MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI BACĂU

COLEGIUL TEHNIC “DIMITRIE GHIKA” COMĂNEŞTI

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR

PROFESIONALE NIVEL III

CALIFICAREA : TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

ÎNDRUMĂTOR CANDIDAT
PROF: ATUDOREI MIHAELA ELEV:

SESIUNEA IUNIE 2011

1
 TEMA PROIECTULUI:

CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR
CORPORALE

2
 Cuprins:

ARGUMENT……………………………………………………4

.I.NOTIUNI GENERALE PRIVIND IMOBILIZARILE

CORPORALE
1.1.Conceptul de imobilizari corporale……………………………...5
1.2.Clasificarea imobilizărilor corporale…………………………….7
1.3.Criterii de recunoastere si evaluarea imobilizarilor corporale…..14

.II.AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE

2.1.Delimitari privind amortizarea imobilizarilor corporale………….17
2.2.Clasificarea metodelor de amortizare……………………………..18
2.3.Importanta utilizarii amortizarii…………………………………..21

.III.APLICATII PRACTICE PRIVIND EVIDENTA

IMOBILIZARILOR CORPORALE LA SC.PIATRA
MARE.SRL
3.1.Prezentarea societatii comerciale………………………………….23
3.2Operatiuni economice privind activitatea SC.PIATRA
MARE.SRL……………………………………………………………24

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………..34

3
 ARGUMENT

   Contabilitatea este adesea numită ”limba afacerilor”.Acest

limbaj poate fi considerat ca un sistem care furnizează informaţii
esenţiale despre activitatea economico-financiară a unei entităţi,
informaţii utile diferitelor persoane sau grupuri în luarea de
decizii.Ea asigură tehnici pentru culegerea şi prelucrarea datelor şi
limbajul pentru comunicarea acestor date utilizatorilor , persoanelor
interesate.  
Am încercat prin această lucrare să prezint într-o manieră
accesibilă conceptele,regulile,convenţiile şi practicile specifice
contabilităţii imobilizărilor. Mi-am propus să prezint modalităţile cele
mai eficinte pentru înţelegerea şi aprofundarea problemelor legate de
contabilitatea imobilizărilor corporale. 
Lucrarea răspunde atât cerinţelor instructive ale învăţămantului
economic cât şi imperativelor educative,cultivand simţul gospodăririi
eficiente şi performante a valorilor patrimoniale,al cunoaşterii şi al
controlului rezultatelor de la nivelul oricărei structuri organizatorice.
In elaborarea acestui proiect am încercat să folosesc cât mai
multe din cunoştintele si noţiunile asimilate în perioada liceului , dar
si cunoştinţele dobândite suplimentar prin munca individuala.
In aceasta lucrare am incercat să prezint cat mai multe elemente
cu caracter general .
Lucrarea de fata ma ajuta in acelasi timp sa pun in valoare si
abilitatile dobandite in orele de laborator si instruire practica , unde
am rezolvat probleme cu caracter aplicativ si studii de caz .
Finalizand aceasta lucrare sper ca am demonstrat nivelul de
cunostinte si abilitati de care dispun si ca in activitatea viitoare voi
putea sa realizez lucrari de calitate in domeniul pentru care m-am
pregatit .

4
 Avand in vedere disciplina contabilitate este o disciplina care se
adapteaza permanent conditiilor, studiul individual este obligatoriu
pentru orice lucrator in domeniu financiar-contabil .

CAPITOLUL .I.

NOTIUNI GENERALE PRIVIND IMOBILIZARILE

CORPORALE
1.1.Conceptul de imobilizari corporale

Imobilizările corporale sau de natura materială reprezintă bunuri de folosinta

indelungată in activitatea unei unitati patrimoniale.Ele ocupa ponderea cea mai importanta
in totalul activelor imobilizate,ale unitatii patrimoniale,fapt explicabil prin contributia lor
hotaratoare la asigurarea potentialului tehnic-productiv al intreprinderii.Ele sunt active
corporale care:
a)sunt detinute de intreprindere fie pentru a fi utlizate in productia de bunuri sau prestarea
de servicii,fie pentru a fi inchiriate tertilor(investitii imobiliare)sau pentru a fi folosite in
scopuri administrative;
b)sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un an ;
Imobilizarile corporale mai sunt cunoscute si sub denumirile de active corporale,
active tangibile sau imobilizari fizice, terminologii care tind a fi inlocuite cu denumirea
proprie standardelor internationale, aceea de imobilizari corporale.
Desi IAS 16 « Imobilizari corporale » exclude din aria sa de aplicabilitate investitiile
imobiliare, facand trimiterea la IAS 40 « Investitii imobiliare », acestea se numara printre
elementele de imobilizari corporale. IAS 40
« Investitii imobiliare », defineste investitiile imobiliare ca fiind acea proprietate
imobiliara detinuta mai degraba in scopul inchirierii sau pentru cresterea valorii, capitalului
sau ambele, decat pentru :
- a fi utilizata in productia de bunuri, prestarea de servicii sau in scopuri administrative ;
- a fi vanduta pe parcursul desfasurarii normale a activitatii.
Un activ corporal se recunoaste in bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii
economice viitoare pentru intreprindere si costul activului respectiv poate fi evaluat in mod
credibil.

Costul unui element de imobilizari corporale va fi recunoscut ca activ daca si

numai daca :

a) este posibila generarea catre entitate de beneficii economice viitoare aferente

activului;

b) costul activului poate fi masurat in mod credibil;

Piesele de schimb si echipamentul de service sunt, in general, inregistrate ca stocuri si

recunoscute in profit si pierdere atunci cand sunt consumate. Totusi , piesele de schimb si
echipamentul permanent sunt considerate imobilizari corporale cand o entitate preconizeaza

5
sa le utilizeze mai mult de o perioada. In mod similar , daca piesele de schimb si
echipamentele de service pot fi utilizate numai in legatura cu un element de imobilizari
corporale, ele sunt contabilizate ca imobilizari corporale.

Durata de viata utila este :

a) perioada in care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate ;

b) numarul de unitati de productie similare preconizate sa se obtina din activ de catre o

entitate;

Elementele de imobilizari corporale pot fi achizitionate pentru siguranta sau din

motive legate de mediu. Achizitia unor astfel de imobilizari corporale, desi nu creste in
mod direct beneficiile economice viitoare , poate fi necesara unei entitati in obtinerea
beneficiilor economice viitoare din alte active. Astfel de elemente de imobilizari corporale
se califica pentru a fi recunoscute ca active deoarece dau posibilitatea entitatii sa obtina
beneficii economice viitoare din activele conexe in exces fata de ceea ce s-ar putea obtine
daca acele elemente nu ar fi fost achizitionate.

Conform principiului de recunoastere a costului, mentionat intr-un paragraf anterior,

o entitate nu recunoaste la valoarea contabila a unui element de imobilizari corporale
costurile intretinerii zilnice a elementului respectiv. Mai degraba acestea sunt recunoscute
in profit sau pierdere o data ce apar. Costurile intretinerii zilnice sunt in primul rand
costurile de lucru si de consumabile si pot include costul componentelor mici. Scopul
acestor cheltuieli este adesea descris ca fiind pentru ” reparatiile si intretinerea ”
elementului de imobilizari corporale.

Unele componente ale unor imobilizari corporale pot necesita inlocuirea la intervale
regulate. De exemplu, un furnal poate necesita recaptusirea dupa un numar de ore de
utilizare specificat, sau interiorul unui avion , cum ar fi scaunele si galeriile , poate necesita
inlocuirea de mai multe ori in timpul vietii avionului. Valoarea contabila a acelor parti
inlocuite este recunoscuta in conformitate cu prevederile de recunoastere din acest
Standard.

Un element al imobilizarilor corporale care este recunoscut ca activ va fi evaluat

initial la costul sau.

Costul este format din:

a) pretul de cumparare , incluzand taxele vamale si taxele nerecuperabile, dupa deducerea
reducerilor comerciale si a rabaturilor;
b) orice costuri care se pot atribui direct aducerii activului la locatia si conditia necesare
pentru ca acesta sa poata opera in modul dorit de conducere;
c) estimarea initiala a costurilor de demontare si mutare a elementului si restaurarea
amplasamentului unde va fi mutat, obligatia pe care o dobandeste entitatea la
achizitionarea elementului sau ca o consecinta a utilizarii elementului pe o perioada
anumita in alte scopuri decat cele de a produce stocuri in timpul acelei perioade.

