale cu tubulaturi

M
403
01
408

03

407
M

457

02
456

De la tancul de apă

451
402

05
06

Către tanc
combustibil serviciu

07

Fig.4.121 Sistem de răcire cu apă dulce al navei folosind un sistem extern de răcire cu apă sărată

În (Fig.4.122) este prezentată schema unui sistem de răcire cu circuit extern și agregat de
desalinizare a apei de mare. Notațiile folosite în (Fig.4.122) sunt: 01-motor Diesel, 02-agregat de
desalinizare a apei de mare, 03-valvulă termostatică, 05-schimbător de căldură, 09-pompă de ajutor
(booster), 402-ieșire apă circuit (HT), 403-către tanc dezaerare și expansiune, 451-intrare apă circuit
(LT), 476-intrare apă de mare, 477-ieșire apă de mare. Apa de răcire din circuitul (LT) pătrunde în motor
prin conexiunea (451). O parte din ea asigură răcirea din circuitul (LT) al motorului iar o parte asigură
răcirea din circuitul (HT) al motorului. Cele două circuite se unesc și ies din motor prin priza (402). Apa
de răcire din circuitul (HT) încălzește apa de mare în agregatul de desalinizare pentru obținerea apei
dulci. Dacă configurația instalației cere, se montează pompa suplimentară (09). Răcitorul (05) răcește
apa dulce în schimbătorul de căldură (05) cu apă de mare din priza (477). Valvula termostatică (03)
reglează debitul de apă recirculată pentru a se menține temperatura prescrisă. Legătura cu tancul de
dezaerare se realizează prin priza (403).

172
Sisteme navale cu tubulaturi

403
01

451
402 477 476

Intrare apă de mare

Iesire apă de mare

SS 03
C

B A
05

09 02
M

Fig.4.122 Sistem de răcire ce conține agregat de desalinizare a apei de mare

Separat de sistemul de răcire cu apă dulce al motoarelor principale există un sistem de răcire cu
apă dulce pentru servicii generale care răcește transformatoare mari, dulapuri electrice, centrale de aer
condiționat, agregate hidraulice, echipamente frigorifice, răcitoare de lichid etc. Sistemul de răcire
pentru servicii generale este deservit de 2 pompe centrifuge acționate electric din care una este pe poziție
de stand-by. Din motive de siguranță, la unele nave sistemul este divizat într-un sistem pentru bordul
babord și unul pentru bordul tribord.
Pentru Diesel-generatoare se prevede un sistem separat. În (Fig.4.123) este prezentată schema
unui sistem de răcire ce folosește un răcitor de apă sărată central. Notațiile folosite în (Fig.4.123) sunt
următoarele: 01-motor Diesel, 02-pompă apă de mare, 03-pompă apă de mare stand-by (opțional), 04-
schimbător de căldură, 05-schimbător de căldură stand-by (opțional), 06-valvulă regulatoare, 07-valvulă
termoregulatoare, 402-ieșire apă răcire circuit HT, 403-legătură circuit răcire HT la tanc aerisire, 451-
intrare apă răcire circuit LT. Pompa de apă de mare răcește schimbătorul de căldură (04) și atunci când
este cazul schimbătorul de căldură (05). Apa dulce iese din Diesel-generatoare prin priza (402) și ajunge
în răcitorul (04). Valvula (06) controlează fluxul de apă iar valvula termoregulatoare (07) funcționează
ca aplicație de amestec a apei reci cu cea fierbinte pentru a realiza temperatura apei de răcire la ieșire
între limitele prestabilite. Legăturile la tancul de dezaerare și expansiune sunt (403).
Dimensiunile tubulaturii în sistemul de răcire se aleg astfel încât viteza maximă a apei pe
aspirație să fie cuprinsă în intervalul 1,5÷2,5 [m/s] iar pe refulare în intervalul 2,5÷3,5 [m/s]. Materialul
folosit la confecționarea țevilor este oțelul. Tubulatura nu se galvanizează pentru că zincul este dizolvat
de aditivi întroduși în apa de răcire.

