1

COPILUL CU SURDOCECITATE/ DEFICIENŢE SENZORIALE MULTIPLE

-INTERVENŢIE ŞI EDUCAŢIE-

MANUAL UTILIZAT ÎN CADRUL CURSULUI DE FORMARE A PROFESORILOR

Copilul cu surdocecitate/ deficienţe senzoriale multiple - intervenţie şi educaţie

Capitolul 1 – Considerații generale
Manual utilizat în cadrul cursului de formare a profesorilor
Sense Internațional România
 2

FORMATORI

NORMAN BROWN, profesor la Universitatea din Birmingham, a dezvoltat începând din

anul 1980 programele Sense pentru sprijinirea familiilor cu copii cu surdocecitate. A
colaborat cu Sense International privind dezvoltarea serviciilor în Rusia şi România.

MARY FOSTER, consultat şi formator Sense UK. Activitatea ei include evaluarea

persoanelor cu surdocecitate, formarea intervenienţilor, dezvoltarea unor programme de
sprijinire a familiilor. A colaborat cu Sense International pentru dezvoltarea serviciilor în
România, Rusia şi India.

JOHN SHAW, coordonator al Direcţiei privind Educaţia, Sănătatea şi Serviciile Sociale în

cadrul Consiliulului regional Devon. A fost consultat Sense UK pe aspecte educaţionale,
evaluare, training şi dezvoltarea serviciilor.

GERARD SWAN, trainer şi consultant privind disabilităţile complexe. A coordonat programe

de perfecţionare a cadrelor didactice în domeniul educaţiei speciale. Colaborează cu Sense de
17 ani, a participat la dezvoltarea serviciilor Sense International România şi Rusia.

DR. VASILE PREDA, profesor universitar, Şeful catedrei de Psihopedagogie Specială,

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.

MIRCEA VLAD, inspector general, Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Materialele au fost traduse şi structurate de Conf. univ. dr. Andrea Hathazi.

Copilul cu surdocecitate/ deficienţe senzoriale multiple - intervenţie şi educaţie

Capitolul 1 – Considerații generale
Manual utilizat în cadrul cursului de formare a profesorilor
Sense Internațional România
 3

CAPITOLUL 1

CONSIDERAŢII GENERALE

Copilul cu surdocecitate/ deficienţe senzoriale multiple - intervenţie şi educaţie

Capitolul 1 – Considerații generale
Manual utilizat în cadrul cursului de formare a profesorilor
Sense Internațional România
 4

Material elaborat de Dl. Mircea Vlad

CONSIDERAŢII GENERALE

Între toate gradele, formele, tipurile, categoriile de deficienţe, cele asociate apar din ce în ce mai
pregnant, iar realitatea şcolară demonstrează, pe zi ce trece, că nu există „deficienţă pură”. Nu este
vorba numai de subsidiarităţile uneia ca derivate sau consecinţe – care nu pot fi considerate deficienţe
– ci chiar de asocierea a două deficienţe, cu grade diferite de manifestare.

Lipsa comunicării, nestructurarea şi/sau nedezvoltarea limbajului, dificultăţile de învăţare sunt, de

regulă, consecinţe ale unei deficienţe sau ale unor asociate şi – mai rău – le putem considera deficienţe
în sine.

Cele mai multe asociaţii se fac între deficienţele senzoriale – luate individual – şi cele
psihointelectuale. Identificarea, depistarea, expertizarea şi diagnosticarea unor asemenea forme
manifeste sunt obligatorii cât mai de timpuriu în vederea unor intervenţii precoce cât mai eficiente.

A diagnostica „ după ureche” sau la un prim contact cu copilul/elevul înseamnă a te descalifica. A

susţine informaţia că o dată diagnosticul pus rămâne definitiv sau pe termen lung înseamnă a atenta la
obiectivele şi principiile psihopedagogiei speciale. A nu ţine seama de realitatea românească, de
formele sociale de organizare, de politicile educaţionale de perspectivă, de încercările, căutările şi
investigaţiile specialiştilor români înseamnă că desconsideri sistemul. A prelua un model străin şi a-l
suprapune pe realitatea românească, fără a-l prelucra, a-l adapta, a-l compara, a-i analiza obiectivele,
finalităţile, strategiile în detaliu înseamnă a nu gândi realist şi a încerca lucruri şi aspecte imposibile.