Exemple de costuri direct atribuibile :

- costuri initiale de livrare si manipulare;

6
- costuri de instalare si asamblare;

- onorariile profesionale;

- costuri de testare a functionarii corecte a activului , etc.

1.2.Clasificarea imobilizărilor corporale

Imobilizarile corporale cuprind doua grupe:
1.Terenurile si amenajarile de terenurti
2.Mijloacele fixe

1.Terenurile se pot detalia pe mai multe subgrupe si anume:

-terenuri agricole si silvice
-terenuri fara constructii
-terenuri cu zacaminte
-terenuri cu constructii
-amenajări de terenuri
Terenurile se evalueaza la intrarea in patrimoniu,la o valoare stabilita potrivit legii,in
functie de fertilitatea si amplasarea acestora ,si alte criterii ,la valoarea de aport sau la
costul de achizitie,dupa caz.Terenurile de regula ,nu sunt supuse amortizarii,cu exceptia
terenurilor cu destinatie economica obtinute prin acte de vanzare-cumparare,inclusive prin
despagubiri in cazul exproprierilor.
Amenajările de terenuri reprezintă investiţiile efectuate pentru punerea în valoare a
terenurilor,lacurilor,băltilor,iazurilor şi alte lucrări similare.Aceste investiţii sunt supuse
amortizării.

Contabilitatea terenurilor si amenajărilor de terenuri

Pentru reflectarea în contabilitate a imobilizărilor corporale se utilizează conturile din

clasa a-2-a,grupa 21 „Imobilizări corporale”,care cuprind două conturi
sintetice,corespunzătoare celor două grupe de imobilizări corporale si anume:211”Terenuri”
si 212”Mijloace fixe”
Contul sintetic 211”Terenuri” este un cont de imobilizări sau active corporale,care
tine evidenta terenurilor si amenajărilor de terenuri,respectiv recordarea lor la sistemul de
alimentare cu energie,împrejmuiri,lucrări de acces,etc.
Fiind un cont de activ,se debitează cu valoarea terenurilor aduse ca aport în natură la
constituirea capitalului,achizitionate de la terti cu titlu oneros sau primite cu titlu gratuit
,precum si cu valoarea amenajărilor de terenuri efectuate de unitatea patrimonială sau de
terti.
Se creditează cu valoarea terenurilor retrasa de către asociati,cedate tertilor si cu
valoarea amenajărilor de terenuri neamortizate,care nu s-au scos din evidentă.
Contul sintetic de detaliază in două subconturi operationale si anume:
 2111”Terenuri”
 2112”Amenajari de terenuri”
Ele functinează similar cu contul sintetic din care se desprind.

7
 Contabilitatea analitică în cadrul celor două subconturi se organizează pe categorii de
terenuri,loc de amplasare si suprafată,respectiv pe feluri de amenajări sau categorii de
lucrări.

Operatii privind terenurile si amenajările de terenuri:

 receptia terenurilor reprezentând aport in natură la constituirea capitalului social sau
individual si a celor achizitionate de la terti,evaluate la valoarea de aport,respectiv costul de
achizitie(fără taxa pe valoarea adăugată)se înregistrează,după caz,prin formula contabilă:
2111”Terenuri” = %
456”Decontări cu asociatii privind capitalul”
108”Contul întreprinzătorului”
404”Furnizori de imobilizări”

Valoarea terenurilor permite în patrimoniu cu titlu gratuit,sub aspectul surselor,se

consideră o sursă similară celor proprii si se înregistrează prin creditarea contului 131
„Subventii pentru investitii”.
 amenajările de terenuri,executate în regie proprie,începute si terminate în timpul
exercitiului sau care au fost în curs de executie la începutul exercitiului,se înregistrează,la
costul de productie astfel:

2112”Amenajări de terenuri” = %
722”Venituri din productia de imobilizări
231”Imobilizări in curs corporale”
 amenajările de terenuri executate de terti se înregistrează,pe baza facturilor primite,în
debitul contului 2112”Amenajări de trenuri”sau 231 „Imobilizări in curs corporale”,după
caz si in creditul contului 404 „Furnizori de imobilizări”.
 restituirea terenurilor reprezentând aportul asociatilor sau retragerea de către
întreprinzătorul individual se înregistreaza prin formula:
% =211”Terenuri”
455”Decontări cu asociatii”
privind capitalul”
108”Contul întreprizătorului”

 terenurile cedate de terti din evindentă la pretul de înregistare,ceea ce reprezintă o

cheltuiala exceptională,pentru care se face înregistrarea:
6721” Cheltuieli privind activele cedate”=2111”Terenuri”

Concomitent,are loc facturarea terenurilor cedate ,la un pret de succesiune,ceea ce

reprezintă un venit exceptional din cedarea activelor:
 scăderea din evidentă a amenajărilor de terenuri amortizate integral se înregistrează
prin formula:
2180”Amortizarea terenurilor”=2112”Amenajări de terenuri”

 scăderea din evidentă a amenajărilor de terenuri partial amortizate necesită trecerea pe

cheltuieli exceptionale a valorii neamortizate astfel:
% =2112”Amenajări de terenuri”

8
2180”Amortizarea terenurilor”
6721”Cheltuieli privind activele cedate”

2.Mijloacele fixe sunt constituite dintr-un obiect singular sau complex de obiecte care
se utilizează ca atare si îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
 au o valoare de intrare mai mare decăt limita stabilită de lege
 au o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Mijloacele fixe sunt detaliate pe grupe, in functie de caracteristicile lor tehnice si
destinatia pe care o au si anume:
 clădiri
 constructii speciale
 masini,utilaje si instalatii de lucru
 aparate si instalatii de măsurare,control si reglare
 mijloace de transport
 animale si plantatii
 unelte,dispozitive,instrumente,mobilier si aparatură birotică
 active corporale mobile neregăsite in capitolele anterioare.

Sunt asimilate mijloacelor fixe urmatoarele:

• investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere,
concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;
• mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de
inregistrare ca imobilizare corporala, care se cuprind la grupa care urmeaza a se inregistra,
la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
• investitiile efectuate pentru descoperire in vederea valorificarii de substante minerale
utile, de carbunii si alte zacaminte ce se exploateaza la suprafata precum si cele pentru
realizarea lucrarilor miniere subterane;
• investitii efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare
realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali, si care conduc la obtinerea de
beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
• investitii efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi, de natura celor
apartinand domeniului public, precum si dezvoltarii si modernizarii bunurilor aflate in
proprietate publica;
• amenajari de terenuri.

Cheltuielile efectuate la mijloacele fixe in scopul modernizarii acestora trebuie sa aiba

ca efect:
-imbunatatirea performantelor fata de parametrii functionali initiali;
-asigurarea obtinerii beneficiilor economice fata de cele realizate cu mijloacele fixe
initiale.

Sunt considerate active corporale, dar nu sunt supuse amortizarii:

• lacurile, baltile, iazurile care nu sunt rezultatul unor investitii;
• terenurile, inclusiv cele impadurite;
• tablourile si operele de arta;
• bunurile din domeniul public finantate din resurse bugetare
• casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera,
altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor.

Nu sunt considerate mijloace fixe următoarele:

9
a) motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate in scopul
inlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparatiilor de orice fel, care nu modifica
parametri tehnici initiali ai mijlocului fix;
b) sculele, instrumentele si dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor
produse in serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent de valoarea si durata
lor de functionare normala;
c) constructiile si instalatiile provizorii;
d) animale care nu au indeplinit conditiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale la
ingrasat, pasarile si coloniile de albine;
e) padurile;
f) investitiile efectuate pentru realizarea lucrarilor miniere din afara perimetrelor de
exploatare precum si cele pentru foraj executate pentru explorari, prospectiuni geologice
si geofizice etc.;
g) prototipurile, atata timp cat servesc ca model la executarea productiei in serie, inclusiv
seria zero;
h) echipamentul de protectie si de lucru, imbracamintea speciala, precum si accesoriile de
pat, indiferent de valoarea lor de utilizare;
i) plantatiile tinere pana la intrarea pe rod si plantatiile de protectie.

Contabilitatea mijloacelor fixe trebuie organizata astfel incat sa raspunda cerintelor

urmatoare:
-cunoasterea mijlocului fix de care dispune unitatea;
-cunoasterea locului de folosinta a fiecarui mijloc fix;
-asigurarea controlului gestiunii mijloacelor fixe, cand este nevoie;
-calcularea exacta a amortizarii si includerea acesteia in cheltuielile de productie,
prestatii si circulatie, dupa caz.
Pentru realizarea acestor cerinte, unitatile patrimoniale au obligatia sa consemneze in
documente si sa inregistreze, in contabilitate, toate operatiile privind existenta si miscarea
mijloacelor fixe, calculului amortizarii si a provizioanelor constituite prin deprecierea
acestora.