173
Sisteme navale cu tubulaturi

451
403

402
01

A
07

M
B

03
C

02

SS
SS
451
403

05
04
402
01

06
451
403

402
01

Fig.4.123 Sistemul de răcire pentru Diesel-generatoare cu răcitor central

174
Sisteme navale cu tubulaturi

Controlul temperaturilor pe circuitul de răcire al navei se realizează cu valvule termostatice

(termoregulatoare). O valvulă termostatică pentru circuitul de răcire (HT) va fi montată să controleze
temperatura apei de ieșire, de obicei 93 [0C]. O valvulă termostatică pentru circuitul de răcire (LT) va fi
montată să controleze temperatura de intrare a apei, deobicei 38 [ 0C]. Valvulele termostatice se
montează în sistemul navei.
Valvulele termostatice pot realiza servicii de distribuție a fluxurilor de apă sau de amestec a
fluxurilor de apă. În (Fig.4.124) este prezentat montajul unei valvule termostatice care realizează
serviciul de distribuție a fluxurilor de apă iar în (Fig.4.125) montajul unei valvule care realizează
serviciul de amestec. Porturile valvulei sunt: A-toate (All), B-by-pass (By-pass), C- răcitor (cooler).

Valvula
termostatica Amot

Corp Corp
ce ce
Corp cald retine Corp cald retine
caldura caldura
(Racitor) (Racitor)

Valvula
termostatica Amot
Pompa Pompa

Fig.4.124 Serviciul de orientare Fig.4.125 Serviciul de amestec

Când valvula termostatică este folosită pentru servicii de distribuție (Fig.4.124), portul A ce
conține senzorul de temperatură se montează către corpul cald (exemplu motor), portul B se montează la
linia de by-pass a răcitorului și portul C către răcitor.
Când valvula termostatică este folosită pentru servicii de amestec, portul C este intrarea fluidului
rece, portul B este by-pass pentru intrarea fluidului fierbinte și portul A ce conține senzorul de
temperatură va comanda amestecul fluidului rece cu cel fierbinte pentru a obține temperatura dorită a
apei la ieșirea prin portul A. Aplicația pentru servicii de amestec este utilă când se cunoaște exact
valoarea temperaturi de intrare a apei de răcire în obiectul încălzit. Aceeași valvulă Amot poate fi
folosită pentru cele două tipuri de servicii dar diferă montajul. În (Fig.4.126) este prezentată o valvulă
termostatică Amot cu elemente sensibile la temperatură montate în interior iar în (Fig.4.127) o valvulă
Amot cu senzorul la temperatură exterior. La valvula din (Fig.4.127) elementele de închidere/deschidere
sunt acționate de un dispozitiv electric.
Dispozitiv
de actionare
Controler electrica

Senzor de
temperatura
Corpul
valvulei

Fig.4.126 Valvulă Amot cu senzori interiori Fig.4.127 Valvulă Amot cu senzor exterior

175
Sisteme navale cu tubulaturi

4.3.4.1 Recuperarea căldurii

4.3.4.1 Recuperarea căldurii

Căldura disponibilă din sistemul de răcire poate fi folosită pentru preîncălzirea altor sisteme, de
exemplu apa de răcire cilindrii preîncălzește apa de mare care se evaporă în desalinizator.
Înainte de pornirea motorului Diesel acesta se preîncălzește pentru ca arderea în camerele de
ardere să aibă loc în condiții optime și să nu apară tensiuni în componentele motorului. Există și soluția
combinării sistemului de recuperarea căldurii cu sistemul de preîncălzire. În (Fig.4.128) este prezentată o
schemă în care sunt combinate sistemul de recuperarea căldurii cu cele de preîncălzire. Elementele
diagramei din (Fig.128) sunt: 1-pompă răcire apă, 2-pompă preîncălzire, 3-valvulă termoregulatoare, 4-
schimbător de căldură pentru recuperarea căldurii, 5-valvulă solenoidală, 6-regulator temperatură, 7-
schimbător căldură răcire apă cilindrii, 8-tanc expansiune apă răcire, 9-motor.