În vederea stabilirii unui diagnostic – în dezvoltare, prin cercetare diacronică, longitudinală – trebuie
să observăm că:

 rezultatul diagnosticării se modifică de la o perioadă la alta

 elevul / copilul se dezvoltă permanent - EL DEVINE
 cerinţele / necesităţile sunt într-o permanentă schimbare
 ambianţa şi mediul social în care acţionează copilul sunt particulare, chiar individuale;
noi avem datoria să mergem chiar până la individualizare
 proiectarea şi planificarea obiectivelor, strategiilor, acţiunilor şi activităţilor trebuie să
aibă contiguitate şi continuitate
 resursele sunt diferite de la caz la caz
 părinţii au / n-au sprijin, nu beneficiază de consiliere adecvată
Copilul cu surdocecitate/ deficienţe senzoriale multiple - intervenţie şi educaţie
Capitolul 1 – Considerații generale
Manual utilizat în cadrul cursului de formare a profesorilor
Sense Internațional România
 5

 specialiştii trebuie să ofere consiliere, dar ne întrebăm:

- ce tip de consiliere pot şi trebuie să ofere ?
- cui oferă această consiliere ?
- scopul şi finalităţile acesteia sunt reale ?
- pe ce perioadă oferă această consiliere ?
- ce conţinut are şi de ce factori depinde această consiliere ?
- au un grafic de monitorizare şi / sau au în conţinut scheme alternative de
consiliere ?

Deficienţa asociată – surdocecitatea

S-a scris, s-a vorbit, s-a proiectat, s-a demonstrat, s-au finalizat discursuri, păreri, idei, s-au exercitat
„presiuni intelectuale în a accepta variante, modele, tipuri şi forme de deficienţe asociate. Literatura de
specialitate relevă faptul că există copii cu deficienţe asociate. De exemplu:

 un elev cu deficienţă de auz – hipoacuzie de percepţie bilaterală profundă care posedă: un

vocabular sărac, o exprimare orală greu inteligibilă, o anume incoerenţă a gesturilor (
comportamentul de exprimare), un refuz al dialogului / comunicării este, din păcate, de cele
mai multe ori considerat având deficienţe asociate. Ceea ce este fals. Simptomele enunţate
mai sus pot fi puse pe seama consecinţelor deficienţei de auz. Acestea nu sunt elementele
caracteristice – sau nu cele fundamentale – deficienţei intelectuale.

Altfel se pune problema când în activitatea unui copil / elev apar primele semne ale deficienţelor
senzoriale. Trecând peste semnele fizice, evidente mai puţin în primele luni de viaţă, specialiştii
inventariază reacţii, forme de manifestare, gesturi, dialoguri, intenţii care-i conduc spre concluzia că
are o dublă deficienţă senzorială ( în diferite grade şi forme de manifestare) În această etapă aflăm cu
certitudine că acest copil este privat de foarte multe informaţii în funcţie de cauzele determinante. Şi,
ca o primă măsură / acţiune, specialiştii trebuie să determine gravitatea lipsei de informaţii, ca astfel să
afle ce, cât şi cum afectează o deficienţă sau alta dezvoltarea copilului. Şi mai important este să afle
CUM, CE şi CÂT afectează structura personalităţii sopilului cele două deficienţe care acţionează ca un
TOT. Exemplificăm:

 Ce, cât şi cum afectează comunicarea unui copil lipsa simultană a informaţiei sonore şi
vizuale din mediul social.
În literatura de specialitate se afirmă că:

Copilul cu surdocecitate/ deficienţe senzoriale multiple - intervenţie şi educaţie

Capitolul 1 – Considerații generale
Manual utilizat în cadrul cursului de formare a profesorilor
Sense Internațional România
 6

Surdocecitatea nu e – un surd fără văz sau un orb fără auz, ci ambele împreună fără a fi o dominantă.

Şi pentru aceasta se impun programe educaţionale care să cuprindă acţiuni atât pentru deficienţa de
auz, de văz sau cu dominantă.

Tot în literatura de specialitate se defineşte Surdocecitatea ca prezenţa concomitentă a celor două

deficienţe combinate, care cauzează dificultăţi severe de comunicare, dezvoltare şi formare; capacitate
redusă de a percepe informaţii nedistorsionate prin simţuri, la distanţă.

Este un punct de vedere.