În contabilitate, mijloacele fixe sunt clasificate dupa mai multe criterii:

a) Dupa apartenenta lor mijloacele fixe sunt de doua feluri:

1. Mijloacele fixe proprii – fac parte din inventarul unitatii patrimoniale si sunt
inregistrate ca atare, folosindu-le in permanenta.
2. Mijloacele fixe inchiriate – pe baza de contract, fac parte din inventarul altor unitati si
se folosesc temporar de unitatea care le-a luat cu chirie.
Unitatile patrimoniale calculeaza amortizari numai pentru mijloace fixe proprii.

b) Dupa sfera de activitate, mijloacele fixe se clasifica astfel:

1. Mijloacele fixe productive sunt folosite pentru desfasurarea activitatii economice;
2. Mijloacele fixe neproductive sunt folosite pentru administratie si in cadrul creselor,
gradinitelor etc.

c) Dupa planul de conturi:

Fiecare mijloc fix primeste un cod de clasificare, in care fiecare cifra are semnificatia
urmatoare:
- prima cifra reprezinta grupa si se atribuie conform numerotarii prezentate mai sus;
- a doua cifra reprezinta subgrupa;

10
 - a treia cifra reprezinta clasa:
- a patra cifra reprezinta familia.

Mijloacele fixe sunt evaluate si reflectate in contabilitate,în functie de modalitatea lor

de intrare în patrimoniu,la valoarea de intrare,care poate fi:

-valoare de aport(utilitate),pentru mijoacele fixe intrate cu ocazia asocierii,furnizorilor

conform statutelor si contractelor
-costul de achizitie,pentru mijloacele fixe achizitionate cu titlu oneros
-costul de productie pentru mijloacele fixe construite sau produse în regie proprie in
cadrul unitatii
-valoarea actuală,estimată la înscrierea lor inactiva ,pentru mijloacele fixe primite cu
titlu gratuit
-valoarea rezultată in urma reevaluării,pentru mijloacele fixe reevaluate în baza unor
dispozitii legale.Aceasta valoare se stabileste avându-se în vedere valoarea de intrare în
patrimoniu,utilitatea si pretul pietei,precum si gradul de uzură al mijloacelor fixe,estimat la
data reevaluării.
Mijloacele fixe sunt supuse amortizării, utilizându-se diferite metode.

Contabilitatea mijloacelor fixe

Operatiile privind intrarea si iesirea din patrimoniul unei entitati a mijloacelor fixe in
folosintă se înregistrează cu ajutorul contului „212 Mijloace fixe”.
Contul sintetic 212 „Mijloace fixe” este un cont de imobilizări active corporale,un
cont de activ.
Se debitează cu valoarea de intrare,în folosire permanentă,a mijloacelor fixe primite
ca aport în natură de la asociati sau întreprinzători,achizitionate de la terti,realizate din
productia proprie a unitatii si primite ca donatii.
Se creditează cu valoarea mijloacelor fixe scoase din functiune sau cedate tertilor.
Soldul debitor 212 „Mijloace fixe” se detaliază în subconturi operationale
corespunzătoare celor 8 grupe de mijloace fixe,după cum urmeaza:
 2121”Clădiri”
 2122”Constructii speciale”
 2123”Masini,utilaje si instalatii de lucru”
 2124”Aparate si instalatii de măsurare,control si reglare”
 2125”Mijloace de trensport”
 2126”Animale si plantatii”
 2127”Unelte,dispozitive,instrumente,mobilier si aparatură birotică”
 2128”Active corporale mobile neregăsite in capitolele anterioare”

Contabilitatea analitică în cadrul celor 8 subconturi se realizează pe fiecare obiect

singular sau complex de obiecte,care constituie unitatea de evidentă a mijloacelor fixe.
În organizarea contabilitatii sintetice si analitice a mijloacelor fixe se au in vedere
prevederile Legii nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale
si necorporale si normele metodologice de aplicare a acesteia.
Mijloacele fixe pot intra în folosintă temporară a unitatii prin închiriere,de la alte
unitati economice sau persoane fizice.
Operatii privind mijloacele fixe:
A.În ceea ce priveste intrarea mijloacelor fixe în patrimoniu,primite ca aport în
natură,achizitionate de la terti,realizate în regie proprie,inclusiv modernizarea celor

11
 existente si a celor primite ca donatii,se înregistrează,la valorile corespunzătoare,după
caz,prin formula contabila:

212 „Mijloace fixe” = 456”Decontări cu ascociatii privind capitalul”

(Subconturi 2121-2128) 108”Contul întreprinzătorului”
404”Furnizori de imobilizări”
722”Venituri din prod. de imobilizări corporale”
131”Subventii pentru investitii”

Pentru mijloacele fixe achizitionate de la terti,pe baza facturilor primite,se

înregistrează si taxa pe valoarea adăugată deductibilă,în debitul subcontului
corespunzător.
Cheltuielile efectuate pentru modernizarea mijloacelor fixe s-au înregistrat,în
prealabil,în conturile de cheltuieli,dupa natura ,prin creditarea diverselor conturi de
stocuri,de terti,de trezorerie,etc.,după caz.
 Investitiile sau capacitatile de productie puse în functiune,total sau partial,cărora nu li
s-au întocmit formele de înregistrare ca mijloace fixe,care au fost temporar înregistrate ca
imobilizări corporale în curs de,după terminarea investitiilor si trecerea lor la categoria
mijloacelor fixe,se înregistrează prin formula contabilă:
212”Mijloace fixe” = 231”Imobilizări corporale in curs (Subconturile 2121-
2128)

 Cresterea valorii de înregistrare(de intrare) a mijloacelor fixe ca urmare a încorporarii

unor accesorii,aparate de măsurare si control sau alte parti componente ale mijloacelor
fixe(achizitionate de la terti) se înregistrează astfel:
212”Mijloace fixe” =301”Materiale consumabile”
(Subconturile corespunzătoare)

Cu valoarea modernizărilor aduse mijloacelor fixe sau a accesoriilor încorporate în

valoarea acestora are loc diminuarea fondului de dezvoltare.
 Majorarea valorii de intrare a mijloacelor fixe ca valoare integrală investitiilor
efectuate la mijloacele fixe concesionate,închiriate sau date in locatie de
gestiune(nediminuată cu valoarea calculată),precum si uzura corespunzătoare,la încetarea
contractului de concesionare,închiriere sau locatie de gestiune,se înregistrează prin
formula contabilă:
212”Mijloace fixe” = %
(Subconturile 2121-2128) 281”Amortizări privind imobilizările
corporale”
118”Alte fonduri”

Mijloacele fixe intrate în folosintă temporară în unitate,prin închiriere,de la alte

unităti,pe baza contractelor sau proceselor verbale de închiriere,se înregistrează la
valoarea de inventar în debitul contului în afara bilantului 8031 „Mijloace fixe luate cu
închiriere”.La restituirea către titulari,pe baza proceselor verbale de predare,valoarea
acelor mijloace fixe se înregistrează în creditul acestui cont.Soldul debitor al acestui cont
reprezintă valoarea de inventar a mijloacelor fixe luate cu chirie la un moment dat.