De la schimbătorul Către schimbătorul

central de căldură central de căldură Tubulatură cu apă rece
4 Tubulatură cu apă caldă

Tubulatură cu apă de preîncălzire

5

1
2 5

9
8

Fig. 4.128 Sistem de recuperarea căldurii combinat cu sistemul de preîncălzire

Când motorul funcționează, apa de răcire este condusă prin schimbătorul de căldură (4) unde cedează
căldură apei care vine de la schimbătorul central de căldură. Dacă motorul este oprit pompa de
preîncălzire circulă apa de răcire prin schimbătorul de căldură (4) pentru a fi preîncălzită de apa de la
schimbătorul central de căldură.
Schimbătorul de căldură central poate deservi mai multe motoare, el poate fi cu plăci sau cu țevi.
În general se folosește un schimbător de căldură cu plăci datorită dimensiunilor mai reduse. În
(Fig.4.129) este prezentat un schimbător de căldură cu plăci iar în (Fig.4.130) o vedere expandată cu
principiul de funcționare. În cele două figuri s-au făcut notațiile: 1-capac fix, 2-pachet plăci, 3-bară
superioară de susținere, 4-bară de ghidare, 5-capac mobil, 6-suport cu coloane, ir-intrare apă rece, er-

176
Sisteme navale cu tubulaturi

ieșire apă rece, ic-intrare apă caldă, ec-ieșire apă caldă. Schimbătorul de căldură cu plăci constă într-un
pachet de plăci din metal ondulate (2) prevăzute cu porturi pentru trecerea fluidelor între care este
transferată căldura. Plăcile sunt ondulate pentru a preveni turbulențele în timpul curgerii fluidelor și
pentru mărirea rezistenței mecanice. Între plăci se montează garnituri care etanșează canalele și
direcționează fluidele în canale alternative. Pachetul este comprimat cu autorul unor bare de ghidare (4)
între capacul fix (1) și capacul mobil (5) cu ajutorul unor bolțuri. Plăcile și capacul mobil sunt susținute
de o bară superioară (3) și o bară inferioară susținute de un suport cu coloane (6). Conexiunile fluidelor
sunt poziționate în capacul fix (ir, er, ic, ec).

ec 3 4 5 6

er

ir

ic

Fig.4.129 Schimbător de căldură cu plăci Fig.4.130 Principiu de funcționare (vedere expandată)

4.3.4.2 Răcitor cutiei (box cooler)

Răcitorul cutie (box cooler) este un dispozitiv simplu, prietenos cu mediul care funcționează cu
cheltuieli reduse de întreținere. El răcește mai bine decât multe echipamente de răcire în orice condiții și
oferă ani de performanță fără probleme. În plus este compact și ușor de instalat. Răcitorul cutie (box
cooler) este un schimbător de căldură cu țevi la care țevile sunt imersate în apa de mare dintr-un cheson
apă de mare. Transferul de căldură se face de la țevi la apa de mare. Pereții chesonului au aceeași
grosime ca și tablele corpului navei din zona respectivă. În peretele exterior al chesonului sunt practicate
decupări prin care circulă apa de mare din afara chesonului spre interiorul lui și din interior spre exterior.
Suprafața decupărilor reprezintă 50% din suprafața peretelui chesonului în care sunt practicate. În
(Fig.4.131) este prezentat un răcitor cheson cu elementele de montaj. Cutia răcitor (box cooler) se
confecționează din oțel, alamă sau bronz. La interior se montează zincuri de protecție la coroziune și
anozi de impresionare care împiedică dezvoltarea florei și faunei marine în cheson.
Astăzi răcitoarele cutie (box cooler) pot fi întâlnite pe mii de nave destinate navigației interioare,
nave de pescuit, drăgi, remorchere, împingătoare, feriboturi, petroliere și nave port-container.