Surdocecitatea: este un altfel de deficienţă care se manifestă atât prin consecinţele celor două tipuri de
deficienţă luate separat, cât mai ales prin consecinţele interconexării celor două la nivel de structură,
dar şi prin repercusiunile acestora la nivelul infrastructurii. Astfel, model A:

Surdocecitatea este de două feluri: ereditară şi dobândită

Suprastructura

activitate dezvoltare formare devenire

Structura personalității

Deficiența de auz Deficiența de văz

Copilul cu surdocecitate/ deficienţe senzoriale multiple - intervenţie şi educaţie

Capitolul 1 – Considerații generale
Manual utilizat în cadrul cursului de formare a profesorilor
Sense Internațional România
 7

COPILUL

Şi se combină în diferite situaţii – Modelul B

Consecinţe
deficienţa de auz: deficienţa de văz:
-laterală -miopie
- bilaterală -hipermetropie
( hipoacuzie uşoară)
deficienţa de auz: deficienţa de văz:
-laterală -ambliopie uşoară
-bilaterală -ambliopie moderată
(hipoacuzie moderată)
deficienţa de auz: deficienţa de văz:
-laterală -ambliopie forte
-bilaterală
(hipoacuzie severă)
Cifoză Cecitate
Pentru toate aceste categorii, noi utilizăm un singur termen: surdocecitate

De aici derivă:

 greşeli care afectează dezvoltarea

 omisiuni fundamentale
 strategii diferite cu sau fără eficienţă
 metode eficiente sau contraindicate
 relaţii tensionate
 obiective neuniforme
 finalităţi care nu se realizează
Ca urmare, copilul cu surdocecitate nu poate:

 fi învăţat cu anumite metode sau cu orice fel de metode

 asimila suficiente informaţii provenite din mediu apropiat
 avea un stil independent de învăţare
 acţiona independent, pentru că nu poate procesa independent.

Copilul cu surdocecitate/ deficienţe senzoriale multiple - intervenţie şi educaţie

Capitolul 1 – Considerații generale
Manual utilizat în cadrul cursului de formare a profesorilor
Sense Internațional România
 8

Pentru că este AFECTATĂ relaţia:

 cu mediul
 cu persoane
 cu societatea.
Aş menţiona că această afecţiune se datorează nerespectării desfăşurării logice a interacţiunii dintre
copilul cu surdocecitate şi mediu, persoane, societate. Uneori se încearcă să se sară unele etape, alteori
sunt superficial tratate, dând impresia că a fost depăşită, de cele mai multe ori din cauza necunoaşterii,
ele se amestecă. Ordine ar fi:

 iniţial se opune – cu mijloace proprii ( gesturi, atitudini, reacţii)

 rezistenţă pasivă – nu ştii ce să crezi ( e bine, e rău !?)
 un debut de acceptare prin toleranţă în jur ( obiecte, gesturi etc.)
 cooperează dintr-o teamă de părăsire sau pasivitate
 încep să-i placă ( a descoperit ceva bun pentru el), agreează acţiunea
 răspunde cooperant
 invită, cheamă la acţiune, doreşte
 iniţiază acţiuni personale.
Partea neuropsihosomatică interesează nu mai puţin pentru că informaţia este transmisă prin nervul
optic în cortexul vizual primar, pe lângă alte arii vizuale corticale şi modificarea acestei părţi
anatomico-neuropsihică aduce şi schimbări în desfăşurarea activităţii privind: durata, stilul şi
conţinutul interacţiunii.

Copilul cu surdocecitate poate lucra:

 individual
 în grup
 în grupă
 în clasă,
dar cel mai bine pentru el este să se lucreze ( relaţioneze) „face to face”.

De aici se deduce clar că programul individualizat ar fi cel mai eficient pentru că plasat în grup / clasă
este greu de presupus că va şti singur să-şi valorifice văzul/ auzul rezidual.

Copilul cu surdocecitate/ deficienţe senzoriale multiple - intervenţie şi educaţie

Capitolul 1 – Considerații generale
Manual utilizat în cadrul cursului de formare a profesorilor
Sense Internațional România
 9

Programul ar trebui să urmeze schema:

Tatonare, încercare, Stabilire, stimulare şi Procesul de învăţare Activităţi/acţiuni

(succes, eroare, eşec, satisfacere a convenţionale
reuşită) trebuinţelor

În această relaţie trebuie stabilite:

 obiective – pe termen scurt, mediu, lung

 finalităţi
 scopuri
 obiective operaţionale
 strategii didactice, de învăţare
 modalităţi, metodologii prin care se pregăteşte activitatea
 programe de studiu.
Foarte importante sunt activităţile care se desfăşoară în mediu. Condiţiile trebuie îndeplinite de câţiva
factori:

 care mediu? – mediu în formă de spirală

 cine conduce activitatea ? – specialistul în problematica respectivă
 pentru cine o face ? pentru individul cu probleme – direct
pentru societate – indirect

 care este conţinutul ( traseul) de parcurs ? – în funcţie de :

- cerinţa specială
- dorinţa şi putinţa
- posibilităţile de realizare
Ca urmare, activităţile din mediu trebuie să fie:

 adecvate nivelului funcţional al elevului

 concepute să realizeze / atingă cât mai multe obiective deodată
 determinate pentru copil
 finalizate cu:
- rezolvarea a cel puţin o problemă
- o comunicare mai eficientă
- utilizarea vederii / auzului rezidual
- control asupra mediului înconjurător imediat

Copilul cu surdocecitate/ deficienţe senzoriale multiple - intervenţie şi educaţie

Capitolul 1 – Considerații generale
Manual utilizat în cadrul cursului de formare a profesorilor
Sense Internațional România
 10

- opţiuni în paşi mici.