12
B.În ceea ce priveste iesirea mijloacelor fixe din patrimoniu aceasta poate avea loc prin
scoaterea din functiune,cedarea sau vânzarea către terti,restituirea sau retragearea de către
întreprinzătorului individual,lipsuri constante la inventariere retragerea de către
întreprinzătorul individual, lipsuri constante la inventariere etc.
a)Iesirea mijloacelor fixe prin scoaterea din functiune:
 aceasta poate avea loc,în primul rand,datorită expirării duratei normale de utilizare si
amortizarii integrale a valorii de intrare a acesteia,ceea ce se reflecta prin formula
contabilă:

281”Amortizări privind imobilizările = 212”Mijloace fixe”

corporale „ (Subconturile 2121-2128)
(Subconturile 2810-1818)
 iesirea mijloacelor fixe prin scoaterea din functiune,în cazul neamortizării integrale a
valorii de intrare a acestora,cu înregistrarea corespunzătoare a valorii neamortizate pe
seama cheltuielilor exceptionale,se reflectă astfel:
%
282”Amortizări privind = 212”Mijloace fixe”
imobilizările corporale„ (Subconturile 2121-1228)
(Subconturile 2810-2818)
6721”Cheltuieli privind activele
cedate”

Valoarea neamortizată a mijloacelor fixe scoase din functiune,înaintea expirarii

duratei normale de utilizare,se recuperează din sumele rezultate in urma valorificării
mijloacelor respective.Diferenta ramasa nerecuperată sau neacoperită se include în
cheltuielile de exploatare,însă nu este luată în calcul la determinarea profitului impozabil
aferent exercitiului financiar respectiv. Operatiile care pot avea loc,cu ocazia
scoaterii din functiune a mijloacelor fixe,neamortizate integral,se înregistrează astfel:
 colectarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare a mijloacelor fixe scoase din
functiune:
6728”Alte cheltuieli exceptionale = %
privind operatiile de capital” 3.xx”Conturi de stocuri”
4.xx”Conturi de terti”
5.xx”Conturi de trezorerie”
 obtinerea ansamblelor,subansamblelor,pieselor si materialelor rezultate din
dezmebrarea mijloacelor fixe:
3.xx”Conturi de sticuri” = 7728”Alte venituri exceptionale privind
(346Produse reziduale) operatiile de capital”
 diferenta(nerecuperată) între veniturile obtinute din dezmembrări si cheltuielile
efectuate:
6871”Cheltuieli exceptionale privind =281”Amortizari privind imobilizările
amortizarea imobilizarilor corporale(analitic Amortizarea
(analitic)” recuperarilor din dezmembrare)”
Concomitent are loc si constituirea fondului de dezvoltare.

b)Iesirea mijloacelor fixe prin cedarea către terti necesită urmatoarele înregistrări:
 scăderea din inventar a valorii de înregistrare a mijloacelor fixe neamortizate integral,
a amortizarii si a valorii rămase care se trece pe cheltuielile privind operatiile de capital:

13
 % = 212”Mijloace fixe”
281”Amortizări privind (Subconturile 2121-2128)
imobilizările corporale”
6721”Cheltuielile privind
activele cedate”
 vânzarea sau cedarea către terti a mijloacelor fixe,la pretul de vânzare,pe baza facturii
care cuprinde si taxa pe valoare adăugată:

Concomitent are loc operatia de imputare a persoanelor vinovate pentru lipsuri,dacă este
cazul,la un pret de imputare.
 Dacă mijloacele fixe se retrag de către întreprinzătorul individual,contul 212”Mijloace
fixe” se creditează prin debitarea contului 108”Contul întreprinzătorul”

461”Debitori diversi” = %
772”Venituri din cedarea activelor”
4427”T.V.A colectat”

c)Iesirea mijloacelor fixe din patrimoniu,datorită unor cauze exceptionale,se înregistrează

similar operatiei de scoatere din functiune astfel:
 dacă iesierea are loc prin donatie ,iar mijloacele fixe nu sunt amortizate integral:
% = 212”Mijloace fixe”
281”Amortizări privind (Subconturile 2121-2128)
imobilizările corporale”
6721”Donatii si subventii
acordate”
 dacă iesirea mijloacelor fixe se datorează unor lipsuri constante la inventariere,a căror
valoare nu a fost amortizată integral:
% = 212”Mijloace fixe”
281”Amortizări privind (Subconturile 2121-2128)
imobilizările corporale”
6871”Cheltuieli exceptionale
privind amortizarea
imobilizărilor”
Concomitent are loc operatia de imputare a persoanelor vinovate pentru lipsuri,dacă este
cazul,la un pret de imputare.

 dacă mijloacele fixe se retrag de către întreprinzătorul individual,contul 212„Mijloae

fixe” se creditează prin debitarea contului 108”Contul întreprinzătorului”

1.3. Evaluarea imobilizarilor corporale

Imobilizarile corporale sunt supuse evaluarii la recunoasterea initiala cu ocazia intrarii

in unitate –evaluarea initiala,si ulterior recunoasterii initiale,fie cu prilejul efectuarii unor
cheltuieli care maresc valoarea initiala fie cu ocazia inventarierii si intocmirii bilantului.
a)Evaluarea initiala se face cu ocazia intrarii in patrimoniu intreprinderii a activului
imobilizat,stabilindu-se valoarea de intrare (costul istoric) care, pentru ca este folosita
pentru inregistrarea in contabilitate mai este denumita si valoarea contabila de intrare.
*Prin valoarea contabila de intrare de intelege:

14
 -costul de achizitie,pentru mijloacele fixe achizitionate cu titlu oneros care este egal cu
pretul de cumparare,taxele nerecuperabile,cheltuielile de transport-aprovizionare si alte
cheltuieli,acesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate;
-costul de productie,pentru mijloacele fixe construite sau produse de unitatea
patrimoniala asa cum este definit in reglementarile in vigoare;
Nota:de asemenea,atat in costul de achizitie cat si in costul de productie,se include si
costurile indatorarii,respective cheltuielile cu dobanzile care sunt direct atribuibile
achizitiei,constructiei unui activ pe termen lung,daca se aplica tratamentul alternativ permis
de IAS 23 "Costurile indatorarii"
-valoarea de utilitate ca forma a valorii juste,pentru activele imobilizate dobandite cu
titlu gratuit estimată la inscrierea lor in activ pe baza propunerilor făcute de specialişti şi cu
aprobarea conducerii unitaţii patrimoniale,ţinând seama de valoarea activelor fixe cu
caracteristice identice sau similare şi de gradul de uzură a activelor primite
-valoarea de aport ca o altă formă a valorii juste acceptată de parţi,pentru activele fixe
intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii,fuziunii etc. pe baza prevederilor din statute si
contracte(act constitutiv),determinată prin expertiză.
De asemenea sunt asimilate valorile de intrare şi urmatoarele:
-valoarea stabilită prin situaţiile de lucrari şi insemnată în procesul verbal de punere
in funcţiune ,pentru investiţiile puse in funcţiune parţial sau total cărora nu li s-au întocmit
formele de înregistrare ca mijloace fixe.La terminarea investiţiilor si la trecerea lor în
categoria mijloacelor fixe, valoarea de intrare se majorează cu eventualele cheltuieli
efectuate între data punerii în funcţiune si data întocmirii procesului verbal de punere in
funcţiune.
-valoarea obţinută prin înmulţirea numarului de metri al adâncimii de la care se
exploatează cu preţul mediu afectiv realizat pe metru forat,la anul anterior trecerii în
categoria de mijloace fixe,la sondele de exploatare săpate in condiţii asemanătoare,în cazul
sondelor provenite din lucrări de foraj executate pentru explorări şi prospecţiuni
geologice,care au dat rezultate şi vor fi folosite in scopuri de producţie.Pentru sondele din
ţitei si gaze provenite din lucrările de foraj executate în vederea explorării de prosepcţiunii
geologice valoarea de intrare se stabileşte in mod similar.
-totalul cheltuielilor efectuate,inclusiv cheltuielile necesare trecerii în regim de
producţie (dotate cu cale ferată,aeraj,alte dotări tehnice),pentru mijloacele fixe rezultate
din lucrări miniere executate prin exploatări si prospectiuni geologice care au dat
rezultate.
-costul de producţie (al animalelor de carne) plus sporurile de preţ în funcţie de
categoria biologică ,pentru animalele de reproducţie.
La valoarea contabilă de intrare sunt evidenţiate imobilizările corporale în
conturile corespunzătoare pe toată perioada aflarii acestora în patrimoniul unitaţii,afară de
cazul în cazul în care sunt supuse reevaluării.De menţionat că deprecierile de valoare sunt
evidenţiate ca amortizări sau,dacă nu sunt inversabile,ca ajustări pentru depreciere.
*Dacă imobilizările corporale sunt supuse reevaluării ,preţul de înregistrare al
acestora în contabilitate va fi valoarea reevaluată ,care poate fi reprezentată de:
-valoarea de intrare reeveluată,adică costul istoric actualizat pe baza indicelui
variaţiilor preţurilor la data reevaluări care figurează in contul de imobilizări,la contul de
amortizări figurând amortizarea recalculată proporţional cu schimbările în valoarea brută
a activului respectiv
sau
-valoarea justa respectiv valoarea rămasă actualizată ,deci costul curent estimată
de către evaluatori autorizaţi,valoarea care figurează în contul de imobilizări ,amortizarea

15
 ulterior înregistrată fiind eliminată din valoarea brută a activului şi din contul de
amortizări.De menţionat că valoarea justă este de regulă egală cu valoarea de piaţă.
*Valoarea rămasă actualizată se poate determina astfel:
-prin calcul ca diferenţă între valoarea contabilă de intrare actulizată si
amortizarea actualizată unde:

Valoarea contabila =Valoarea contabila de intrare x Coeficientul de

de intrare actualizata actualizare

Amortizarea actualizata=Valoarea contabila x Gradul de uzura

de intrare actualizata scriptic
-prin estimări directe de evaluatori

b)Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizări corporale (exemplu:costul

reparaţiilor efectuate in scopul asigurării utilizării continue a imobilizărilor) trebuie
recunoscute de regulă, drept cheltuieli in perioada în care au fost efectuate. Dacă aceste
cheltuieli reprezintă costul unei modernizări care conduce la obţinerea de beneficii
economice suplimentare celor iniţial estimate ,acestea se recunosc ca o componentă a
activului mărind valoarea contabilă de intrare a acestuia.
c)Evaluarea ulterioară recunoasteri initiale priveste evaluarea la inventar si
evaluarea la data bilantului.
-evaluarea imobilizărilor corporale la inventar se face la valoarea contabilă si de
asemenea la valoarea actuală, adică valoarea recuperabilă, numită si valoarea de inventar
stablită în functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei când valoarea actuală
este sub nivelul valorii contabile nete.În această din urmă situatie, dacă deprecierea nu este
ireversibilă se înregistrează ajustări pentru depreciere;
-în ceea ce priveste evaluarea la incheierea exercitiului deci la data bilantului o
imobilzare corporală,în conditiile aplicate tratamentului contabil de bază,trebuie
prezentată în bilant la cost mai putin amortizarea cumulată aferentă si ajustările cumulate
din deprecieri.
Reglementările contabile permit tratamentul alternativ si în acest sens imobilizările
corporale pot fi supuse reevaluări efectuată potrivit dispozitiilor legale,caz în care sunt
prezentate în bilant la valoarea reevaluată si nu la costul lor istoric diminuat cu
amortizarea si ajustările lor pentru depreciere.Reevaluarea acestora se face cu exceptiile
prevăzute de reglementările legale,la valoarea justă.Valoarea justă se determină pe baza
unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizati.Dacă ulterior recunoasterii
initiale ca activ,valoarea unui activ imobiliat este determinată pe baza reevaluări activului
respectiv,valoarea rezulată din reevaluare va fi atribuită activului în locul costului de
achizitie /costul de productie sau al oricărei alte valori atribuite anterior acelui activ.Dacă
un activ imobilizat este reevaluat,toate celelalte active din clasa din care face parte trebuie
reevaluate cu exceptia situatiei când nu există nici o piată activa pentru acel activ.

16
 CAPITOLUL .II.

AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE

2.1.Delimitari privind amortizarea imobilizarilor corporale

Caracteristica esentială a imobilizărilor(activele fixe) este participarea lor repetata de-

a lungul mai multor ani la activitatea econimică si financiară a întreprinderii,respectiv
consumarea lor treptată sub forma uzurii si recuperarea treptată sub forma amortizării.
Amortizarea ca sursă de finantare a reînoirii imobilizărilor,reprezintă o altă sursa de
finantare, ce prezintă interes pentru contabilitate.
Amortizarea, potrivit IAS16 Imobilizări corporale,reprezintă alocarea sistematică a
valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viată utilă.Valoarea reziduală este
valoarea netă pe care o întreprindere estimează ca o va obtine pentru un activ,si sfarsitul de
viată utilă,după deducerea prealabilă a costurilor de cesiune previzionate.De mentionat că
de cele mai multe ori în practică,această valaoare reziduală este nesemnificativă.
În ceea ce priveste durata de viată utilă,determinarea acesteia potrivit IAS
16”Imobilizări corporale”,cade în componenta întreprinderii,rationamentul profesional
manifestandu-se nu numai la începutul ”vietii” unui activ dar si pe parcurs cand poate va fi
necesară revizuirea periodică a duratei de viată utilă.Potrivit legislatiei românesti în vigoare
durata de viată utilă este ceea ce se numeste durată normală de functionare(serviciu)stabilită
prin această legislatie.În aceste conditii se poate face delimitarea între amortizarea
economică si amortizarea fiscală.Amortizarea fiscală este cea care se determina în urma
aplicării codului fiscal,iar amortizarea fiscală sau contabilă este estimată în urma estimarilor
si calculelor rezultate din deciziile conducerii întreprinderii potrivit reglementărilor în
vigoare in acest sens.Obiect al amortizării sunt toate imobilizările necorporale si corporale
cu următoarele exceptii:lacurile,iazurile, băltile,care nu sunt rezultatul unei
investitii;terenurile inclusiv cele împădurite;plantatiile tinere(până la intrarea în rod)si
plantatiile de protectie(primii 5 ani);fondul comercial,exclusiv cazul prevăzut de
Reglementările contabile.
Criteriile folosite prentru evaluarea amortizării sunt reprezentate de formele pe care le
îmbracă durata de viată utilă respectiv:
-perioada pe parcursul căreia se estimează că întreprinderea va utiliza activul supus
amortizării,care se poate indentifica cu:
 durata normală de utilizare(functionare) in cazul mijloacelor fixe
 durata de amortizare limitativă stabilită prin lege in cazul imobilizărilor necorporale
-volumul productiei obtinute adică numarul unitătilor produse sau al unor unităti
similare ce se estimează ca vor fi obtinute de înreprindere prin folosirea activului
respectiv.

17
 2.2.Clasificarea metodelor de amortizare

Calculul amortizării

Metodologia de calcul a amortizării este dependentă de criteriul folosit pentru

evaluareea amortizării,de regimul de amortizare adoptat.
Elementele de calcul sunt următoarele:
a)Cota(procentuală) de amortizare anuală (CA),determinată prin relatia:
100
CA 
DU

Unde DU reprezintă durata normală de utilizare(serviciu) in ani, prevăzută in catalogul

privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe aprobat prin HG
2139/2004.
Notă:În cazul mijloacelor fixe achizitionate cu durata partial consumată, pentru care se
consuma datele de indentificare (data punerii în functiune,durata de utilizare
rămasă),recuperarea valorii de intrare se face pe durata normală de utilizare rămasă.Dacă nu
se cunosc datele de indentificare ,DU se stabileste de către o comisie tehnică sau un expert
tehnic independent.
În cazul reevaluării mijloacelor fixe,în baza unor active normative,cota procentuală de
amortizare anuală (CA) se va calcula astfel:

100
CA  durata .normala. de .amortizare .ramasa

b)Valoarea amortizabilă reprezentată de valoarea de intrare(VI) a mijloacelor fixe sau

după caz,valoarea reevaluată asa cum au fost ele definite mai inainte din care se scade
valoarea reziduală estimată,constituie cel de-al doilea element ,respectiv baza de calcul a
amortizării.Valoarea reziduală a unui activ este deseori nesemnificativă si poate fi ignorantă
la calculul valorii amortizabile. Dacă se apreciză ca valoarea reziduală este
semnificativă,acesta se estimează la data achizitiei pornindu-se de la estimările contabile
făcute pentru active similare care au ajuns la sfarsitul duratei de viată utilă si care au fost
exploatate în aceleasi conditii în care urmează să fie utilizat si acest activ. În toate
cazurile,valoarea reziduală brută este diminuată cu costurile de vânzare estimate a acelui
activ la sfârsitul duratei de viată utilă.

Metode de amortizare

Regimul ce urmează a fi folosit este adoptat în functie de modul în care se estimează

că activul va aduce avantaje economice intreprinderii în cauză.
A)Amortizarea lineară se realizează prin includerea uniformă în cheltuielile de
exploatare a unor sume fixe stabilite proportional cu numărul de ani ai duratei de utilizare a
mijloacelor fixe.

18
 1.În cazul în care mijlocul este folosit întregul an ,relaţia de calcul a amortizării anuale
sau anuităţii amortizării(A)este următoarea:
VIxCA
A 
100

2.Dacă mijlocul fix nu se află în folosinţă o parte a anului,fie ca intră fie că iese din
funcţiune în cursul anului,pentru calculul amortizării acestui an,se poate proceda în
următoarele două moduri:
-se aplică CA la valoarea medie anuala(Vma) a mijlocului fix:
Vma.x.CA VI .xT
A , unde : Vma  ,
100 12
iar T reprezintă numarul lunilor întregi de funcţionare, incepând cu luna următoare celei
de intrare până la sfarşitul anului,în cazul mijloacelor fixe intrate,respectiv numărul lunilor
întregi de funcţionare de la începutul anului până în luna când a avut loc ieşirea,pentru
mijloacele fixe ieşite.

