Sunteți pe pagina 1din 4

Limba și literatura română – clasa a VII-a

Fișă de recapitulare
pentru lucrarea scrisă semestrială
Amintește-ți!

Textul liric
Texul literar în care sunt exprimate în mod direct emoții și sentimente se încadrează în genul liric.
Elementul reprezentativ pentru textul liric este subiectivitatea, exprimarea directă a sentimentelor
fiind realizată, de obicei, cu ajutorul verbelor și al pronumelor la persoana I, în alternanță sau nu cu
persoana a II-a. Textul liric poate avea ca mod de expunere descrierea, fiind expresiv (prin folosirea
imaginilor artistice și a figurilor de stil: comparația, personificarea, epitet, enumerația, repetiția).
Elementele de versificație (rima, măsura versurilor, ritmul) apar în cazul textului liric în versuri.
Textul descriptiv
Textul descriptiv prezintă trăsăturile unui obiect, ale unei ființe, ale unui peisaj sau ale unui feno-
men. Textul descriptiv literar pune accent pe impresii și pe folosirea unui limbaj expresiv. În textele
științifice, descrierea este obiectivă, pentru că se oferă informații despre un aspect din realitate,
folosindu-se cuvinte cu sens propriu, termeni specializați.
Adjectivul
Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care exprimă însușirea unui obiect, determinând un sub-
stantiv sau un substitut al acestuia (pronume sau numeral).
Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul pe care îl determină.
Adjectivele pot fi variabile (cu două, trei sau patru forme) sau invariabile.
În general, forma de participiu a verbului poate avea și o valoare adjectivală.
Exemplu: a înflori – Copacii au înflorit. (înflorit = verb la participiu, intră în componența timpului per-
fect compus, a modului indicativ); Copacii înfloriți sunt frumoși. (înfloriți = adjectiv participial)
Adjectivul poate avea mai multe funcții sintactice, în funcție de context.
atribut: Cartea interesantă este pe raft.;
nume predicativ: Cartea este interesantă.;
complement circumstanțial de timp: De mic, i-a plăcut să citească.;
complement circumstanțial de cauză: De obosită, a greșit drumul de întoarcere.
În general, adjectivul este așezat după substantiv. Unele adjective pot apărea și înaintea substanti-
vului: (flori roșii, roșiile flori), altele pot apărea numai după substantivul pe care îl determină (arbitru
secund). Adjectivele însoțite de articolul demonstrativ au topică fixă, după substantivul determinat:
(Cartea cea interesantă e pe raft).
Substantivul (actualizare)
Substantivul este o parte de vorbire care își modifică forma în funcție de gen, număr și caz. Substantivul
poate fi nearticulat sau articulat cu articol hotărât/nehotărât, el poate fi însoțit sau nu de prepoziții.
Substantivul poate fi în cazul nominativ (atunci când are funcția sintactică de subiect sau de nume
predicativ); acuzativ (când poate fi: complement direct, indirect, complement prepozițional,
circumstanțial de mod, de timp, de loc, de cauză, de scop sau atribut), cazul dativ (când are
funcția sintactică de complement indirect), genitiv (când poate fi atribut) și vocativ (atunci când
nu are funcție sintactică).

Mihaela Daniela Cîrstea, Alexandra Dragomirescu, Ileana Sanda


Limba și literatura română – clasa a VII-a

Test 1

Cu perdelele lăsate, Câteodată... prea arare1...


Șed la masa mea de brad, A târziu când arde lampa,
Focul pâlpâie în sobă, Inima din loc îmi sare
Iară eu pe gânduri, cad. Când aud că sună cleampa2...