Astfel, el poate fi ajutat:

 să experimenteze la stimuli externi

 să accepte stimuli externi
 să organizeze la stimuli externi
 să reacţioneze la stimuli externi
 să folosească reziduurile de auz/văz şi să dezvolte:
- deprinderi motorii importante
- concepte
- modalităţi eficiente de comunicare
- deprinderi de viaţă
- mobilitate de bază
Dificultăţile majore ale elevului cu surdocecitate trebuie avute permanent în vedere, pentru că acesta
intră într-un nou ciclu de viaţă.

 de comunicare – trebuie să găsim noi modalităţi de comunicare – adaptative, augmentative

 de integrare a informaţiei primite pe alte canale
 acces limitat la mediu
 în monitorizarea şi autoevaluarea acţiunilor proprii
 ocazii reduse pentru realizarea:
- interacţiunii sociale
- dezvoltării iniţiativei
- deprinderilor autonome
 întârzieri în dezvoltare
 spaţiu redus de acţiune
 scanarea şi fixarea sunt realizate cu greutate din cauza alterării câmpului vizual
 relaţia greoaie şi necontrolată între ce este perceput şi ce vede sau ce aude
 percepţia eronată ( ideală, presupusă, ireală ) a culorii, formelor, a disfuncţiilor, a obiectelor
 instalarea rapidă a oboselii
Ele sunt mai multe. Am simţit nevoia să enumerăm câteva dintre ele tocmai pentru a preveni faptul că
ignorarea acestora duce la o comunicare trunchiată. Şi, după cum bine ştim, comunicarea este
fundamentală pentru formarea, dezvoltarea şi educarea acestor copii atât de speciali.

Copilul cu surdocecitate/ deficienţe senzoriale multiple - intervenţie şi educaţie

Capitolul 1 – Considerații generale
Manual utilizat în cadrul cursului de formare a profesorilor
Sense Internațional România
 11

Comunicarea în învăţarea elevilor

Comunicarea este modalitatea fundamentală de interacţiune psihosocioeducaţională, un schimb
continuu de mesaje variate cu scopul de a realiza o relaţie interumană benefică ambilor interlocutori.

În comunicare: se schimbă mesaje, informaţii, simboluri, semnificaţii, idei,, sentimente, intenţii,

interese etc., cu scopul de a influenţa calitativ comportamentul celuilalt.

A comunica eficient înseamnă:

- a convinge
- a putea dezvolta gândirea, afectivitatea, personalitatea
- a informa inteligibil
- a înţelege corect semnificaţia mesajului
- a sesiza, a conştientiza reacţiile, atitudinile şi modificările comportamentale ale receptorului (
auditoriului)
Sursa emiţătoare trebuie să fie:

- credibilă
- atractivă
- competentă
- demnă de încredere
- obiectivă
- sintetică
- generoasă
- logică

Receptorul să se caracterizeze prin:

- nevoia de cunoaştere
- gândire interactivă
- expectanţe normale
- deschiderea spre efecte cognitive şi motivaţionale
- reactanţă – apărarea gândirii şi libertăţii proprii

Foarte important este şi contextul comunicării şi mai ales în contextul învăţării;

- inteligibilitatea comunicării
- structura didactică / de învăţare
- relaţia profesor – elev
Copilul cu surdocecitate/ deficienţe senzoriale multiple - intervenţie şi educaţie
Capitolul 1 – Considerații generale
Manual utilizat în cadrul cursului de formare a profesorilor
Sense Internațional România
 12

- gradul de implicare a fiecăruia

- tipul de enunţ ( conţinutul informaţiei )

Modificări şi efecte asupra rezultatelor elevilor în procesul de comunicare

A. Procesul de comunicare B. Variabile mediate C. Modificări în personalitatea

şi rezultatele elevilor

Sursă emiţătoare şi receptoare Caracteristici personale Cognitive: percepţia, învăţarea,