B)Amortizarea degresivă presupune accelerarea procesului de amortizare în primii

ani de la punerea în funcţiune a mijlocului fix prin multiplicarea cotei de amortizare lineară
cu unul din următorii coeficienţi:1,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este
între 2 şi 5 ani; 2,0 pentru durata între 5 şi 10 ani si 2,5 pentru durata mai mare de 10
ani,după care se trece la amortizarea lineară.
Amortizarea degresivă se aplică în două variante:
-fără influenţa uzurii morale(AD1);
-cu influenţa uzurii morale(AD2);
B.1 Pentru calculul amortizării în varianta AD1 se procedează astfel:
-în primul an de funcţionare se aplică cota de amortizare degresivă la valoarea de intrare.
-pentru următorii ani se aplică aceeasi cotă dar de fiecare dată la valoarea rămasă.Acest
calcul se continuă până în anul de funcţionare în care amortizarea anuală este egală sau mai
mica decât amortizarea anuală lineară calculată pentru perioada de funcţionare rămasă.Din
acel an până la expirarea duratei normale de funcţionare,se trece la amortizarea lineară
anuală.
B.2Pentru calculul amortizării în varianta AD2 se iau în considerare următoarele
elemente,pe exemplul mijlocului fix cu VI=30.000
După cum se constă din exemple varianta AD2 permite amortizarea valorii de intrare a
mijloacelor fixe într-o perioadă de timp mai mică decât durata normală deutilizare ,diferenta
în ani reprezentând influenta uzurii morale.

C)Amortizarea accelerată-constă în includerea,în primul an de functionare,în

cheltuielile de exploatare a a unei amortizări anuale de până la 50% din valoarea de intrare
a mijlocului fix respectiv.Amortizarile anuale pentru exercitiile următoare sunt calculate la
valoarea rămasă de amortizare după regimul linear prin raportarea la numărul de ani de
utilizare rămasi.

Amortizarea în functie de numărul unitătilor produse

Acestă metodă se utilizează pentru clădirile si constructiile speciale,la mine,saline si

cariere precum si la cheltuielile de investiti pentru descopertă a căror durată de folosire este
limitată de durata rezervelor.Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza din 5 in 5
ani la mine,criere precum si la cheltuielile de investitii pentru descopertă si din 10 în 10 ani

19
la saline sau anual când intervin schimbări mai importante(de minimum 10 %) în volumul
rezervelor exploatabile.
Relatiile de calcul sunt următoarele:
Az=Vr/R;
A=Az x C,în care:
Az=amortizarea în lei pe 1000 tone, rezervă exploatabilă;
Vr=valoarea rămasă(neamortizată) a mijlocului fix la începutul fiecărui exercitiu
financiar;
R=rezerva exploatabilă de substantă utilă ,în mii tone,existentă la începutul fiecărui
exercitiu financiar;
A=amortizarea anuală(anuitatea amortizării);
C=extractia anuală de substantă utilă,în mii tone;

În mod asemănător în cazul mijloacelor de transport ,amortizarea poate fi determinată

în functie de numarul kilometrilor sau numărul de ore de functionare prevăzut în cărtile
tehnice.Astfel amortizarea pe km sau ora de functionare(Akm) se determină prin raportarea
valorii de intrare a mijlocului de transport(Vi) la numărul kilometrilor sau numărul de ore
de functionare prevăzut în cărtile tehnice(Nt) iar amortizarea lunară(Al) sau anuală(Aa) prin
înmultirea numărului de km parcusi sau ore de functionare consumate în perioada
respectivă(Np) cu amortizarea pe km sau ore de functionare .
Asadar relatiile de calcul sunt: Akm=Vi/Nt, Al(sau Aa)=Np x Akm

Metoda de însumare a cifrelor IAS 16 indică primele metode de amortizare si pe cea

a ”însumării cifrelor”(a însumării anilor de viată).Potrivit acestei metode ,amortizarea
anuală sau egală cu produsul dintre valoarea amortizabilă si un indice reprezentând în
fiecare an raportul dintre numărul anilor rămasi si suma acestora pentru tot si anii de
functionare a activului respectiv.

Calculul global al amortizării

Metodele de amortizare prezentate până aici sunt aplicabile în conditiile în care
obiectul amortizării se identifică cu obiectul singular sau complexul de obiecte prin care se
delimitează unitatea de măsură si evidentă a mijloacelor fixe.Deci pentru asemenea situatii
calculul amortizării este făcut pentru fiecare obiect în parte fiind vorba de un calcul analitic
al amortizării.Dacă amortizarea se determină la nivelul total al mijloacelor fixe ,avem de-a
face cu metode de calcul global.Relatiile de calcul in acest caz sunt următoarele:
Amortizarea globală=valoarea medie anuală x cota globală(unică) a amortizării a
mijloacelor fixe.
Cota
globală(unică)=
amortizare.anuala.totala. pentru.un.an.oarecare *
valoarea .medie.anuala.a.mijloacelor . fixe.amortizabile.din.ac

a amortizării(Cu)
*Amortizarea anuală totală a fost calculată pe baza cotelor analitice de amortizare
*Vma=valoarea contabilă de intrare a mijloacelor fixe existente la începutul anului +
valoarea medie anuală a mijloacelor fixe intrate în cursul anului adică  Vmai -valoarea
medie anuală a mijloacelor fixe iesite în cursul anului adică  Vmae unde:
Vi .x.T
Vmai= în care T reprezintă numărul lunilor întregi de functionare începând cu
12
luna urmatoare celei de intrare,până la sfârsitul anului;

20
 Vi .x.T
Vmae= în care T reprezintă numărul lunilor întregi de functionare începând cu
12
luna următoare celei de iesire până la sfârsitul anului
Pornind de la cota globală de amortizare ,se poate determina amortizarea anuală
efectivă pe baza relatiei:
Amortizare a.anuala

Valoarea medie anuală efectivă a x Cota globală de
efectiva mijloacelor fixe(Vma) amortizare

2.3.Importanta utilizarii amortizarii

Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice

aduse de respectivul activ sunt consumate de către întreprindere. Prin urmare, firmele care
aplică Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) vor înregistra în
contabilitate doar amortizarea contabilă, calculată având la bază raţionamente economice, şi
nu amortizarea fiscală, determinată potrivit reglementărilor fiscale în vigoare într-un moment
sau altul.
Diferenţele care vor apărea între rezultatul contabil si rezultatul fiscal vor genera, în
această situaţie, impozite amânate.
Amortizarea este o noţiune, un fenomen, un proces foarte complex, cu determinări
tehnice, contabile, economice, financiare, juridice, fiscale, etc.
Din punct de vedere tehnic, amortizarea înseamnă uzura, deprecierea
ireversibilă(permanentă) a imobilizărilor şi scăderea corespunzătoare a performanţelor
acestora.
Din punct de vedere contabil, amortizarea reprezintă micşorarea valorii unui element de
activ imobilizat ca urmare a deprecierii ireversibile prin folosirea lui de către întreprindere
într-un anumit interval de timp, datorită învechirii, concurenţei, schimbării tehnicii sau a
altor cauze, şi transferarea acestei reduceri de valoare asupra cheltuielilor întreprinderii
şi/sau costurilor producţiei. Amortizarea se deduce din valoarea de intrare a bunului pentru
a calcula valoarea netă contabilă, cu care imobilizarea este înscrisă în bilanţ. De asemenea,
în conformitate cu principiul prudenţei şi cu necesitatea reflectării unei imagini clare,
sincere, fidele şi complete asupra patrimoniului prin contabilitate, ca şi a conservării
substanţei acestuia, agenţii economici au obligaţia calculării şi înregistrării amortizării,
acest lucru având influenţă directă asupra stabilirii rezultatului şi prezentării bilanţului.
Neînregistrarea amortizării înseamnă supraestimarea rezultatului şi a activului.
Din punct de vedere economic, diminuarea valorii unui element de activ, rezultând din
depreciere, solicită pregătirea şi înlocuirea acestuia cu unul nou. Ca urmare, achiziţia şi
utilizarea de catre întreprindere şi de aici necesitatea constituirii fondurilor necesare
reînnoirii imobilizărilor amortizabile consumate, la sfârşitul perioadei lor de utilizare (viaţă
activă) prin veniturile viitoare, fără a recurge la capitaluri proprii sau contractarea de
datorii. În calcularea valorii amortizării nu trebuie să se facă abstracţie de influenţa inflaţiei
şi a progresului tehnic, a creşterii performanţelor noilor imobilizări, având în vedere că în
timp preţul imobilizărilor care urmează să le înlocuiască pe cele vechi este tot mai mare.
Adoptarea costului istoric ca bază de calcul al amortizării poate avea acest efect de
decapitalizare a întreprinderii, punând-o în situaţia de a nu-şi putea recupera investitia
iniţială, din cauza „efectului de desincronizare” între costul de înlocuire şi costul istoric, şi
care este cu atât mai mare cu cât DUN a imobilizării este mai îndelungată. Pentru a corija
această anomalie şi a preveni acest risc pentru întreprindere, Directiva a IV-a a
Comunităţilor Economice Europene prevede o alternativă la costul istoric – reevaluarea

21
periodică a imobilizărilor sau evaluarea pe baza valorii de înlocuire pentru imobilizările a
căror utilizare este limitată în timp.