177
Sisteme navale cu tubulaturi

Bolt
Saibă
Capac
Garnitura capacului
Teavă aerisire
Surub
Saibă
Mănunchi de tevi
Garnitură cadru
Cadru sudat de cheson

Tablă suport

Cheson

Fig.4.131 Răcitor cutie (box cooler)

4.3.4.3 Amenajarea răcitoarelor pe stelaj (rack coolers system)

Sistemul cu răcitoare pe stelaj este un sistem închis ce nu este expus direct la apa de mare. Apa
de mare și apa dulce circulă datorită acțiunii pompelor de apă sărată respectiv apă dulce. În (Fig.4.132)
este prezentată circulația apei de mare. În (Fig.4.133) este prezentat sistemul Sperre Rack-coolers.

Iesire apă
de mare
Intrare apă
de mare

Fig.4.132 Curgerea apei de mare

Elementele de structură ale corpului navei sunt părți ale sistemului de răcitoare. Țevile răcitoarelor sau
plăcile lor sunt amplasate în dublu fund. Panourile de dublu fund ale navei din zona respectivă formează
plafonul sistemului. Sistemul răcitoarelor pe stelaj (rack coolers system) este complet integrat în
structura dublului fund al navei și eliberează o mare parte din spațiul din compartimentul de mașini.

178
Sisteme navale cu tubulaturi

Sistem
Sistemul de recuperarea

conditionat
Unitate aer
căldurii

Apă răcită
Sistemul de temperatură Iesire apă
temperatură înaltă de mare
Intrare apă joasă
de mare Tubulatură
Dublu fund evacuare

Placă
răcitor

Structura Structura corpului

cadrului navei

Bare de
ghidare
Fig.4.133 Amenajarea răcitoarelor pe stelaj

4.3.4.4 Sistemul de răcire la un motor Diesel lent

Figura (4.1.34) ilustrează un sistem tipic de răcire cu apă dulce pentru o instalaţie de propulsie cu
motor Diesel cu cap de cruce având pistoanele răcite cu apă şi trei Diesel-generatoare. Sistemul de răcire
arătat poate fi divizat în subsisteme separate pentru răcirea cămăşilor cilindrilor, pistoanelor mtorului
principal, injectoarelor motorului principal şi Diesel-generatoarelor.
În unele aplicaţii se foloseşte un sistem ce conţine un schimbător central de căldură prin care
circulă apa dulce de răcire atât de la motorul principal cât şi de la maşinile auxiliare. Sistemul central
poate fi împărţit în subsisteme separate ce funcţionează cu temperatură înaltă şi mai scăzută. Beneficiul
sistemului central de răcire constă în reducerea întreţinerii întrucât numai răcitorul central este expus
apei de mare. Costul suplimentar de achiziţie al sistemului central poate fi parţial compensat prin
reducerea folosiri materialelor rezistente la coroziune.
Instrumentele locale în fiecare sistem includ vacumetru pe aspiraţia pompei şi manometru pe
refulare, termometre montate înainte şi după schimbătoarele de căldură şi vizoare şi sticle de nivel la
tancurile de expansiune şi drenare. Controlul temperaturii este în mod uzual realizat automat prin
valvule termostatice cu trei căi ce permit vanei să ocolească răcitorul. Sunt montate două pompe cu
pornire automată din care una în așteptare (stand-by). În fiecare sistem sunt montate alarme pentru
presiune scăzută la refularea pompei, temperatura prea înaltă sau prea scăzută după schimbătorul de
căldură, pentru nivel minim în tanc. Alarme suplimentare şi instrumente la distanţă sunt montate ca
parte din sistemul de monitorizare a motorului.