Cadrul utilizat ( verbal,
nonverbal, paraverbal)
Conţinutul şi forma mesajului
Retroacţiuni ( feed-back, feed-
forward)
(aptitudini, atitudini, valori,
credinţe, vârstă, sex, etc)
Caracteristici psihosociale
(status, rol, competenţe,
interacţiuni, relaţii)
Caracteristici situaţionale
(spaţiotemporalitate, influenţe,
cerinţe, norme, presiuni
sociale)
memorarea, formarea de
noţiuni, judecăţi, concepte, idei
etc.
Afective: afinităţi, sentimente,
trăiri emoţionale, aşteptări.
Satisfacţii.
Comportamentale: reacţii
specifice de răspuns, activităţi
de cooperare şi competiţie,
schimbări în acţiunile de
participare, învăţare, decizie,
rezoluţie

Copilul cu surdocecitate/ deficienţe senzoriale multiple - intervenţie şi educaţie

Capitolul 1 – Considerații generale
Manual utilizat în cadrul cursului de formare a profesorilor
Sense Internațional România
 13

Tipuri şi forme de comunicare

 comunicare verbală
 comunicare nonverbală
 comunicare paraverbală

Caracterizarea acestor tipuri se realizează prin:

a. semnal – mişcare specifică pentru stop/start – se realizează prin repetare

b. gesturi - atenţie

o gamă filtrată

o selecţionare

o şi oral

c. indicaţii specifice ( set de acţiuni) – prin repetare ( aruncarea prosopului semnifică mersul la baie)

d. semnele mari

o acuitate vizuală redusă

o câmp vizual limitat

e. dactileme

f. vorbirea

g. Braille tipărit – în acest caz a se avea în vedere:

o reziduurile de vedere
o stabilitatea gradului de deficit vizual
o complexitatea deficienţei
o capacitatea de receptare şi integrare a informaţiei tactile
o gradul de acuitate vizuală necesar pentru a citi Braille.
h. mijloace mecanice auxiliare:

o optice
o dactilografiere şi scriere
o teletouch
Copilul cu surdocecitate/ deficienţe senzoriale multiple - intervenţie şi educaţie
Capitolul 1 – Considerații generale
Manual utilizat în cadrul cursului de formare a profesorilor
Sense Internațional România
 14

o canon comunicator
Atingerea cerinţă comportamentală ca RESPIRAŢIA (dacă nu atingi un obiect, nu eşti conştient de
prezenţa lui)

Implicaţii asupra învăţării:

- progres lent
- regres educaţional
- sprijin suplimentar
- adaptări ale mediului
- adaptarea procedeelor de evaluare
- implicarea mai multor servicii

În comunicare lucrul cu elevul trebuie pornit de la tratarea lui ca un TOT, apoi trebuie evaluat pe
paliere. Dacă nu se face aşa, apar influenţele negative:

- interpretarea trunchiată a informaţiei

- apare feed-back neclar, confuz
- reproducere schematică
- imitaţie săracă
- anticipare aproape nulă

O altă formă de comunicare este masajul. Prin masaj obţinem următoarele informaţii despre:

- procesele care stau la baza invăţării

- capacitatea de a menţine şi de a modela
- starea emoţională
- comportamentul copilului
- canalele de învăţare preferate
- mijloacele de procesare a informaţilor şi stimulilor
- capacitatea de a se acomoda cu experienţe noi, în cadrul schimbărilor existente
- capacitatea de:
o învăţare
o memorare
o anticipare
- modalităţile diferite de abordare a situaţiilor ce soluţionează diferite probleme
Copilul cu surdocecitate/ deficienţe senzoriale multiple - intervenţie şi educaţie
Capitolul 1 – Considerații generale
Manual utilizat în cadrul cursului de formare a profesorilor
Sense Internațional România
 15

- capacitatea de a se ataşa de alţii şi de a intra in relaţie cu cei din jur

- modalităţi şi deprinderi de comunicare
- relaţia cu părinţii

După cum este ştiut, activitatea cu aceşti elevi se desfăşoară în doi. Numai aşa eficienţa este
realizabilă. Şi totuşi, grupa cuprinde 2 –3 elevi cu multiple deficienţe senzoriale, elevi cu tipuri şi
grade diferite de învăţare, însuşire, adaptare şi reabilitare. Pentru acest lucru, este nevoie ca fiecare
elev să aibă un PLAN DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

Copilul cu surdocecitate/ deficienţe senzoriale multiple - intervenţie şi educaţie

Capitolul 1 – Considerații generale
Manual utilizat în cadrul cursului de formare a profesorilor
Sense Internațional România