În practică, datorită creşterii permanente a valorii imobilizărilor noi faţă de valoarea

recuperată prin amortizare, se recurge atât la capitaluri proprii (repartizări din profitul net)
şi alte surse interne, cât şi la credite de investiţii şi alte surse externe. Din punct de vedere
juridic, amortizarea are un statut juridic fiscal: obligaţia de a amortiza este prevăzută de
dreptul fiscal care consideră lipsa amortizării ca un delict. Dreptul fiscal impune, sub
sancţiunea pedepsei cu amenda, calculul unui amortisment minim. Din punct de vedere
financiar, amortizarea este o sursă de autofinanţare a activului imobilizat, care se constituie,
chiar şi în situaţia în care întreprinderea nu realizează profit, prin prelevarea asupra
rezultatului. Amortizarea este deci o componentă esenţială a capacităţii de autofinanţare
(CAF).Capacitatea de autofinanţare a întreprinderii reprezintă surplusul monetar generat de
activitatea acesteia. Ea aduce o contribuţie esenţială la variaţia (creşterea) fondului de
rulment global şi se poate calcula plecând fie de la excedentul brut din exploatare(metoda
substractivă), fie de la profitul net (metoda aditivă).

Amortizarea constituie principala sursă de autofinanţare (alimentare a fondului de

dezvoltare) în situaţia reproducţiei simple, a reconstituirii simple a capitalului imobilizat
(conservarea patrimoniului). În situaţia în care conducerea societăţii urmăreşte extinderea
activităţii prin dezvoltarea (creşterea valorii) activelor imobilizate, este aproape obligatoriu
să se apeleze şi la surse externe de finanţare (credite şi finanţări nerambursabile,
împrumuturi bancare şi/sau obligatare, subvenţii, donaţii, etc.) alături de sursele interne
(distribuiri din profitul net);

În rezumat, amortizarea este un fenomen complex, cu determinări şi consecinţe

multiple, care reprezintă uzura imobilizărilor, reducerea corespunzătoare a valorii acestora,
transferul valorii asupra cheltuielilor/costurilor, recuperarea acestora prin vânzarea
produselor şi încasarea contravalorii acestora, constituirea fondului de dezvoltare în vederea
achiziţionării unei noi imobilizări în locul celei uzate, amortizate integral şi scoase din uz.

CAPITOLUL .III.

22
 APLICATII PRACTICE PRIVIND EVIDENTA IMOBILIZARILOR
CORPORALE LA SC.PIATRA MARE.SRL
3.1.Prezentarea societatii comerciale

Societatea comerciala”Piatra Mare”,societate cu raspundere limitata.Este

infiintata in 07.11.2010.Societatea a fost inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub
numarul JO4/392/2010 cu sediul societatii in orasul Darmanesti,str.Valea
Uzului,nr.50,judetul Bacau.Capitalul social la infiintare a fost de 200 lei Ron,divizat in 20
de parti sociale a 10 lei fiecare.Aportul asociatului unic la constituirea capitalului social
este:Bof Gabriela,aport la capital 200 lei,echivaland cu 20 parti sociale reprezentand
100% din capitalul social total,avand cota de participare la beneficii si pierdere de
100%.Capitalul social va putea fi modificat prin reducere sau majorare numai prin
hotararea asociatului unic si la respectarea dispozitiilor legale.Reducerea capitalului social
sub minimul legal este interzisa.
Societatea are atribuit codul fiscal 13229031 si are contul bancar deschis la Banc Post
Moinesti cu numarul cont:RO78BPOS04402998205ROL01
Conform statutului,OBIECTUL PRINCIPAL DE ACTIVITATE al societatii este
urmatorul:
-COMERT CU AMANUNTUL IN MAGAZINE,vanzare predominanta de produse;COD
CAEN:4532
Activitati secundare:
-cultivarea altor plante permanente;
-cresterea bovinelor de lapte;
-sivicultura si alte activitati forestiere;
-prelucrarea si conservarea carnii;
-fabricarea berii;
-taierea si rindeluirea lemnului;
-transport cu taxiuri
-restaurante;
-activitati de jocuri de noroc si pariuri,etc.
Societatea va fi administrata si reprezentata in relatiile cu tertii de catre asociatul
unic-Bof Gabriela,cu puteri depline si nelimitate.
Limitele de competenta in reprezentarea societatii pot fi modificate prin acte
aditionale incheiate in forma actului constitutiv.
Administratorul nu poate transmite dreptul de reprezentare decat in operatiuni strict
individualizate pe baza de delegatie sau imputernicite.
Controlul societatii se realizeaza de catre asociatul unic,si daca acesta hotaraste,poate
numi cenzori.

3.2.Operatiuni economice privind activitatea SC.PIATRA

MARE.SRL

23
 Agentul economic SC. PIATRA MARE.SRL cu activitate de productie are
urmatoarele solduri initiale la inceputul lunii:
Si D 2133 50.000 Si D 2141 10.000 Si D 2131 30.000
Si D 2142 24.000 Si D 5121 64.340 Si D 4424 21.660
Si D 5311 5.000 Si C 2813 417 Si C 2814.1 167
Si C 2814.2 400 Si C 2813.1 313 Si C 1021 67.000
Si C 1621 50.000 Si C 4423 88.000 Si D 121 1.297

În cursul lunii noiembrie au loc următoarele operaţii economice şi financiare:

07.11. Se achizitionează de la furnizor un teren la pret de cumpărare 80.000lei,TVA
deductibilă 24%.
08.11. Se achizitioneaza de la furnizor un aparat de masurare cu pretul de 4.000 lei plus
TVA deductibila 24% si echipament de protectie a valorilor umane si materiale in valoare
de 3.000 lei plus TVA deductibila 24%. Durata de utilizare a echipamentului de protectie
si a aparatului de masurare este de 3 ani.
10.11. Se vinde unui tert mijlocul de transport la pretul de vănzare de 70.000 lei plus
TVA deductibila 24%. Concomitent se scoate din evidenta mijlocul de transport.
12.11. Se încasează la bancă contravaloarea facturii de vânzare a mijlocului de
trasnport.
15.11. Se restituie rata lunară de credit pe termen lung 1.500 lei.Se înregistrează
obligatia de plată a dobânzii lunare la nivelul de 100 lei.Se plăteste prin virament
dobânda.
20.11. Se plătesc furnizorii de imobilizări corporale.
30.11 Se regularizează situatia TVA la sfârsitul lunii noiembrie.
30.11. Se calculează si se înregistrează amortizarea imobilizărilor existente.
30.11. Se inchid conturile de cheltuieli si venituri.
30.11. Se calculează si se înregistrează impozitul pe profit datorat prin aplicarea cotei
unice de 16%(profit fiscal=profit contabil).