Stoluri, stoluri trec prin minte Este Ea. Deșarta casă


Dulci iluzii. Amintiri Dintr-o dată-mi pare plină,
Țârâiesc încet ca greieri În privazul 3 negru-al vieții-mi
Printre negre, vechi zidiri, E-o icoană de lumină.
(M. Eminescu, Singurătate)
Sau cad grele, mângâioase
Și se sfarmă-n suflet trist, 1
arare (adv.) = rareori
Cum în picuri ca de ceară 2
cleampa (s.f.) = clanța
La picioarele lui Crist. [...] 3
privaz (s.n.) = pervaz

Subiectul I 50 p
1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate. 6p
2. Menționează rolul verbelor și pronumelor la persoana I din text. 6p
3. Transcrie două figuri de stil diferite, precizând felul lor. 6p
4. A
 nalizează adjectivul lăsate din secvența: Cu perdelele lăsate, / Șed la masa mea de brad, menționând
tipul de adjectiv, cazul și funcția sintactică. 6p
5. P
 recizează cazul și funcția sintactică a cuvintelor subliniate din versurile:
În privazul negru-al vieții-mi / E-o icoană de lumină. 6 p
6. A
 lcătuiește câte un enunț în care adjectivul vechi să aibă funcția sintactică de nume predicativ,
respectiv atribut. 10 p
7. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația titlului, prin raportare la textul poeziei. 10 p

Subiectul al II-lea 24 p + 16 p Redactare, vezi Notă subsol
Redactează o compunere de 150–300 de cuvinte, în care să prezinți două particularități ale textului liric,
prezente în textul dat.
În compunerea ta trebuie:
–  să menționezi emoțiile/sentimentele transmise direct de text; 6p
–  să precizezi mijloacele artistice cu ajutorul cărora sunt transmise emoțiile/sentimentele în textul dat; 6 p
–  să ai un conținut adecvat cerinței; 6 p
–  să respecți precizarea privind numărul de cuvinte. 6p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie


Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul
de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie –
3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct;
lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Mihaela Daniela Cîrstea, Alexandra Dragomirescu, Ileana Sanda


Limba și literatura română – clasa a VII-a

Test 2
Nu era ființă omenească. Nu avea cum să fie. Era de patru ori mai înalt decât cel mai înalt om pe care îl
văzuse vreodată. Era atât de înalt, încât capul lui se ridica deasupra ferestrelor de la mansarde. Sophie dădu să țipe,
dar niciun sunet nu-i ieși din gură. Vocea și tot corpul îi înghețaseră de spaimă.
Fără îndoială, sosise ora fantomelor.
Creatura înaltă și neagră venea spre ea. Se furișa pe lângă casele de pe partea cealaltă, ascunzându-se în unghe-
rele întunecate unde razele lunii nu putea pătrunde.
Se apropia din ce în ce. Venea în salturi. Înainta puțin, apoi se oprea câteva clipe, după care pornea din nou.
Pentru Dumnezeu, ce făcea?!
Ahaaa! În sfârșit, Sophie putea să descifreze mișcările creaturii. Aceasta se oprea în fața fiecărei case. Se oprea și se
uita pe furiș prin ferestrele fiecărei mansarde de pe stradă. De fapt, era atât de înalt, încât era nevoit chiar să se aplece
puțin pentru a putea arunca o privire înăuntru. [...]
Era mult mai aproape acum, iar Sophie putea să-l vadă mai bine.
Analizându-l cu atenție, trase concluzia că trebuie să fi fost un soi de PERSOANĂ. În mod evident, nu era o ființă
omenească, însă era fără îndoială o PERSOANĂ.
O PERSOANĂ URIAȘĂ, poate.
Năucită, Sophie se uită cu și mai mare concentrare la strania creatură care străbătea strada încețoșată, scăldată
în lumina lunii. Uriașul (dacă era într-adevăr un uriaș) purta o lungă MANTIE NEAGRĂ.
Într-o mână, avea ceea ce părea a fi o TRÂMBIȚĂ FOARTE LUNGĂ ŞI SUBȚIRE. În cealaltă mână, ducea o
VALIZĂ MARE.
Uriașul se opri exact în fața casei domnului și doamnei Goochey. Familia Goochey avea un magazin de legume
și fructe în mijlocul Străzii Mari și locuia la etaj, deasupra magazinului. Cei doi copii ai familiei dormeau în camera de
la mansardă, cea cu vedere spre stradă. Sophie știa lucrul acesta.
Uriașul aruncă o privire prin fereastra de la camera în care dormeau Michael și Jane Goochey. De peste drum,
Sophie îl urmărea cu respirația tăiată.
(Roald Dahl, Marele Uriaș Prietenos)