Sistemul de răcire al cămăşilor de cilindrii

Sistemul de răcire cu apă dulce a cămăşilor de cilindrii arătat în (Fig.4.134) este independent de
răcitorul de ulei de ungere şi răcitorul de aer, care sunt în acest caz răcite direct de apa de mare. În alt
aranjament apa de răcire de la cămăşile cilindrilor poate fi răcită de răcitorul ulei ungere şi de răcitorul
de aer.
Un tanc de expansiune ridicat pe o platformă superioară menţine o presiune statică pe ramura de
aspiraţie a sistemului şi reprezintă un punct convenabil pentru colectarea aerisirilor şi adăugarea de apă.
Substanţele chimice pentru protecţia împotriva coroziunii şi a exfolierii trebuie să fie adăugate în apă şi

179
Sisteme navale cu tubulaturi

dacă este suficientă circulaţie prin tanc, ele pot fi adăugate la tancul de expansiune. Alternativ,
substanţele chimice pot fi injectate în sistem sub presiune.
Alimentarea turbosuflantei şi ţevile de retur sunt arătate în (Fig.4.134) întrucât chiar
turbosuflantele cu carcasă nerăcită cu apă cer apă de răcire pentru lagărele de la extremităţi.
Pompele de circulaţie apă răcire cămăşi cilindrii sunt în mod uzual pompe centrifugale şi la
instalaţiile mai mari sunt montate duplicat.
Ambele pompe sunt antrenate de motoare electrice la instalaţiile cu motoare Diesel lente, dar
motoarele semi-rapide şi rapide sunt deseori prevăzute cu o pompă antrenată de motor şi una antrenată
de un motor electric pentru serviciu în stand-by. Pompele pot fi montate înainte sau după răcitor sau
evaporator. În (Fig.4.134) au fost făcute notațiile: T.E.-tanc expansiune apă răcire D.G.-uri,

T.E.I.
S.R.D.G.
S.R.I.
A A A
R.D.G. T.E.
T.E.C.
P.C.
A.I.
D.G. P
P P
D.G. P T.S.
D.G. P
S.R.C.
R.P.
D.A.
P.A.P. P.C.
S.R.P. R.C. E A.C
A
P P P
T.D.A.P.
P

Fig.4.134 Sistemul de răcire cu apă dulce la un motor Diesel lent

A-alimentare pentru completare, R.D.G.-răcitor apă răcire D.G.-uri, S.R.D.G.-sistem apă răcire D.G-uri,
D.G.-Diesel-generator, P-pompă, P.A.P.-pompe circulaţie apă răcire pistoane, T.D.A.P.-tanc drenare apă
răcire pistoane, R.P.-răcitor apă pistoane, S.R.P.-sistem apă răcire pistoane, P.C.A.I.-pompă circulaţie
apă răcire injectoare, S.R.I.-sistem apă răcire injectoare, T.E.I.-tanc expansiune apă răcire injectoare,
T.S.-turbo-suflantă, D.A.-dezaerator, R.C.-răcitor apă răcire manta cilindrii, P.C.A.C.-pompă circulaţie
apă răcire manta cilindrii, E-evaporator, T.E.C.-tanc expansiune apă răcire manta cilindrii, S.R.C.-sistem
apă răcire manta cilindrii.
Cele mai multe nave maritime recuperează căldura din apa de răcire a cămăşilor de cilindrii
pentru a produce apă dulce. Evaporatorul este poziţionat în faţa răcitorului şi poate fi prevăzut cu o
alimentare suplimentară de abur sau apă caldă, ce încălzesc serpentinele când apa de răcire cilindrii nu
oferă suficientă căldură.
Un încălzitor apă cilindru trebuie să fie montat cînd motorul este oprit. Menţinerea motorului
cald minimizează coroziunea şi facilitează pornirea.

180