REGISTRU JURNAL

24
Nr. Data Documentul Explicatii Simbol conturi Sume
Crt. Inreg. (fel,nr.data)
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoa
re
1 2 3 4 5 6
1. 07.11 Factura Achizitionarea unui % = 404 99.200
fiscala.nr 212 teren 2111 80.000
Prc.vb de 4426 19.200
receptie
2. 08.11 Factura fiscala Achizitionarea unui % = 404 8.680
nr.705 aparat de masurarea 2132 4.000
Prc.vb de si echipamenet de 2142 3.000
receptie protectie 4426 1.680
3. 10.11 Factură fiscala Se vinde mijloc de a) 461 = % 86.800
nr 450 transport si se 7583 70.000
Registru amortizează 4427 16.800
numerelor de
inventar b) % = 2133 50.000
2813 417
6583 49.583

4. 12.11 Factura fiscala Se incasează 5121 = 461 86.800 86.800

nr 678 valoarea mijlocului
Ordin de plata de tranport
5. 15.11 Contract de Se restituie rata % = 1682 200
credit,Ordin lunara,se 581 100
de înregistrează 666 100
plata,Extras obligatia de platăsi
de cont se plăteste dobânda 1621 = 5121 100 100

6. 20.11 Factura fiscala Se plătesc furnizorii 404 = 5121 8.680 8.680

nr.789
7. 30.11 Decont de Regularizarea TVA % = 4426 20.880
TVA 4424 4.080
4427 16.800

8. 30.11 Situatie de Amortizarea 6811 = % 166

calcul imobilizărilor 2813.2 83
2814.3 83

6811 = % 880
2813.1 313
2814.1 167
2814.2 400
9. 30.11 Situatie de Inchiderea 7583 = 121 70.000 70.000
calcul conturilor de
cheltuieli si venituri 121 = % 50.729

25
 6583 49.583
6811 1.046
666 100

10. 30.11 Se calculeaza 691 = 441 3.083 3.083

impozitul pe profit
121 = 691 3.083 3.083

TOTAL 489.281 489.281

Întocmit, Verificat,
Munteanu Lăcrămioara Nicoleta

ÎNREGISTRAREA SISTEMATICĂ

26
 D 404 C D 2111 C

8.680 99.200 80.000

8.680 RD 80.000 0 RC
RD 8.680 107.880 RC
TSD 80.000 0 TSC
TSD 8.680 107.880TSC SFD 80.000
99.200 SFC

D 4426 C D 2132 C

15.200 20.880 4.000

1.330
RD 4.000 0 RC
RD 16.530 20.880 RC
TSD 4.000 0 TSC
TSD 16.530 20.880 TSC
SFD 4.000
4350 SFC

D 2142 C D 461 C

3.000 86.800 86.800

RD 3.000 0 RC RD 86.800 86.800 RC

TSD 3.000 0 TSC TSD 86.800 86.800 TSC

SFD 3.000 SFD 0 0 SFC

27
D 7583 C D 4427 C

70.000 70.000 16.800 16.800

RD 70.000 70.000 RC RD 16.800 16.800RC

TSD 70.000 70.000 TSC TSD 16.800 16.800TSC

SFD 0 0 SFC SFD 0 0SFC

D 2813 C D 2133 C

417 SIC SID 50.000

417 0 50.000

RD 417 0 RC RD 50.000 50.000 RC

TSD 417 417 TSC TSD 50.000 50.000 TSC

SFD 0 0 SFC SFD 0 0 SFC

D 2813.2 C D 2814.3 C

0 83 0 83

RD 0 83 RC RD 0 83 RC

TSD 0 83 TSC TSD 0 83 TSC

83 SFC 83 SFC

D 6811 C D 5121 C

28
 SiD 64.340
166 1.046 100
880
86.800 8.680
RD 1.046 1.046 RC
RD 86.800 8.780RC
TSD 1.046 1.046 TSC
TSD 151.140 8.870TSC
SFD 0 0 SFC
SFD 142.360

D 1621 C D 1682 C

50.000 SIC 0 200

100
RD 100 0 RC RD 0 200 RC

TSD 100 50.000 TSC TSD 0 200 TSC

49.900 SFC 200 SFC

D 666 C D 4424 C

SID 21.660 0
100 100
4.080 0
RD 100 100 RC
RD 4.080 0 RD
TSD 100 100 TSC
SFD 0 0 SFC TSD 25.740 0 TSC

SFD 25.740

D 441 C D 691 C

0 3.083 3.083 3.083

RD 0 3.083 RC RD 3.083 3.083 RC

TSD 0 3.083 TSC TSD 3.083 3.083 TSC

3.083 SFC SFD 0 0 SFC

D 2813.1 C D 2814.1 C

29
 313 Si C 167 SIC

0 313 0 167

RD 0 313 RC RD 0 167 RC
TSD 0 626 TSC TSD 0 334 TSC
626 SFC 334 SFC

D 2814.2 C D 121 C

400 SIC SID 1.297

50.729
0 400 3.083 70.000

RD 0 400 RC RD 53.812 70.000 RC

TSD 0 800 TSC TSD 55.109 70.000TSC

800 SFC 14.891 SFC

D 581 C D 6583 C

100 49.583 49.583

RD 100 0 RC RD 49.583 49.583RC

TSD 100 0 TSC TSD 49.583 49.583TSC
SFD 100 SFD 0 0SFC

30
 BALANŢA DE VERIFICARE

Nr.crt. Simbol cont Denumirea elementelor Solduri iniţiale Rulaje Total sume Solduri finale
Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit
1 2133 Mijloace de transport 50.000 50.000 50.000 50.000
2 2141 Mobilier,aparatura birotica,echipamente 10.000 10.000 10.000
de protectie si alte active corporale
3 2131 Echipamente tehnologice 30.000 30.000 30.000
4 2142 Mobilier,aparatura birotica,echipamente 24.000 24.000 24.000
de protectie si alte active corporale
5 5121 Conturi la banci in lei 64.340 86.800 8.780 151.140 8.780 142.360
6 4424 TVA de recuperat 21.660 4.080 25.740 25.740
7 121 Profit si pierdere 1.297 53.812 70.000 55.109 70.000 14.891
8 5311 Casa in lei 5.000 5.000 5.000
9 2813 Amortizarea instalatiilor,mijloacelor de 417 417 417 417
transport
10 2814.1 Amortizarea altor imobilizari corporale 167 167 334 334
11 2814.2 Amortizarea altor imobilizari corporale 400 400 800 800
12 2813.1 Amortizarea instalatiilor,mijloacelor de 313 313 626 626
transport
13 1012 Capital subscris varsat 67.000 67.000 67.000
14 1621 Credite bancare 50.000 100 100 50.000 49.900
15 4423 TVA de plata 88.000 88.000 88.000
16 404 Furnizori de imobilizari 8.680 107.880 8.680 107.880 99.200
17 2111 Terenuri 80.000 80.000 80.000
18 4426 TVA deductibila 16.530 20.880 16.530 20.880 4.350
19 2132 Aparate si instalatii de masurare 4.000 4.000 4.000

31
20 2142 Echipamente de protectie a valorilor 3.000 3.000 3.000
umane si materiale
21 461 Debitori diversi 86.800 86.800 86.800 86.800
22 7583 Venituri din vanzarea activelor si alte 70.000 70.000 70.000 70.000
operatiuni de capital

23 4427 TVA colectata 16.800 16.800 16.800 16.800

24 6583 Cheltuieli privind activele 49.583 49.583 49.583 49.583

cedate si alte operatii de capital
25 1682 Dobanzi aferente imprumuturilor 200 200 200
bancare pe termen lung
26 666 Cheltuieli privind dobanzile 100 100 100 100
27 6811 Cheltuieli de amortizare privind 1.046 1.046 1.046 1.046
provizioanele
28 2813.2 Amortizarea instalatiilor 83 83 83
29 2814.3 Amortizarea altor imobilizari corporale 83 83 83
30 691 Cheltuieli cu impozitul de profit 3.083 3.083 3.083 3.083
31 441 Impozitul de profit/ venit 3.083 3.083 3.083
TOTAL 206.297 206.297 534.831 534.831 641.628 641.628 360.100 360.100

32
 BIBLIOGRAFIE

1.Burciu Aurel, Gabriela Economia comerţului,

Prelipcean,Elena Hlaciuc, turismului şi serviciilor,Ed.
Ghe.Sandu, Elisabeta Roşca, Universităţii din Suceava,
Alexandru Nedelea 2002
Mihaela Tulvinski

2. Capotă Valentina,Alina Contabilitate, Ed.Niculescu,

Dancescu,Mirela Dinescu, Bucureşti, 2003
Daniel Hangan

3. Cojocea Aurelia-Guadelia Contabilitate-manual pentru

Alexandru Sălceanu clasa a XII a
Ed.Economică-Preuniversitaria,
2002

4.Isai Violeta Contabilitate-manual pentru clasa a

Xa
Ed.All Educaţional,Bucureşti,2005

5. Isai Violeta Contabilitate-manual pentru clasa a

XI a
Ed.All Educaţional,Bucureşti,2002

6. Isai Violeta Contabilitate-manual pentru clasa a

XII a
Ed.All Educaţional,Bucureşti,2002

7.Paraschivescu Marius Contabilitate, Ed.Moldavia, Bacău,

2000
Dumitru

8.Paraschivescu Marius Contabilitate, Ed.Moldavia, Bacău,

2003
Dumitru

33
9. Paraschivescu Marius Modele de contabilitate şi analiză

34
35