Subiectul I 50 p
1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate. 6p
2. Menționează personajele principale care apar în textul dat. 6p
3. Transcrie din text un adjectiv la gradul superlativ absolut. 6 p
4. Analizează adjectivul tăiată, din enunțul: De peste drum, Sophie îl urmărea cu respirația tăiată.,
menționând tipul de adjectiv, cazul și funcția sintactică. 6p
5. P recizează cazul și funcția sintactică a cuvintelor subliniate din enunțul: Creatura înaltă și neagră venea
spre ea. 6 p
6. A lcătuiește câte un enunț în care adjectivul înalt să aibă funcția sintactică de nume predicativ,
respectiv circumstanțial de cauză. 10 p
7. P rezintă, în 30–50 de cuvinte, sentimentele/emoțiile pe care le declanșează apariția uriașului Sophiei. 10 p

Subiectul al II-lea 24 p + 16 p Redactare, vezi Notă subsol


Redactează un text narativ de 150-200 de cuvinte, în care să prezinți două particularități ale textului literar
descriptiv, prezente în textul dat.
În compunerea ta, trebuie:
– să menționezi două particularități ale descrierii literare prezente în textul dat; 6p
– să precizezi mijloacele artistice cu ajutorul cărora este realizată descrierea în textul dat; 6p
– să ai un conținut adecvat cerinței; 6p
– să respecți limita de spațiu indicată. 6 p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie


Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul
de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie –
3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct;
lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Mihaela Daniela Cîrstea, Alexandra Dragomirescu, Ileana Sanda
Limba și literatura română – clasa a VII-a

Test 3

De câte ori deschid portița şi intru în grădină-mi pare


Că mă cuprinde-o vrajă dulce, și florile-mi dezmiardă ochii.
O fantazie uriașă le-a dat un strai la fiecare,
Și fete nu-s pe tot pământul să-mbrace mai frumoase rochii.

Pe crin l-a miruit în frunte, lăsându-i hlamida regească


Să poată-mpărăți cu fală norodu-i de mironosițe,
Cicorilor le-a dat seninul strâns din privirea omenească,
Iar râsul fărâmat prin lume l-a nins pe foi de romănițe. [...]

La fiecare pas te-așteaptă câte-o minune, – ici scânteie


Ca un rubin o ghințiană, colo un stânjinel se joacă...
Slavă aceluia ce-aruncă din cer lumini de curcubeie,
Și a știut să țese nalbei un cuib din tort de promoroacă! [...]
(Dimitrie Anghel, Florile)

Subiectul I 50 p
1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate. 6p
2. Menționează rolul verbelor și pronumelor la persoana I din text. 6p
3. Transcrie două figuri de stil diferite, precizând felul lor. 6p
4. Analizează cuvintele subliniate din versul: Cicorilor le-a dat seninul strâns din privirea omenească,
menționând partea de vorbire și cazul. 6 p
5. P recizează funcția sintactică a substantivelor subliniate din versurile: O fantazie uriașă le-a dat
un strai la fiecare, / Și fete nu-s pe tot pământul să-mbrace mai frumoase rochii. 6 p
6. I dentifică elementele de versificație ale primei stofe, menționând: tipul de strofă, măsura versurilor
și tipul de rimă. 10 p
7. Prezintă, în 30–50 de cuvinte, două particularități ale textului liric prezente în text. 10 p

Subiectul al II-lea 24 p + 16 p Redactare, vezi Notă subsol


Redactează un text descriptiv, de 150–200 de cuvinte, în care să prezinți un loc din natură care te-a impresionat
în mod deosebit.
În compunerea ta trebuie:
– să menționezi două particularități ale locului ales; 6p
– să folosești mijloacele artistice (cel puțin două imagini artistice diferite și două figuri de stil diferite)
pentru a descrie locul ales; 6 p
– să ai un conținut adecvat cerinței; 6p
– să respecți limita de spațiu indicată. 6 p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie


Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul
de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie –
3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct;
lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Mihaela Daniela Cîrstea, Alexandra Dragomirescu, Ileana Sanda